medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este o formă de cancer frecvent întâlnită la nivel mondial, dar în România incidența este mai mare decât în restul țărilor europene. Țara noastră este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea prin cancer de col uterin, cu o rată de patru ori mai mare decât media UE. Explicația principală este legată de faptul că cele mai multe cazuri sunt depistate în faze avansate ale bolii. În România, în fiecare an, sunt depistate peste 4.000 cazuri noi și aproape 2.000 de femei mor din cauza cancerului de col uterin.

Nu toate femeile care prezintă modificări la nivelul celulelor cervicale vor dezvolta cancer de col uterin. Tratarea precoce și completă a oricărei afecțiuni cervicale scade mult incidența bolii, mai ales a formelor avansate.

O pacientă cu cancer de col uterin are șanse mari de vindecare dacă boala este diagnosticată în stadiu incipient. Mai mult, există o serie de investigații, printre care testul Babeș-Papanicolau, care permit reducerea riscului de a dezvolta cancer de col uterin.

Cervixul sau colul uterin reprezintă partea inferioară a uterului, care face legătura cu vaginul. Cancerul de col uterin constă în apariția unor celule anormale, care proliferează rapid și care invadează progresiv local (colul uterin), apoi organele și structurile din vecinătate. Dacă nu sunt depistate la timp, aceste celule anormale pot să înceapă să se răspândească în tot organismul (metastaze).

Cele mai frecvente tipuri de cancer de col uterin sunt:

  • carcinom scuamos: cancerul pleacă de la celulele scuamoase din zona inferioară a colului uterin; este cea mai frecvent întâlnită formă de cancer de col uterin.
  • adenocarcinom: cancerul pleacă de la celulele glandulare din zona superioară a colului uterin.

Tratamentul este diferențiat, în funcție de: forma histologică, gradul de diferențiere și stadiul bolii.

redare virtuala a unui uter

Cauze

Cancerele de col uterin sunt cauzate de factori multipli:

  • microtraumatisme repetate (precum cele apărute în timpul actului sexual);
  • infecții cu anumite tulpini de herpes virus (tulpinile cel mai înalt patogene fiind HPV 16 și 18);
  • igienă locală deficitară.

Infecția cu HPV nu duce doar la apariția cancerului de col uterin, ci poate să provoace și cancer vaginal, oral, penian și anal, în funcție de localizarea tisulară a virusului.

Mecanismul de transformare a unei celule cervicale normale într-una neoplazică este multistadial și nu este complet cunoscut. Celulele neoplazice pierd caracteristica de „moarte fiziologică celulară” sau apoptoză și încep să se multiplice permanent, determinând apariția tumorilor maligne.

În prezent, lumea medicală a stabilit că există o legătură directă între infecțiile cu Human Papilloma Virus (HPV) și apariția cancerului de col. Infecțiile cu HPV sunt extrem de frecvente și apar la mai bine de jumătate dintre femeile active sexual, dar nu pun probleme majore de sănătate. Anumite tulpini ale HPV pot declanșa boli grave, aşa cum este cancerul de col uterin.

Există peste 120 de genotipuri HPV identificate, dintre care 15 pot fi cauza pentru cancer de col uterin: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 68. Majoritatea infecțiilor cu HPV, aproximativ 90%, sunt neutralizate de sistemul imun al organismului, într-un interval de unu până la doi ani de la infectare. Persistența infecției HPV cu tulpini catalogate drept tulpini cu risc înalt timp îndelungat este o predispoziţie în apariția cancerului de col uterin.

Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru 70% dintre cancerele de col uterin la nivel mondial. Infecția cu HPV modifică ADN-ul celulelor din cervix, iar, ca urmare a acestor modificări, celulele încep să se înmulțească necontrolat. Anumite tulpini HPV nu provoacă o formă de cancer, ci duc la apariția negilor genitali, care reprezintă tumori benigne formate din celule epiteliale. De asemenea, este un lucru obișnuit ca un singur pacient să fie infectat cu mai multe tipuri de tulpini HPV.

Infecția cu HPV se transmite de la un individ la altul prin contactul piele pe piele, nu este necesar un raportul sexual intim pentru ca virusul să circule.

De obicei, la femeile cu un sistem imunitar normal, este necesară o perioadă de 15-20 de ani pentru a dezvolta cancer de col uterin. În cazul femeilor cu sistem imunitar slăbit, această perioadă se reduce la doar 5-10 ani.

Factori de risc

În acest moment, nu există o explicație clară pentru faptul că anumite femei sunt mai predispuse la infecția cu HPV cu tulpini cu risc înalt oncologic, cum ar fi 16 și 18. Totuşi, este unanim acceptată lista următorilor factori de risc, care cresc probabilitatea de a contracta infecția:

  • parteneri sexuali multipli: cu cât este mai mare numărul de parteneri sexuali, cu atât crește riscul de a dezvolta infecția cu HPV;
  • începerea vieții sexuale la o vârstă fragedă și fără a folosi mijloace de protecție;
  • diagnosticarea cu alte infecții cu transmitere sexuală, cum ar fi chlamydia, gonoree sau sifilis;
  • un sistem imunitar slăbit;
  • fumatul (asociat în special cu apariția carcinomului scuamos);
  • până în 1977, în România a fost folosit un medicament pentru prevenirea pierderii sarcinii, un estrogen puternic. Femeile ale căror mame au luat acest medicament în timpul sarcinii au un risc crescut de a face adenocarcinom la nivelul colului uterin.

Simptome

În faze incipiente, cancerul de col uterin nu prezintă semne și simptome, însă celulele anormale pot fi observate în cadrul testelor specific – citologie exfoliative Babeș-Papanicolau.

În cazul în care boala începe să avanseze, pacientele cu cancer de col uterin pot să prezinte:

  • sângerări vaginale în afara menstrei sau la menopauză, în special după raporturi sexuale;
  • scurgeri vaginale apoase, care au un miros înțepător;
  • dureri în zona pelvisului;
  • dureri în timpul contactului sexual.

Pacientele care prezintă chiar și unul dintre aceste simptome, la primul semn că ceva funcționează anormal în organism, e recomandat să se adreseze medicului specialist.

În cazul pacientelor la care boala a avansat, cum ar fi cancer de col uterin în stadii avansate sau metastatic, simptomatologia devine mult mai intensă și nespecifică, conform situsurilor de metastazare.

consult ginecologic pentru depistarea cancerului de col uterin

Diagnosticare

Ghidurile medicale internaționale recomandă ca, după vârsta de 21 de ani, orice femeie să facă periodic teste de screening pentru cancerul de col uterin.

Primul pas în diagnosticarea acestei boli este vizita la ginecolog. Prin palpare și prin ecografia transvaginală, medicul poate stabili dacă există sau nu suspiciuni cu privire la apariția cancerului de col.

Cel mai des folosit test pentru stabilirea diagnosticului este testul Babeș-Papanicolau. Acesta presupune recoltarea unor celule, prin răzuirea cu o periuță, de la nivelul mucoasei colului uterin. Aceste celule sunt analizate la microscop și, în acest fel, se poate vedea dacă au apărut sau nu modificări la nivelul lor și dacă există risc de cancer.

Ulterior sau în paralel poate fi realizat și testul HPV sau tipajul HPV, care arată dacă în organism există infecția cu acest virus, iar dacă ea este prezentă, testul precizează și ce tip de tulpini au fost depistate. Testul HPV se poate realiza la 8-12 zile de la ultima menstruație.

Un alt examen medical pe care-l pot face femeile în vederea diagnosticării cancerului de col uterin este colposcopia. Aceasta este o investigație care permite medicului ginecolog să evalueze vaginul și colul uterin. Se poate face cu sau fără biopsie, inclusiv femeilor gravide, și nu este mai incomod sau neplăcut decât o simplă examinare ginecologică. La fel ca testul Babeș-Papanicolau, colposcopia nu este recomandată în timpul menstruației.

Tratament

Tratamentul în cazul pacientelor cu cancer de col depinde de cât de avansată este boala, dar și de alte afecțiuni pe care le are pacienta.

Principalele mijloace terapeutice pentru cancerul de col uterin sunt:

  • intervenția chirurgicală (conservatoare sau radicală);
  • radioterapia;
  • chimioradioterapia;
  • chimioterapia;
  • terapii țintite de generaţii noi.

Toate aceste metode pot fi folosite singure sau în asociere, în funcție de extensia bolii.

În cazul cancerului de col uterin, vorbim despre patru stadii ale bolii: stadiul 1 reprezintă localizarea celulelor canceroase doar la nivelul cervixului, în vreme ce stadiul 4 reprezintă cea mai avansată fază a bolii, în care celulele canceroase au început să se răspândească și în alte părți ale corpului.

Pacientele care au cancer de col uterin și primesc recomandare pentru intervenție chirurgicală nu trec printr-o intervenție standard, în sensul în care abordarea chirurgului va ține cont de răspândirea celulelor la nivelul cervixului. Mai exact, operația poate presupune doar intervenția in situ (la locul afectat) și extirparea formațiunii canceroase, dar poate presupune și scoaterea integrală a colului uterin, precum și histerectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a colului și a uterului.

Radioterapia poate să fie internă (plasarea pentru foarte scurtă vreme a unei surse de radiații direct la nivelul colului și apoi îndepărtarea ei) sau externă (iradierea tumorii din exteriorul corpului), dar poate fi și combinată.

În cazul chimioterapiei, tratamentul este administrat venos.

Medicul specialist sau o comisie de medici va decide, în fiecare caz în parte, care abordare terapeutică este benefică.


Complicații

Șansele de vindecare și supraviețuire cresc cu cât boala este depistată mai din timp și este recomandată schema terapeutică potrivită pacientei.

Prevenție

Recomandările medicale pentru a evita apariția cancerului de col uterin sunt simple:

  • există disponibil vaccinul anti-HPV, iar datele din ultimii zece ani au arătat că efectele secundare ale serului sunt minore (edem, cefalee etc), în timp ce protecția împotriva infecției cu HPV este majoră;
  • debutul vieții sexuale să nu se producă la o vârstă fragedă;
  • controale de rutină periodice la ginecolog și realizarea testului Babeș-Papanicolau;
  • folosirea mijloacelor de protecție, mai ales în cazul în care există parteneri sexuali multipli;
  • renunțarea la fumat.
Icon Faq

Întrebări frecvente

Este nevoie să fac testul Babeș-Papanicolau dacă nu am semne și simptome de boală?
Testul Babeș-Papanicolau doare?
Cancerul de col uterin este vindecabil?
Ce simptome apar la cancer de col uterin în stadiul 4?
Doar pacientele la menopauză fac și cancer de col uterin?
Pot să rămân însărcinată dacă am făcut cancer de col uterin?
Care este speranța de viață pentru o pacientă cu cancer de col uterin stadiul 4?

Bibliografie

  1. “Cervical Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
  2. NHS Choices. Symptoms - Womb (Uterus) Cancer. 2022, www.nhs.uk

Echipa medicală - Oncologie , Ginecologie și Obstetrica - Ginecologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.