Angina instabilă

Despre preinfarct (angina instabilă)

Angina pectorală instabilă este definită ca suferinţa ischemică a muşchiului inimii (miocardului) în repaus sau la eforturi minime, în absenţa distrugerii complete a celulelor musculare cardiace.

Este o formă de cardiopatie ischemică dureroasă, care se poate prezenta clinic ca un sindrom coronarian acut, cu durere toracică ce durează mai mult de 15-20 de minute sau se repetă frecvent şi, adesea, se agravează. Pacienţii resimt diferit această durere toracică: durere, presiune, strânsoare, arsură. Pot exista şi simptome precum lipsa de aer, durere abdominală la nivel epigastric, durere în braţul stâng.

Pentru a face diferenţa între angina pectorală şi infarctul miocardic, trebuie cunoscute particularităţile fiecăruia.

Astfel, angina pectorală, care poate fi stabilă sau instabilă, este cauzată în principal de reducerea fluxului de sânge către muşchiul inimii şi este un simptom al bolii arterelor inimii (artere coronare).

Angina pectorală stabilă este cea mai comună formă de angină. Este predictibilă, se produce de obicei la acelaşi nivel de efort, durează puţin (sub cinci minute) şi trece cu medicaţie specifică.

Angina pectorală cu debut recent, care apare la eforturi tot mai mici sau în repaus, precum şi cea care reapare frecvent, durează mai mult de 15 minute şi nu trece imediat după administrarea medicamentelor, sunt încadrate ca angină pectorala instabilă.

Spre deosebire de pacienţii cu infarct, cei cu angină pectorală instabilă (cunoscută în trecut sub numele de „preinfarct”) nu prezintă distrugerea completă (necroză) a celulelor miocardice şi au un risc substanţial mai redus de complicaţii.

De cealaltă parte, infarctul miocardic, cunoscut şi ca „atac de cord”, reprezintă distrugerea unei părţi a muşchiului inimii, cel mai frecvent din cauza bolii arterelor inimii (coronare). În majoritatea cazurilor de infarct apare durerea toracică, însă aproximativ 30% dintre pacienţi au simptome atipice.

Infarctul miocardic poate declanşa complicaţii, cum ar fi: aritmii, insuficienţă cardiacă, oprire cardiacă.

Factori de risc

Factorii de risc în angina instabilă sunt reprezentaţi de:

• colesterolul crescut din sânge;
• diabetul zaharat;
• obezitatea şi sindromul metabolic;
• dieta bogată în grăsimi saturate, zahăr, sare;
• tensiunea arterială crescută;
• fumatul;
• consumul de droguri (cocaina provoacă spasmul arterelor inimii);
• consumul excesiv de alcool;
• sedentarismul;
• stresul cronic;
• istoricul familial de boală coronariană precoce;
• bolile inflamatorii;
• vârsta înaintată;
• sexul masculin;
• anemia;
• expunerea la frig (poate favoriza spasmul vaselor de sânge);
• bolile valvulare cardiace;
• boala renală cronică;
• boala arterelor membrelor inferioare.

Diagnosticare

Diagnosticul de angină pectorală instabilă este pus de medicul cardiolog pe baza simptomelor, a consultului clinic şi a altor teste specifice:

• electrocardiografie standard, eventual şi derivaţii speciale;
• analize de sânge;
• ecocardiografie;
• coronarografie.

Durerea toracică acută poate avea multe cauze, de aceea este important ca diagnosticul de angină instabilă să fie diferenţiat corect de alte surse ale durerii, redate mai jos.

Cauze cardiace:

• inflamaţii ale muşchiului şi învelişului inimii (miopericardite);
• boli care afectează muşchiul cardiac (cardiomiopatii), inclusiv cardiomiopatia de stres, determinată de creşterea masivă şi bruscă a hormonilor de stres (adrenalină şi noradrenalină), din cauza unor emoţii puternice;
• bătăi rapide, uneori neregulate ale inimii (tahiaritmii);
• insuficienţă cardiacă acută (imposibilitatea inimii de a distribui suficient oxigen organismului, instalată brusc);
• urgenţe hipertensive (creşteri mari ale tensiunii arteriale, cu posibile complicaţii);
• stenoză valvulară aortică (îngustarea valvei aortice, care determină forţarea muşchiului inimii);
• spasm coronarian (contracţia temporară a muşchilor din pereţii arterelor cardiace, ceea ce determină îngustarea acestora şi împiedică fluxul normal al sângelui, până la închiderea totală a arterei afectate);
• traumatisme cardiace (prin lovituri, înjunghieri, accidente de maşină etc);

Cauze pulmonare:

• embolie pulmonară (blocarea uneia sau a mai multor artere pulmonare, de obicei cu cheaguri care sunt transportate prin sânge la plămâni);
• pneumotorax (colecţie anormală de aer în spaţiul pleural, între plămân şi peretele toracic);
• bronşite acute (inflamaţia acută a căilor respiratorii, care determină producerea de mucus în plămâni şi tuse, cu durată de până la două-trei săptămâni);
• pneumonie (inflamaţia plămânilor, care afectează în primul rând sacii mici de aer, numiţi alveole);
• pleurite (inflamaţia membranei care acoperă plămânii, numită pleură);

Cauze vasculare:

• disecţie de aortă (ruptura peretelui aortei, cea mai mare arteră din organism);
• anevrism aortic (dilatarea unei porţiuni din aortă);

Cauze gastro-intestinale:

• esofagită;
• reflux gastro-esofagian;
• ulcer;
• gastrită;
• pancreatită;
• colecistită;

Cauze ortopedice:

• traumatisme toracice;
• afecţiuni musculare;
• costocondrite;
• leziuni de coloană cervicală;

Alte tipuri de cauze:

• tulburări anxioase (atacuri de panică);
• cauze virale ca herpes-zoster;
• anemii.

Prevenţie

Angina instabilă poate fi prevenită respectând anumite reguli:

• urmarea tratamentului prescris de medic;
• controale medicale regulate;
• tratarea corectă a diabetului zaharat, tensiunii arteriale crescute sau a colesterolului crescut;
• îmbunătăţirea stilului de viaţă, printr-o dietă corectă;
• mişcare fizică regulată;
• renunţarea la fumat;
• menţinerea unei greutăţi normale.