Alergia la alune

Descoperă informații utile despre alergia la alune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre alergia la alune

Alergia la alune este una dintre cele mai frecvente și severe alergii alimentare, afectând atât copiii, cât și adulții. Este o reacție imunologică exagerată la proteinele din alune, care poate provoca simptome variate, de la mâncărimi, urticarie, umflături și greață, până la dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale și anafilaxie, o reacție potențial letală.

Chiar și o cantitate mică de alune poate declanșa simptome severe la persoanele sensibilizate. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical, teste cutanate și teste serologice pentru imunoglobulina E (IgE). Tratamentul principal constă în evitarea strictă a alunelor și a produselor care le conțin, iar în caz de expunere accidentală, utilizarea adrenalinei prin autoinjector este esențială.

Este importantă educația privind citirea etichetelor și recunoașterea simptomelor unei reacții alergice pentru a preveni complicațiile.

Cauze

Alergia la alune apare atunci când sistemul imunitar identifică greșit proteinele din alune ca fiind periculoase, declanșând o reacție alergică.

Principalele cauze și factori implicați sunt:

predispoziția genetică: persoanele cu istoric familial de alergii alimentare, rinită alergică, astm sau dermatită atopică prezintă un risc crescut de a dezvolta alergii alimentare, inclusiv la alune;
expunerea timpurie: unele studii sugerează că o expunere timpurie insuficientă sau, dimpotrivă, o expunere precoce și necontrolată la alune poate contribui la dezvoltarea sensibilizării;
defecte ale barierei cutanate: în special la copiii cu dermatită atopică, contactul cu proteinele din alune prin pielea lezată poate duce la sensibilizare;
factori de mediu: modificările dietei, urbanizarea și lipsa expunerii la microbi pot afecta dezvoltarea toleranței imunologice (ipoteza igienei);
reactivitate încrucișată: persoanele alergice la alte alimente sau polenuri (cum ar fi soia, alunele de copac sau polenul de mesteacăn) pot dezvolta alergie la alune datorită asemănării structurale între proteinele acestora.

Factori de risc

Factorii de risc sunt condițiile sau circumstanțele care cresc probabilitatea ca o persoană să dezvolte alergie la alune, fără a fi direct responsabile pentru declanșarea mecanismului alergic:

contaminarea alimentelor sau contactul indirect cu alune prin ustensile sau echipamente de gătit poate crește riscul sensibilizării;
inhalarea particulelor de alune (de exemplu, în locuri unde alunele sunt manipulate, cum ar fi fabricile de procesare) poate sensibiliza persoanele vulnerabile;
antibioticele pot afecta microbiota intestinală, influențând negativ dezvoltarea toleranței alimentare;
persoanele care au prezentat reacții severe la alte alimente sau în alte contexte (de exemplu, înțepături de insecte) sunt mai susceptibile la alergii severe, inclusiv la alune.

Simptome

Alergia la alune poate provoca o gamă variată de simptome, care pot apărea de la câteva minute, până la câteva ore după expunerea la alergen. Severitatea acestora variază de la reacții ușoare până la reacții grave, potențial fatale.

Simptome ușoare până la moderate:

Piele: mâncărimi (prurit), urticarie, roșeață sau erupții cutanate;
Tract gastrointestinal: greață, vărsături, dureri abdominale, diaree;
Sistem respirator: congestie nazală, strănut, rinoree, senzație de mâncărime în gât.

Simptome severe (Anafilaxie):

Respirație: dificultăți de respirație, wheezing (respirație șuierătoare), constricție toracică;
Circulație: scăderea tensiunii arteriale, amețeli, leșin;
Piele și mucoase: umflături (edem angioneurotic), în special la nivelul buzelor, feței, limbii sau gâtului;
Sistem gastrointestinal: vărsături severe sau crampe abdominale intense;
Simptome sistemice: șoc anafilactic, o reacție potențial fatală, care necesită tratament de urgență cu adrenalină.

Diagnosticare

Alergia la alune este diagnosticată de un medic specialist, de obicei un alergolog, care poate confirma diagnosticul pe baza istoricului pacientului, simptomelor și investigațiilor specifice.

Istoricul medical detaliat:

Medicul va analiza simptomele pacientului, momentul apariției acestora, alimentele consumate înainte de reacție și severitatea reacțiilor;
Se evaluează istoricul familial de alergii și bolile asociate, cum ar fi dermatita atopică sau astmul.

Examinarea fizică:

Se caută semne de afecțiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopică, urticaria sau simptome respiratorii.

Investigații și analize necesare

Teste cutanate (Prick test):

O picătură de extract de alune este plasată pe piele, iar aceasta este ușor înțepată;
Un rezultat pozitiv (înroșire sau umflare) indică o reacție alergică locală.

Testarea serologică (IgE specific):

Se măsoară nivelul de imunoglobulină E (IgE) specifică pentru alune în sânge;
Un nivel crescut sugerează sensibilizare la alune.

Testul de provocare alimentară:

Pacientul consumă cantități controlate de alune sub supraveghere medicală strictă, pentru a confirma diagnosticul. Acesta este considerat „standardul de aur”, dar este utilizat doar în cazurile în care alte teste sunt inconcludente.

Teste moleculare de alergie:

Identifică proteinele specifice din alune la care pacientul este sensibilizat, pentru a evalua severitatea potențială a reacției.

Teste de patch-uri (Patch tests):

Utilizate mai rar pentru a diagnostica reacțiile alergice întârziate, dar sunt mai puțin relevante pentru alergia la alune.

Excluderea altor afecțiuni:

Medicul poate solicita analize pentru a exclude alte boli care pot mima simptomele alergiei, cum ar fi intoleranțele alimentare sau tulburările gastrointestinale.

Tratament

Alergia la alune nu poate fi vindecată în prezent, însă tratamentul vizează gestionarea simptomelor și prevenirea reacțiilor severe. Strategiile terapeutice includ evitarea expunerii, tratamentul de urgență al reacțiilor alergice și, în unele cazuri, terapii inovatoare pentru inducerea toleranței.

Evitarea alergenului:

este cea mai importantă măsură. Pacienții trebuie să evite alunele și alimentele care le conțin, precum și cele care ar putea fi contaminate;
este necesară citirea atentă a etichetelor alimentare, deoarece alunele pot fi ascunse în produse procesate.

Medicamente pentru tratamentul reacțiilor alergice:

antihistaminice: utilizate pentru simptome ușoare, cum ar fi urticaria sau mâncărimile;
corticosteroizi: pot fi administrați pentru a reduce inflamația în reacțiile moderate;
adrenalina (epinefrina): este tratamentul de urgență pentru șocul anafilactic. Toți pacienții cu alergie la alune trebuie să poarte un autoinjector de adrenalină.

Educația pacientului:

pacienții și familiile lor trebuie să fie instruiți în recunoașterea timpurie a simptomelor anafilaxiei și utilizarea adrenalinei autoinjectabile;
este important să informeze personalul din restaurante și școli despre alergie.

Imunoterapia orală pentru alune (OIT):

constă în administrarea unor cantități mici, crescute treptat, de proteine din alune, pentru a induce toleranța. Este disponibilă doar în centre specializate și poate reduce severitatea reacțiilor la expuneri accidentale;
nu este un tratament curativ, dar poate îmbunătăți calitatea vieții.

Terapii experimentale:

imunoterapia epicutanată: aplicarea unui plasture cu proteine din alune pentru a stimula toleranța;
medicamente biologice: anticorpi monoclonali, care reduc reacțiile alergice, sunt în faza de studiu.

Complicații

Alergia la alune poate avea complicații grave, mai ales dacă nu este gestionată corect. Acestea pot varia de la reacții alergice frecvente și calitatea vieții redusă până la situații care pun viața în pericol.

Anafilaxia - este cea mai severă complicație a alergiei la alune. Anafilaxia poate cauza dificultăți respiratorii, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, pierderea conștienței și poate duce la deces dacă nu este tratată prompt cu adrenalină;
Impactul asupra calității vieții - restricțiile alimentare și anxietatea legată de expunerea accidentală pot duce la stres, izolare socială și tulburări psihologice, cum ar fi anxietatea sau depresia;
Deficit nutrițional - eliminarea alunelor și a altor alimente care pot fi contaminate poate reduce diversitatea alimentară, ceea ce duce uneori la deficiențe nutriționale;
Reacții alergice frecvente - expunerea accidentală la alune sau la urme de alune poate cauza reacții recurente, uneori cu severitate crescută în timp;
Complicații respiratorii - expunerea repetată poate agrava alte afecțiuni alergice, cum ar fi astmul, crescând riscul de atacuri severe;
Reactivitate încrucișată - persoanele alergice la alune pot dezvolta alergii la alte alimente sau polenuri care au proteine similare (ex. alune de copac sau leguminoase);
Costuri financiare - tratamentul continuu, imunoterapia, achiziționarea adrenalinei autoinjectabile și evitarea alimentelor procesate pot reprezenta o povară financiară semnificativă;
Risc de reacții severe în medii necontrolate - restaurantele, școlile sau evenimentele sociale cresc riscul de expunere accidentală, ceea ce poate duce la situații critice.

Prevenție

Prevenția alergiei la alune se concentrează pe reducerea riscului de sensibilizare și prevenirea reacțiilor severe. Este esențială evitarea expunerii pasive prin pielea lezată, în special la copiii cu dermatită atopică. Pacienții alergici trebuie să evite strict alimentele care conțin alune și să citească atent etichetele produselor.

Educarea pacienților și familiilor lor, împreună cu un plan de acțiune pentru urgențe, contribuie la gestionarea eficientă a alergiei.

Autor

Dr. Pop Oana-Carmen

Medic Primar

Bibliografie

Sicherer, Scott H, and Hugh A Sampson. “Food Allergy: Epidemiology, Pathogenesis, Diagnosis, and Treatment.” Journal of Allergy and Clinical Immunology, vol. 133, no. 2, 3 Jan. 2014, pp. 291-307.e5, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24388012/, https://doi.org/10.1016/j.jaci.2013.11.020
Warren, Christopher M, et al. “Epidemiology and Burden of Food Allergy.” Current Allergy and Asthma Reports, vol. 20, no. 2, 1 Feb. 2020, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7883751/, https://doi.org/10.1007/s11882-020-0898-7
A. Muraro, et al. “EAACI Food Allergy and Anaphylaxis Guidelines: Diagnosis and Management of Food Allergy.” Allergy, vol. 69, no. 8, 9 June 2014, pp. 1008–1025, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24909706/, https://doi.org/10.1111/all.12429
“Guidelines for the Diagnosis and Management of Food Allergy in the United States: Report of the NIAID-Sponsored Expert Panel.” Journal of Allergy and Clinical Immunology, vol. 126, no. 6, Dec. 2010, pp. S1–S58, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21134576/, https://doi.org/10.1016/j.jaci.2010.10.007
“Guidelines for the Diagnosis and Management of Food Allergy in the United States: Report of the NIAID-Sponsored Expert Panel.” Journal of Allergy and Clinical Immunology, vol. 126, no. 6, 1 Dec. 2010, pp. S1–S58, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21134576/, https://doi.org/10.1016/j.jaci.2010.10.007
Lack, Gideon. “Update on Risk Factors for Food Allergy.” Journal of Allergy and Clinical Immunology, vol. 129, no. 5, 30 Mar. 2012, pp. 1187–1197, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22464642/, https://doi.org/10.1016/j.jaci.2012.02.036
Blok, Flokstra‐de, et al. “Health‐Related Quality of Life of Food Allergic Patients: Comparison with the General Population and Other Diseases.” Allergy, vol. 65, no. 2, 1 Oct. 2009, pp. 238–244, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19796214/, https://doi.org/10.1111/j.1398-9995.2009.02121.x

Alte afecțiuni similare

Albinism

Albinismul este o afecțiune caracterizată prin prezenţa redusă sau lipsa completă a pigmentului de melanină (compusul care creează culoarea corpului), în ochi, piele sau...

Vezi detalii

Alcoolism

Cea mai concisă definiție a alcoolismului îi aparține cercetătorului american E.M. Jellinek: „Orice uz de băuturi alcoolice ce poate cauza orice fel de prejudiciu...

Vezi detalii

Alergia la alcool sau intoleranța la alcool

Alergia la alcool și intoleranța la alcool sunt afecțiuni care nu pot fi prevenite, dar cu simptome care pot fi ameliorate. Atunci când sunt descoperite la timp, este...

Vezi detalii

Alergia la antibiotic

Alergia la antibiotic, ca orice alergie, este o afecțiune care nu poate fi vindecată, dar simptomele care apar pot fi ameliorate cu ajutorul unor medicamente specifice....

Vezi detalii

Alergia la apă (urticarie aquagenică)

Urticaria aquagenică sau alergia la apă apare în cazuri extrem de rare atunci când pielea intră în orice fel de contact cu apa. Se poate manifesta prin iritații la...

Vezi detalii

Alergia la cafea

Alergia la cafea este rară și apare atunci când sistemul imunitar reacționează anormal la proteinele din boabele de cafea, în special cafeina sau alte componente, precum...

Vezi detalii