Bronșită

Despre bronșită

Bronșita este o boală pulmonară, în care mucoasa care tapetează bronhiile se inflamează. Acest lucru duce la formarea unei cantități crescute de mucus care se acumulează, provocând tuse cu expectorație și, uneori, obstrucția bronhiilor cu dificultate la respirație.

Bronhiile sunt tuburile prin care aerul din trahee este condus până la bronșiole și, mai departe, până la alveole.

Când mucoasa bronșică este „iritată” de particulele din aerul inhalat, peretele bronhiei se „inflamează”, adică acumulează celule și lichid, pentru a neutraliza factorul agresor. Prin urmare, peretele se îngroașă, iar lumenul bronhiei se îngustează (obstrucție), astfel că pacientul va avea dificultăți la respirație, deoarece oxigenul nu mai poate ajunge cu ușurință la alveole.

În același timp, celulele mucoasei produc mai mult mucus care se acumulează în bronhii. Apare astfel tusea asociată cu expectorație, ca mecanism de apărare și curățare a bronhiilor, iar dacă mucusul este în cantitate mare, poate bloca suplimentar bronhiile (mai ales pe cele mici).

În funcție de durată, bronșita poate fi:

• acută: de obicei, durează până în două săptămâni, însă tusea poate persista chiar și până la șase săptămâni. Este temporară și, de cele mai multe ori, nu provoacă dificultăți permanente de respirație, se ameliorează, de obicei, de la sine, fără a fi nevoie de spitalizare;
• cronică: simptomele specifice (tusea cu expectorație) persistă timp de 2-3 luni în fiecare an și se repetă cel puțin doi ani consecutivi. Pot apărea complicații la nivelul emfizemului pulmonar și dificultate permanentă de respirație (bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC).

Persoanele care suferă de o boală obstructivă pulmonară (cel mai frecvent astm, bronșită cronică sau BPOC) pot suferi o acutizare provocată de infecție, caz în care vorbim despre bronșită alergică ori BPOC acutizată.

Factori de risc

Nu toți oamenii care vin în contact sau inhalează microorganisme vor suferi de bronșită acută. Există mai mulți factori de risc care cresc probabilitatea instalării bolii, la persoanele care:

• fumează (inclusiv țigară electronică) sau locuiesc cu un fumător: prezintă un risc mai mare, atât de bronșită acută, cât și de acutizare a bronșitei cronice;
• sunt expuse la particule inhalatorii iritante la locul de muncă sau în gospodărie (ex: cereale, textile, vapori chimici), ori la poluare atmosferică excesivă;
• sunt expuse la temperaturi scăzute: favorizează dezvoltarea florei deja existente în căile aeriene și fragilizarea mucoasei bronșice;
• suferă de reflux gastro-esofagian: episoadele repetate de arsuri severe de la stomac pot irita mucoasa faringiană și pot predispune la infecții bronșice.

Mai expuse la apariția bronșitei sunt și persoanele care:

• suferă de o afecțiune cronică (astm bronșic, BPOC, diabet zaharat, cancer, etc);
• vin după o altă infecție sau după o altă boală infecțioasă severă (rinită sau rino-sinuzită cronică acutizată);
• au o vulnerabilitate mai mare la infecții (vârstnicii, sugarii și copiii mici).

Diagnosticare

Diagnosticul de bronșită acută este stabilit de medicul de familie, de medicul specialist pneumolog sau de cel de boli interne, pe baza anamnezei (întrebări despre simptome, istoric medical, prezența factorilor de risc, etc) și a examenului fizic.

De cele mai multe ori, semnele fizice asociate cu apariția bruscă a tusei cu expectorație, mai ales după o răceală, la persoane cu factori de risc și în absența semnelor sugestive de pneumonie, sunt suficiente pentru diagnostic.

Rareori sunt necesare teste suplimentare. Acestea sunt recomandate totuși, pentru a elimina alte cauze ale simptomelor, printre care:

• radiografia toracică: pentru excluderea unei pneumonii sau a altei cauze a tusei (mai ales la fumători);
• examenul de spută: pentru identificarea cauzei bacteriene;
• spirometria: pentru diagnosticarea unei bronșite cronice acutizate sau a unei exacerbări a astmului;
• analizele de sânge: pentru identificarea unor boli cronice, alergii;
• testele serologice: pentru diagnosticul infecției cu virus gripal, SARS-CoV-2 sau alte virusuri; sunt recomandate doar în anumite situații.

Prevenție

Măsurile de prevenire a bronșitei acute includ:

• reducerea factorilor de risc: renunțarea la fumat, evitarea fumatului pasiv, a zonelor cu nivel ridicat de poluare a aerului, purtarea unor măști de protecție în spațiile cu substanțe toxice, etc;
• menținerea unui mediu curat, aerisit;
• respectarea regulilor de igienă (spălarea frecventă a mâinilor);
• evitarea persoanelor bolnave;
• vaccinare antigripală, antipneumococică, anti-SARS-CoV-2, etc.