Bronșită

Cauze

Cauza bronșitei acute este de natură infecțioasă, fiind provocată de microorganisme:

• virusuri: cea mai frecventă cauză; aproximativ 95% dintre bronșitele acute sunt provocate de virusurile gripale, rinovirusuri, virusul sincițial respirator, SARS-CoV-2;
• bacterii: cel mai frecvent implicate sunt Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Bordetella pertussis; acutizarea bronșitei cronice (mai ales în BPOC) este provocată, cel mai frecvent, de pneumococ (dar pot fi implicate și Haemophilus influenzae ori Moraxella catarrhalis).

Virusurile și bacteriile care cauzează bronșita se pot transmite prin contact apropiat cu o persoană infectată. Trebuie știut că o persoană poate fi purtătoare a unui virus care provoacă bronșita și îl poate transmite altcuiva, chiar dacă ea însăși nu manifestă simptome.

Pe lângă acești agenți infecțioși, și alți iritanți din mediul înconjurător pot afecta plămânii și pot duce la apariția bronșitei. Bronșita cronică apare în principal din cauza expunerii prelungite la substanțe iritante care deteriorează plămânii și căile respiratorii. Fumatul reprezintă principalul factor de risc. Alte cauze includ fumatul pasiv, poluarea aerului și expunerea la substanțe chimice sau praf din mediul de lucru sau cel cotidian.

În cazuri rare, o afecțiune genetică numită deficiență de alfa-1 antitripsină poate contribui la dezvoltarea bronșitei cronice.

Simptome

Bronșita acută se instalează brusc, iar cele mai frecvente simptome sunt:

• tusea: debut brusc, frecventă, cu expectorație clară, gălbuie sau galben-verzuie;
• febra: este mai puțin frecventă în bronșita acută; valori mari ale temperaturii pot sugera o pneumonie sau o suprainfecție bacteriană;
• respirația șuierătoare: apare mai frecvent la persoanele care au astm sau BPOC;
• dificultăți respiratorii;
• senzația de durere sau „arsură” retrosternală: mai ales la persoanele care tușesc mult și/sau au reflux gastro-esofagian;
• lipsa de energie, stare generală alterată.

Frecvent, o răceală precedă bronșita acută și se poate manifesta cu simptome care se suprapun cu debutul bronșitei acute:

• durere de cap;
• congestie nazală (nas înfundat);
• senzație de durere, arsură în gât.

Bronșita cronică se manifestă prin tuse, producție de mucus, oboseală, disconfort toracic și dificultăți de respirație. Pacienții cu bronșită cronică pot experimenta perioade de agravare a simptomelor și pot dezvolta infecții acute suprapuse peste afecțiunea cronică existentă.

Tratament

Bronșita acută este, de obicei, o boală auto-limitantă, adică se vindecă de la sine, fără un tratament specific și necesită doar îngrijire de susținere și medicamente simptomatice. Este recomandat repausul la domiciliu.

Pacienții sunt sfătuiți să se odihnească, să bea lichide și să respire aer cald, curat și umed.

Pacienții care fumează trebuie să renunțe complet la fumat, nu doar să reducă numărul de țigări sau să le înlocuiască cu alte produse, cum ar fi țigările electronice sau produsele cu tutun încălzit. Simptomele sevrajului nicotinic, inclusiv tusea, pot fi gestionate cu ajutorul terapiei de substituție cu nicotină (gume, plasturi sau spray sublingual) și nu necesită reluarea fumatului.

Puteți utiliza un umidificator sau nebulizator (în care NU se adaugă medicamente). Aerul cald și umed ajută la ameliorarea tusei și la eliminarea mucusului din căile respiratorii. Asigurați-vă însă că umidificatorul este curățat conform recomandărilor producătorului, pentru a evita creșterea bacteriilor și ciupercilor în recipientul cu apă.

Deși nu există date științifice despre eficacitate, având în vedere riscul scăzut, dar și dovezile empirice, pot fi de ajutor numeroase preparate tradiționale din plante (tei, mușețel, gălbenele, cimbrișor etc.), precum siropuri sau ceaiuri. Se va evita adăugarea sucului de lămâie în ceai, din cauza efectului iritant asupra mucoasei faringelui, dar și de stimulare a secreției acide gastrice. Există și amestecuri din plante pentru inhalații, cu efect de favorizare a eliminării mucusului în exces.

Tratamentul medicamentos în cazul bronșitei este urmat doar la recomandarea medicului:

• antibiotice: dacă există semne de suprainfecție bacteriană ori la persoane cu risc de agravare a unei boli pre-existente;
• antivirale (ex: împotriva virusurilor gripale);
• antitusive, antipiretice analgezice, bronhodilatatoare;
• în cazul persoanelor care suferă de o boală cronică (mai ales la cei cu astm. BPOC, diabet zaharat), tratamentul afecțiunii de bază trebuie verificat și adaptat.

În situațiile mai grave, când bronșita cronică este avansată, iar nivelul de oxigen din sânge devine prea scăzut, se poate recurge la oxigenoterapie pentru a ajuta pacientul să respire mai bine. De asemenea, un rol important îl are reabilitarea pulmonară, un program structurat care include exerciții fizice personalizate, alături de sesiuni de educare și consiliere, având scopul de a ajuta pacienții să gestioneze eficient problemele respiratorii cronice și să aibă o calitate a vieții mai bună.

Pentru cazurile extreme, unde nicio altă metodă nu a dat rezultate, medicii pot lua în considerare ca ultimă soluție un transplant pulmonar.

Bronșita acută poate fi contagioasă, deoarece este cauzată de obicei de infecția cu un virus sau bacterii. Bronșita cronică este contagioasă doar atunci când se acutizează printr-o infecție.

Pacientul cu bronșită acută virală poate fi contagios timp de cel puțin câteva zile - până la o săptămână. Dacă bronșita este bacteriană, iar medicul a prescris un tratament cu antibiotice, de obicei pacientul nu mai este contagios la 24 de ore după începerea tratamentului.

Complicații

Complicațiile bronșitei acute sunt rare, dar pot include:

• suprainfecție bacteriană;
• pneumonie;
• cronicizare (bronșită cronică sau bronșiectazii), cu episoade repetate de bronșită acută;
• hemoptizie (tuse cu expectorație cu sânge).

Întrebări frecvente despre bronșită

Cât durează bronșita?

Bronșita acută durează de obicei între 7 și 14 zile, însă tusea poate persista până la 3-4 săptămâni după dispariția celorlalte simptome. Bronșita cronică presupune tuse cu expectorație care persistă minimum trei luni pe an și se repetă cel puțin doi ani consecutiv. Dacă tusea durează mai mult de trei săptămâni sau se agravează, este recomandat să consultați un medic.

Bronșita este contagioasă?

Bronșita acută cauzată de virusuri și bacterii este contagioasă și se poate transmite de la o persoană la alta câteva zile până la o săptămână după apariția simptomelor. Transmiterea se realizează prin picături respiratorii eliminate prin tuse sau strănut și prin contactul cu suprafețe contaminate. În schimb, bronșita cronică, cauzată de fumat sau iritanți, nu este contagioasă.

Dacă urmați tratament cu antibiotice pentru o formă bacteriană, nu mai sunteți contagios după 24 de ore de la începerea medicației.

Când ar trebui să merg la medic pentru bronșită?

Trebuie să consultați un medic dacă tusea este severă sau durează mai mult de trei săptămâni, aveți febră constantă peste 38°C timp de mai mult de trei zile sau tușiți și eliminați mucus cu urme de sânge. De asemenea, este important să solicitați ajutor medical dacă aveți dificultăți severe de respirație, respirație șuierătoare intensă sau dacă suferiți deja de o afecțiune cardiacă sau pulmonară.

În cazurile de bronșită la copii, este necesar consultul urgent dacă apar dificultăți mari de respirație sau febră foarte mare.

Bronșiolită vs. bronșită: care este diferența?

Bronșita afectează bronhiile, căile respiratorii mai mari care transportă aerul din trahee către plămâni, în timp ce bronșiolita implică inflamația bronhiolelor, cele mai mici căi aeriene situate la capătul bronhiilor. Bronșita poate apărea la persoane de orice vârstă, fiind mai frecventă la adolescenți și adulți, pe când bronșiolita afectează aproape exclusiv sugarii și copiii sub doi ani, cu vârful de incidență la șase luni.

Bronșita înseamnă același lucru cu pneumonia?

Nu. În bronșită se inflamează bronhiile, în timp ce în pneumonia sunt afectate alveolele plămânilor.