Ateroembolism renal

Descoperă informații utile despre ateroembolism renal: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre ateroembolismul renal

Ateroembolismul renal este o condiție în care particule mici, numite emboli, se formează din depozite de grăsime, colesterol sau alte substanțe în interiorul arterelor mari, în special în arterele care alimentează rinichii. Aceste particule se pot desprinde și pot fi transportate de fluxul sanguin către arterele renale mai mici, blocându-le și provocând ischemie (insuficiență de aprovizionare cu sânge) în rinichi.

Ateroembolismul renal poate să apară ca o complicație a bolii aterosclerotice, o afecțiune în care depozitele de grăsime și alte substanțe se acumulează în interiorul arterelor. Când aceste depozite se rup, pot forma emboli care pot afecta rinichii și alte organe.

Cauze

Ateroembolismul renal este cauzat de formarea și desprinderea embolilor, care sunt mici fragmente de depozite aterosclerotice (plăci de colesterol și alte substanțe grase) din interiorul arterelor mari. Când aceste embolii se desprind, sunt transportate de fluxul sanguin către arterele renale mai mici, unde pot provoca blocarea și perturbarea fluxului sanguin normal către rinichi. Principalele cauze ale ateroembolismului renal includ:

ateroscleroza - ateroembolismul renal este adesea o complicație a bolii aterosclerotice; ateroscleroza este o afecțiune în care plăcile de colesterol, grăsime și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, formând depozite aterosclerotice; aceste depozite pot deveni instabile și se pot rupe, formând emboli care pot migra către rinichi;
ruptura plăcilor aterosclerotice - plăcile aterosclerotice pot deveni vulnerabile și se pot rupe în bucăți mici, care sunt apoi transportate de fluxul sanguin către rinichi; ruperea plăcilor aterosclerotice poate fi declanșată de factori precum hipertensiunea arterială, traumatismele sau alte procese inflamatorii în peretele arterial;
proceduri invazive - anumite proceduri medicale sau chirurgicale, cum ar fi angiografia coronariană sau intervențiile chirurgicale pe vasele de sânge, pot crește riscul de ateroembolism renal, prin dislocarea și desprinderea embolilor din depozitele aterosclerotice;
boli inflamatorii - boli inflamatorii ale vaselor de sânge, cum ar fi arterita cu celule gigante sau poliangeita granulomatoasă, pot crește riscul de ateroembolism renal.

Factori de risc

Factorii de risc pentru ateroembolismul renal includ:

vârsta înaintată - riscul de a dezvolta ateroembolism renal crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece procesele aterosclerotice devin mai comune la persoanele mai în vârstă;
boli cardiovasculare - persoanele cu antecedente de boli cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană sau boala vasculară periferică, au un risc crescut de a dezvolta ateroembolism renal;
hipertensiune arterială - tensiunea arterială crescută poate contribui la ateroscleroză și la deteriorarea pereților arteriali, favorizând formarea plăcilor aterosclerotice care pot duce la ateroembolism renal;
diabetul zaharat - persoanele cu diabet au un risc crescut de a dezvolta ateroembolism renal; diabetul poate contribui la leziuni ale vaselor de sânge și la progresia aterosclerozei;
nivelurile ridicate de colesterol - nivelurile crescute de colesterol în sânge pot contribui la formarea plăcilor aterosclerotice și la apariția ateroembolismului renal;
fumatul - este un factor de risc pentru ateroscleroză, cauzând deteriorarea pereților arteriali şi facilitând formarea emboliilor;
antecedente familiale - dacă există antecedente de ateroscleroză sau boli cardiovasculare în familia unei persoane, acest lucru poate crește riscul de a dezvolta ateroembolism renal;
proceduri medicale invazive - anumite proceduri invazive, cum ar fi angiografia coronariană sau intervențiile chirurgicale pe vasele de sânge, pot crește riscul de ateroembolism renal prin dislocarea emboliilor;
boli inflamatorii - boli inflamatorii ale vaselor de sânge, cum ar fi arterita cu celule gigante sau poliangeita granulomatoasă, pot fi asociate cu un risc crescut de ateroembolism renal;
genetica - factorii genetici pot juca un rol în predispunerea la ateroembolism renal; dacă există cazuri în familie, este posibil să existe o predispoziție genetică la boli vasculare.

Simptome

Simptomele ateroembolismului renal pot varia în funcție de severitatea blocajului arterelor renale și de gradul de afectare a funcției renale. Unele persoane pot să nu prezinte simptome evidente, în timp ce altele pot experimenta semne și simptome clare. Simptomele posibile ale ateroembolismului renal pot include:

durere în zona abdominală sau în partea inferioară a spatelui - aceasta poate apărea în zona rinichilor și poate fi resimțită ca durere sau disconfort în partea de jos a spatelui sau în zona abdominală;
scăderea bruscă a funcției renale - ateroembolismul renal poate duce la o scădere bruscă a funcției renale, manifestată prin modificări ale cantității de urină eliminată, creșterea nivelului de creatinină în sânge și alte semne de insuficiență renală;
hipertensiune arterială - blocajul arterelor renale poate duce la creșterea tensiunii arteriale;
sânge în urină (hematurie) - ateroembolismul renal poate provoca leziuni ale vaselor de sânge în rinichi, determinând eliminarea de sânge în urină;
probleme gastrointestinale - unele persoane pot prezenta simptome gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături sau dureri abdominale;
modificări ale funcției cognitive - în cazurile severe, ateroembolismul renal poate afecta fluxul sanguin către creier, determinând simptome precum confuzie sau slăbiciune;
modificări ale pielii - pot apărea modificări ale pielii, cum ar fi paloarea sau colorația albastră (cianoza), ca rezultat al scăderii fluxului sanguin.

Este important să se sublinieze că ateroembolismul renal poate să nu prezinte simptome timp îndelungat sau să aibă simptome nespecifice, ceea ce poate face diagnosticul dificil în unele cazuri.

Diagnosticare

Diagnosticul ateroembolismului renal este pus de medicii specializați, în general, nefrologi (specialiști în bolile renale) sau cardiologi (specialiști în bolile cardiovasculare). Dacă există suspiciunea de ateroembolism renal, medicul va începe prin evaluarea istoricului medical al pacientului și efectuarea unui examen fizic detaliat.

Investigațiile și analizele care pot fi utile pentru diagnosticarea ateroembolismului renal includ:

analize de sânge - creatinina (pentru evaluarea funcției renale), uree - pentru informații suplimentare despre funcția renală, electroliţi - pentru a verifica echilibrul electrolitic în sânge;
analize de urină - examinare microscopică a urinei - pentru a detecta prezența sângelui, celulelor roșii sau altor anomalii;
ecografia renală - o ecografie poate oferi imagini detaliate ale rinichilor și poate arăta modificări în fluxul sanguin;
angiografia renală - această procedură implică injectarea unui agent de contrast în arterele renale și realizarea de radiografii pentru a vizualiza orice blocare sau embolii;
tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) - aceste tehnici de imagistică pot oferi informații suplimentare despre arterele renale și pot ajuta la detectarea emboliilor;
biopsie renală - în unele cazuri, medicul poate recomanda o biopsie renală pentru a examina țesutul renal și a confirma prezența ateroembolismului.

Tratament

Tratamentul ateroembolismului renal este complex și se axează pe gestionarea simptomelor, restabilirea fluxului sanguin către rinichi și reducerea riscului de complicații ulterioare. Planul de tratament poate varia în funcție de severitatea cazului, starea generală a pacientului și factorii de risc subiacenți. Unele aspecte ale tratamentului pot include:

controlul factorilor de risc - controlul factorilor de risc modificați, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și nivelurile ridicate de colesterol, este esențial pentru prevenirea recidivelor și a progresiei bolii;
gestionarea simptomelor - pentru a ameliora simptomele, cum ar fi durerea și hipertensiunea arterială, pot fi prescrise medicamente adecvate;
tratamentul insuficienței renale - în cazurile în care ateroembolismul renal a determinat o scădere semnificativă a funcției renale, poate fi necesar un tratament pentru a gestiona insuficiența renală; acest tratament poate include ajustarea aportului de fluide, monitorizarea echilibrului electrolitic și, în unele cazuri, proceduri de dializă;
anticoagulante - în anumite situații, medicamentele anticoagulante pot fi utilizate pentru a preveni formarea și dislocarea ulterioară a emboliilor;
intervenții chirurgicale sau proceduri endovasculare - în cazuri severe sau în situații în care fluxul sanguin către rinichi este grav afectat, pot fi necesare proceduri chirurgicale sau endovasculare, pentru a restabili fluxul sanguin; acestea pot include angioplastia (dilatarea arterelor cu balon), stenturi (dispozitive pentru menținerea deschiderii arterelor) sau, în cazuri extreme, bypass-ul chirurgical;
monitorizarea și gestionarea complicațiilor - medicul va monitoriza atent pacientul pentru eventuale complicații și va interveni rapid dacă apar probleme, cum ar fi sângerarea sau reapariția emboliilor.

Complicații

Ateroembolismul renal poate determina o serie de complicaţii, iar severitatea acestora poate varia în funcție de gradul de afectare a fluxului sanguin către rinichi și de răspunsul la tratament:

insuficiență renală - ateroembolismul renal poate duce la deteriorarea funcției renale, iar în cazurile severe, poate provoca insuficiență renală, care este o complicație gravă și necesită tratament imediat;
hipertensiune arterială - blocarea arterelor renale poate determina creșterea tensiunii arteriale; hipertensiunea arterială cronică poate contribui la daunele la nivelul vaselor de sânge și organelor, crescând riscul de evenimente cardiovasculare;
infarct renal - blocarea arterelor renale poate duce la ischemie și, în cazuri grave, poate provoca infarct renal, adică moartea țesutului renal;
modificări ale funcției cognitive - ateroembolismul renal poate afecta fluxul sanguin către creier, determinând simptome precum confuzie, slăbiciune sau chiar accident vascular cerebral;
complicații gastrointestinale - unele persoane pot experimenta simptome gastrointestinale, cum ar fi greața, vărsăturile sau durerile abdominale, ca urmare a ateroembolismului renal;
complicații cardiovasculare - ateroembolismul renal poate contribui la deteriorarea generală a sănătății cardiovasculare, crescând riscul de boli cardiace și alte evenimente vasculare;
reapariția emboliilor - în anumite cazuri, tratamentul ateroembolismului renal poate determina dislocarea și reapariția emboliilor, provocând complicații recurente;
sângerare - procedurile chirurgicale sau alte intervenții utilizate pentru a trata ateroembolismul renal pot fi asociate cu riscul de sângerare.

Prevenţie

Prevenirea ateroembolismului renal implică, în principal, controlul factorilor de risc asociaţi, pentru a reduce riscul de dezvoltare a bolii aterosclerotice și a emboliilor renale. Iată câteva măsuri preventive:

controlul tensiunii arteriale - menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase este crucială pentru prevenirea aterosclerozei și ateroembolismului renal; adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții regulate și gestionarea stresului, poate contribui la menținerea tensiunii arteriale în limite normale;
gestionarea diabetului - persoanele cu diabet sunt predispuse la ateroscleroză și la complicatii vasculare; controlul atent al nivelurilor de glucoză din sânge prin dietă, exerciții și, dacă este necesar, medicamente, poate ajuta la prevenirea ateroembolismului renal;
controlul nivelurilor de colesterol - nivelurile ridicate de colesterol sunt un factor de risc pentru ateroscleroză; o dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume, cereale integrale și scăzută în grăsimi saturate și colesterol, împreună cu activitate fizică regulată, pot contribui la menținerea unor niveluri de colesterol sănătoase;
renunțarea la fumat - fumatul este un factor de risc major pentru ateroscleroză și poate contribui la formarea emboliilor; renunțarea la fumat aduce beneficii semnificative pentru sănătatea vasculară;
activitate fizică regulată - exercițiile fizice regulate au multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea riscului de ateroscleroză și ateroembolism renal; se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână;
menținerea unei greutăți sănătoase - excesul de greutate poate crește riscul de ateroscleroză și hipertensiune arterială; adoptarea unui regim alimentar echilibrat și menținerea unei greutăți sănătoase pot ajuta la prevenirea ateroembolismului renal;
evitarea procedurilor invazive nejustificate - în cazul în care se prevăd proceduri medicale sau chirurgicale invazive, cum ar fi angiografia, se recomandă evaluarea atentă a beneficiilor și riscurilor și evitarea acestora în absența necesității clare.

Bibliografie

Vaidya, Prabhakar N., and Nancy A. Finnigan. “Atheroembolic Kidney Disease.” PubMed, StatPearls Publishing, 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482417/
Zhang, Zhiwei . “Renal Atheroembolism - Genitourinary Disorders.” MSD Manual Professional Edition, Mar. 2023, www.msdmanuals.com/professional/genitourinary-disorders/renovascular-disorders/renal-atheroembolism
“Atheroembolic Renal Disease: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, www.medlineplus.gov/ency/article/000480.htm
“Atheroembolic Renal Disease.” Stanfordhealthcare.org, stanfordhealthcare.org/medical-conditions/blood-heart-circulation/renal-www.vascular-disease/types/atheroembolic-renal-disease.html

Alte afecțiuni similare

Astm

Astmul bronșic este o boală a bronhiilor care se manifestă cu dificultăți de respirație sau/ și tuse ce apar în episoade (crize sau exacerbări) între care starea...

Vezi detalii

Atacurile de panică: cauze, simptome, diagnostic ş...

Atacurile de panică sunt episoade bruşte de anxietate intensă care declanșează reacții fizice severe, fără să existe un pericol real, sau disproporţionate faţă de...

Vezi detalii

Atelectazie

Atelectazia este o afecțiune pulmonară care apare atunci când căile respiratorii sau alveolele (mici săculeţi de aer) de la capătul acestora nu se dilată așa cum ar...

Vezi detalii

Ateromatoză carotidiană

Ateromatoza carotidiană este o afecțiune vasculară în care, pe pereții interni ai vaselor carotide, se formează plăci de aterom. De obicei, ateromatoza carotidiană...

Vezi detalii

Ateroscleroza

Ateroscleroza reprezintă îngroșarea sau întărirea arterelor și este cauzată de acumularea de placă în mucoasa interioară a unei artere. Placa este formată din...

Vezi detalii

Atrofia cerebrală

Atrofia cerebrală se caracterizează prin diminuarea volumului cerebral. Presupune o scădere a numărului de neuroni, a conexiunilor acestora și, implicit, a...

Vezi detalii