Argiroza

Descoperă informații utile despre argiroza: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre argiroză

Argiroza este o afecțiune caracterizată printr-o decolorare gri-albăstruie a pielii datorată acumulării de particule de argint în țesuturile corpului. Această pigmentare este, de obicei, permanentă și poate afecta diverse părți ale corpului, inclusiv pielea, ochii și unghiile. Amploarea și intensitatea decolorării depind de factori precum cantitatea de argint la care este expusă persoana și durata de timp în care aceasta are loc.

Cauze

Argiroza poate rezulta din diverse forme de expunere la argint:

expunere profesională - persoanele care lucrează în industrii precum mineritul și rafinarea argintului, fabricarea bijuteriilor și prelucrarea fotografică pot inhala particule de argint sau pot avea un contact prelungit al pielii cu compuși de argint;
produse medicale și cosmetice - utilizarea de medicamente sau tratamente topice care conțin argint, precum anumite picături pentru ochi, spray-uri nazale sau pansamente, poate duce la acumularea de argint în organism;
suplimentele dietetice - ingerarea de suplimente cu argint coloidal, care sunt comercializate pentru diverse beneficii pentru sănătate, poate duce la acumularea de argint și la apariția ulterioară a argirozei;
proceduri dentare - lucrările dentare care implică materiale care conțin argint, precum plombele din amalgam, pot introduce argint în organism, putând duce la argiroză localizată.

Factori de risc

Anumiți factori pot crește riscul de apariție a argirozei:

expunerea la soare - zonele pielii expuse la lumina soarelui pot prezenta o decolorare mai pronunțată datorită interacțiunii dintre depozitele de argint și radiațiile ultraviolete (UV);
durata și cantitatea expunerii la argint - expunerea prelungită la argint, chiar și în cantități mici, poate duce la acumularea în timp, crescând riscul de argiroză;
calea de expunere - metoda prin care argintul pătrunde în organism influențează riscul; ingestia și inhalarea sunt mai susceptibile de a duce la argiroză generalizată, în timp ce contactul cu pielea poate duce la forme localizate;
predispoziție genetică - unele persoane pot avea o susceptibilitate genetică care le face mai predispuse la apariția argirozei în urma expunerii la argint;
utilizarea regulată a produselor care conțin argint - precum anumite produse cosmetice sau suplimente de medicină alternativă, poate crește riscul, mai ales dacă sunt utilizate pe perioade îndelungate.

Simptome

Argiroza se caracterizează, în primul rând, printr-o decolorare gri-albăstruie a pielii și a membranelor mucoase din cauza acumulării de argint în țesuturile corpului. În plus față de decolorarea pielii, argiroza se poate prezenta și cu alte simptome, inclusiv:

decolorarea gingiilor - semnele timpurii pot include colorația gri-maronie a gingiilor;
decolorarea unghiilor - unghiile pot apărea mai închise la culoare decât în mod normal;
decolorarea ochilor - albul ochilor (conjunctiva) poate dezvolta o nuanță albastru-cenușie;
pigmentare localizată - se pot forma mici pete gri-albastre pe zone ale pielii care au avut contact direct cu substanțe care conțin argint.

Diagnosticare

Argiroza este, de obicei, diagnosticată de un dermatolog, iar procesul de diagnosticare implică mai mulți pași:

istoricul medical și examinarea fizică - medicul efectuează un examen fizic amănunțit pentru a evalua amploarea și modelul de decolorare a pielii;
biopsia cutanată - un diagnostic definitiv este adesea confirmat printr-o biopsie cutanată; această procedură implică prelevarea unei mici probe de țesut cutanat afectat, care este apoi examinată la microscop pentru a detecta depunerile de argint; prezența granulelor maro sau negre în piele indică argiroza;
teste de sânge și urină - acestea măsoară nivelurile de argint din organism; nivelurile ridicate pot indica o expunere excesivă la argint;
spectroscopie cu raze X cu dispersie de energie - această tehnică neinvazivă poate detecta și cuantifica particulele de argint din piele, ajutând la diagnostic.

Tratament

Tratamentul argirozei este provocator deoarece modificările pielii sunt adesea ireversibile. Cu toate acestea, există câteva opțiuni terapeutice care pot ajuta la gestionarea simptomelor:

încetarea expunerii la argint - primul pas în gestionarea argirozei este oprirea utilizării oricăror produse care conțin argint, inclusiv medicamente, picături oftalmice sau suplimente; dacă persoanele expuse lucrează într-un mediu în care argintul este prezent, se recomandă purtarea echipamentului de protecție personală, precum mănuși, protecție pentru ochi și/sau mască;
terapia cu laser - unele cazuri de decolorare a pielii cauzate de argiroză pot fi ameliorate prin terapia cu laser; această tehnică utilizează o lumină puternică pe pielea afectată pentru a distruge țesutul cutanat existent, ajutând organismul să producă un nou țesut cutanat sănătos;
protecție solară - simptomele de decolorare a pielii pot crește odată cu expunerea la radiațiile ultraviolete (UV) de la soare; pentru a evita o decolorare suplimentară a pielii, se recomandă purtarea de îmbrăcăminte sau accesorii de protecție atunci când persoanele sunt în aer liber și aplicarea zilnică a cremei de protecție solară.

Complicaţii

În cazurile de expunere semnificativă la argint, în special prin ingestie sau inhalare, pot apărea complicații suplimentare:

afectarea rinichilor - se manifestă prin uremie (o acumulare de produse reziduale în sânge), albuminurie (prezența albuminei în urină);
afectarea ficatului și a inimii;
convulsii și paralizie;
vertij;
anomalii ale gustului;
scăderea vederii nocturne;
lipsă de coordonare;
tulburări hematologice - neutropenie (o scădere a neutrofilelor, un tip de celule albe din sânge), purpura trombocitopenică idiopatică (o tulburare care cauzează un număr scăzut de trombocite, ducând la vânătăi și sângerări ușoare);
complicații pulmonare - ingerarea unor cantități mari de argint poate duce la edem pulmonar (acumularea de lichid în plămâni), hemoragie (sângerare în interiorul plămânilor);
necroza organelor - toxicitatea severă a argintului poate provoca moartea țesuturilor în organe precum măduva osoasă, rinichii și ficatul.

Prevenţie

Prevenirea argirozei implică minimizarea expunerii la argint și la compușii săi, iar măsurile preventive cheie includ:

evitarea produselor care conțin argint - medicamente, suplimente alimentare sau produse cosmetice care conțin argint, precum suplimentele cu argint coloidal;
pentru persoanele care lucrează în industrii care implică argint, precum mineritul, rafinarea sau fabricarea, este esențial să respecte protocoalele de siguranță; acestea includ utilizarea echipamentelor de protecție personală: mănuși, măști și îmbrăcăminte de protecție pentru a reduce expunerea la argint;
protecția solară - deoarece expunerea la soare poate exacerba decolorarea pielii în argiroză, aplicarea unei creme de protecție solară cu spectru larg și purtarea de îmbrăcăminte de protecție pot ajuta la prevenirea modificărilor suplimentare ale pigmentației;
consultarea medicilor - înainte de a utiliza orice produs care conține argint, în special în scopuri medicinale, este necesară consultarea unui medic pentru a evalua riscurile și beneficiile potențiale.

Bibliografie

Lillis, Charlotte. “Argyria: Symptoms, Causes, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 27 June 2019, www.medicalnewstoday.com/articles/325581
Cleveland Clinic. “Argyria: What Is It?” Cleveland Clinic, 28 July 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/25163-argyria
Pietrangelo, Ann. “Argyria: What Is It and Is There a Cure?” Healthline, 22 Feb. 2017, www.healthline.com/health/argyria-cure
Sherwood, Alison. “What Is Argyria? When Over-Exposure to Silver Turns Skin Blue.” WebMD, 21 Sept. 2024, www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/argyria-overview
“Everything to Know about Argyria Including Causes and Symptoms.” Verywell Health, 2023, www.verywellhealth.com/argyria-7510717

Alte afecțiuni similare

Apneea nou-născutului

Apneea neonatala apare mai ales la nou-nascuții prematuri sau cei cu diverse afecțiuni, dar poate apărea și la cei născuți la termen și aparent sănătoși. Tratamentul...

Vezi detalii

Apoplexie

„Apoplexie” (sau ,,atac de apoplexie”) este un termen folosit în trecut pentru a descrie afecțiuni neurologice bruște, adesea din cauza unei hemoragii în interiorul unui...

Vezi detalii

Apraxie

Apraxia este o disfuncție neurologică corticală (a scoarței creierului) în care există dificultăți în îndeplinirea unor activități ce presupun secvențe motorii anterior...

Vezi detalii

Aritmie cardiacă

Aritmia cardiacă reprezintă bătăi neregulate sau anormale ale inimii, mai rapide sau mai lente decât este normal. Există mai multe cauze posibile pentru aceasta...

Vezi detalii

Arsuri la stomac (arsuri gastrice)

Arsurile la stomac, sau pirozisul, reprezintă o senzaţie de arsură sau disconfort resimțită în partea superioară a abdomenului sau în spatele sternului. Acestea sunt...

Vezi detalii

Arsuri solare

Arsurile solare sunt un răspuns imediat (acut), tranzitoriu, inflamator al pielii la expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UVR) provenite din lumina naturală a...

Vezi detalii