medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Bronșită

Bronșită

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre bronșită

Bronșita este o boală pulmonară, în care mucoasa care tapetează bronhiile se inflamează. Acest lucru duce la formarea unei cantități crescute de mucus care se acumulează, provocând tuse cu expectorație și, uneori, obstrucția bronhiilor cu dificultate la respirație.

Bronhiile sunt tuburile prin care aerul din trahee este condus până la bronșiole și, mai departe, până la alveole.

Când mucoasa bronșică este „iritată” de particulele din aerul inhalat, peretele bronhiei se „inflamează”, adică acumulează celule și lichid, pentru a neutraliza factorul agresor. Prin urmare, peretele se îngroașă, iar lumenul bronhiei se îngustează (obstrucție), astfel că pacientul va avea dificultăți la respirație, deoarece oxigenul nu mai poate ajunge cu ușurință la alveole.

În același timp, celulele mucoasei produc mai mult mucus care se acumulează în bronhii. Apare astfel tusea asociată cu expectorație, ca mecanism de apărare și curățare a bronhiilor, iar dacă mucusul este în cantitate mare, poate bloca suplimentar bronhiile (mai ales pe cele mici).

În funcție de durată, bronșita poate fi:

  • acută: de obicei, durează până în două săptămâni, însă tusea poate persista chiar și până la șase săptămâni. Este temporară și, de cele mai multe ori, nu provoacă dificultăți permanente de respirație, se ameliorează, de obicei, de la sine, fără a fi nevoie de spitalizare;
  • cronică: simptomele specifice (tusea cu expectorație) persistă timp de 2-3 luni în fiecare an și se repetă cel puțin doi ani consecutivi. Pot apărea complicații la nivelul emfizemului pulmonar și dificultate permanentă de respirație (bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC).

Persoanele care suferă de o boală obstructivă pulmonară (cel mai frecvent astm, bronșită cronică sau BPOC) pot suferi o acutizare provocată de infecție, caz în care vorbim despre bronșită alergică ori BPOC acutizată.

Bronsita 1

Cauze

Cauza bronșitei acute este de natură infecțioasă, fiind provocată de microorganisme:

  • virusuri: cea mai frecventă cauză; aproximativ 95% dintre bronșitele acute sunt provocate de virusurile gripale, rinovirusuri, virusul sincițial respirator, SARS-CoV-2;
  • bacterii: cel mai frecvent implicate sunt Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Bordetella pertussis. Acutizarea bronșitei cronice (mai ales în BPOC) este provocată, cel mai frecvent, de pneumococ (dar pot fi implicate și Haemophilus influenzae ori Moraxella catarrhalis).

Factori de risc

Nu toți oamenii care vin în contact sau inhalează microorganisme vor suferi de bronșită acută. Există mai mulți factori de risc care cresc probabilitatea instalării bolii, la persoanele care:

  • fumează (inclusiv țigară electronică) sau locuiesc cu un fumător: prezintă un risc mai mare, atât de bronșită acută, cât și de acutizare a bronșitei cronice;
  • sunt expuse la particule inhalatorii iritante la locul de muncă sau în gospodărie (ex: cereale, textile, vapori chimici), ori la poluare atmosferică excesivă;
  • sunt expuse la temperaturi scăzute: favorizează dezvoltarea florei deja existente în căile aeriene și fragilizarea mucoasei bronșice;
  • suferă de reflux gastro-esofagian: episoadele repetate de arsuri severe de la stomac pot irita mucoasa faringiană și pot predispune la infecții bronșice.

Mai expuse la apariția bronșitei sunt și persoanele care:

  • suferă de o afecțiune cronică (astm bronșic, BPOC, diabet zaharat, cancer, etc);
  • vin după o altă infecție sau după o altă boală infecțioasă severă (rinită sau rino-sinuzită cronică acutizată);
  • au o vulnerabilitate mai mare la infecții (vârstnicii, sugarii și copiii mici).

Simptome

Bronșita acută se instalează brusc, iar cele mai frecvente simptome sunt:

  • tusea: debut brusc, frecventă, cu expectorație clară, gălbuie sau galben-verzuie;
  • febra: este mai puțin frecventă în bronșita acută; valori mari ale temperaturii pot sugera o pneumonie sau o suprainfecție bacteriană;
  • respirația șuierătoare: apare mai frecvent la persoanele care au astm sau BPOC;
  • dificultăți respiratorii;
  • senzația de durere sau „arsură” retrosternală: mai ales la persoanele care tușesc mult și/ sau au reflux gastro-esofagian;
  • lipsa de energie, stare generală alterată.

Frecvent, o răceală precedă bronșita acută și se poate manifesta cu simptome care se suprapun cu debutul bronșitei acute:

  • durere de cap;
  • congestie nazală (nas înfundat);
  • senzație de durere, arsură în gât.
Bronsita 2

Diagnosticare

Diagnosticul de bronșită acută este stabilit de medicul de familie, de medicul specialist pneumolog sau de cel de boli interne, pe baza anamnezei (întrebări despre simptome, istoric medical, prezența factorilor de risc, etc) și a examenului fizic.

De cele mai multe ori, semnele fizice asociate cu apariția bruscă a tusei cu expectorație, mai ales după o răceală, la persoane cu factori de risc și în absența semnelor sugestive de pneumonie, sunt suficiente pentru diagnostic.

Rareori sunt necesare teste suplimentare. Acestea sunt recomandate totuși, pentru a elimina alte cauze ale simptomelor, printre care:

  • radiografia toracică: pentru excluderea unei pneumonii sau a altei cauze a tusei (mai ales la fumători);
  • examenul de spută: pentru identificarea cauzei bacteriene;
  • spirometria: pentru diagnosticarea unei bronșite cronice acutizate sau a unei exacerbări a astmului;
  • analizele de sânge: pentru identificarea unor boli cronice, alergii;
  • testele serologice: pentru diagnosticul infecției cu virus gripal, SARS-CoV-2 sau alte virusuri; sunt recomandate doar în anumite situații.

Tratament

Bronșita acută este, de obicei, o boală auto-limitantă, adică se vindecă de la sine, fără un tratament specific și necesită doar îngrijire de susținere și medicamente simptomatice. Este recomandat repausul la domiciliu.

Pacienții sunt sfătuiți să se odihnească, să bea lichide și să respire aer cald, curat și umed.

Pacienții care fumează trebuie să oprească complet fumatul (nu doar să reducă numărul de țigări sau să le înlocuiască cu alte produse, precum țigări electronice ori produse cu tutun încălzit). Simptomele de sevraj nicotinic (inclusiv tusea) pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor care conțin nicotină (gumă, plasturi sau spray sublingual) și nu necesită reluarea fumatului.

Puteți utiliza un umidificator sau nebulizator (în care NU se adaugă medicamente). Aerul cald și umed ajută la ameliorarea tusei și la eliminarea mucusului din căile respiratorii. Asigurați-vă însă că umidificatorul este curățat conform recomandărilor producătorului, pentru a evita creșterea bacteriilor și ciupercilor în recipientul cu apă.

Deși nu există date științifice despre eficacitate, având în vedere riscul scăzut, dar și dovezile empirice, pot fi de ajutor numeroase preparate tradiționale din plante (tei, mușețel, gălbenele, cimbrișor, etc), precum siropuri sau ceaiuri. Se va evita adăugarea sucului de lămâie în ceai, din cauza efectului iritant asupra mucoasei faringelui, dar și de stimulare a secreției acide gastrice. Există și amestecuri din plante pentru inhalații, cu efect de favorizare a eliminării mucusului în exces.

Tratamentul medicamentos în cazul bronșitei este urmat doar la recomandarea medicului:

  • antibiotice: dacă există semne de suprainfecție bacteriană ori la persoane cu risc de agravare a unei boli pre-existente;
  • antivirale (ex: împotriva virusurilor gripale);
  • antitusive, antipiretice analgezice, bronhodilatatoare;
  • în cazul persoanelor care suferă de o boală cronică (mai ales la cei cu astm. BPOC, diabet zaharat), tratamentul afecțiunii de bază trebuie verificat și adaptat.

Bronșita acută poate fi contagioasă, deoarece este cauzată de obicei de infecția cu un virus sau bacterii. Bronșita cronică este contagioasă doar atunci când se acutizează printr-o infecție.

Pacientul cu bronșită acută virală poate fi contagios timp de cel puțin câteva zile - până la o săptămână. Dacă bronșita este bacteriană, iar medicul a prescris un tratament cu antibiotice, de obicei pacientul nu mai este contagios la 24 de ore după începerea tratamentului.


Complicații

Complicațiile bronșitei acute sunt rare, dar pot include:

  • suprainfecție bacteriană;
  • pneumonie;
  • cronicizare (bronșită cronică sau bronșiectazii), cu episoade repetate de bronșită acută;
  • hemoptizie (tuse cu expectorație cu sânge).

Prevenție

Măsurile de prevenire a bronșitei acute includ:

  • reducerea factorilor de risc: renunțarea la fumat, evitarea fumatului pasiv, a zonelor cu nivel ridicat de poluare a aerului, purtarea unor măști de protecție în spațiile cu substanțe toxice, etc;
  • menținerea unui mediu curat, aerisit;
  • respectarea regulilor de igienă (spălarea frecventă a mâinilor);
  • evitarea persoanelor bolnave;
  • vaccinare antigripală, antipneumococică, anti-SARS-CoV-2, etc.

Bibliografie

  1. “Learn about Acute Bronchitis.” Lung.org, 2021, www.lung.org
  2. “Chest Cold (Acute Bronchitis).” Centers for Disease Control and Prevention, 4 May 2022, www.cdc.gov
  3. “Acute bronchitis in adults”. Uptodate.com, 2022, www.uptodate.com
  4. “Acute Bronchitis | Concise Medical Knowledge.” Lecturio, 7 July 2022, www.lecturio.com

Echipa medicală - Medicina interna și Pneumologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.