medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin

Alte denumiri: Cancer cervical

Descoperă informații utile despre cancerul de col uterin: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente cancere ginecologice la nivel mondial, reprezentând aproximativ 8% din totalul cazurilor și deceselor cauzate de cancer. Acesta se situează pe locul 14 în topul tuturor cancerelor și pe locul 4 ca incidență în rândul femeilor.

În România, incidența este semnificativ mai mare decât media europeană. Țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin, cu o rată de patru ori mai mare decât media UE, principalul motiv fiind diagnosticarea majorității cazurilor în stadii avansate. Anual, în România se înregistrează peste 4.000 de cazuri noi și aproape 2.000 de decese cauzate de această boală.

Nu toate femeile care prezintă modificări la nivelul celulelor cervicale vor dezvolta cancer de col uterin. Tratarea precoce și completă a oricărei afecțiuni cervicale scade mult incidența bolii, mai ales a formelor avansate.

O pacientă cu cancer de col uterin are șanse mari de vindecare dacă boala este diagnosticată în stadiu incipient. Mai mult, există o serie de investigații, printre care testul Babeș-Papanicolau, care permit reducerea riscului de a dezvolta cancer de col uterin.

Cervixul sau colul uterin reprezintă partea inferioară a uterului, care face legătura cu vaginul. Cancerul de col uterin constă în apariția unor celule anormale, care proliferează rapid și care invadează progresiv local (colul uterin), apoi organele și structurile din vecinătate. Dacă nu sunt depistate la timp, aceste celule anormale pot să înceapă să se răspândească în tot organismul (metastaze).


Tipuri de cancer cervical

Cele mai frecvente tipuri de cancer de col uterin sunt:

  • carcinom scuamos: cancerul pleacă de la celulele scuamoase din zona inferioară a colului uterin; este cea mai frecvent întâlnită formă de cancer de col uterin (până la 90% dintre cazuri);
  • adenocarcinom: cancerul pleacă de la celulele glandulare din zona superioară a colului uterin.

Tratamentul este diferențiat, în funcție de: forma histologică, gradul de diferențiere și stadiul bolii.


Stadii ale cancerului de col uterin

În cazul cancerului de col uterin, vorbim despre patru stadii ale bolii. Stadializarea cancerului cervical se face în funcție de dimensiunea și localizarea tumorii, gradul de invazie locală (în organe precum vaginul sau vezica), prezența celulelor canceroase în ganglionii limfatici și existența metastazelor la organe aflate la distanță:

Stadiul 0 (carcinom in situ) reprezintă forma pre-invazivă a bolii, în care celulele anormale se găsesc exclusiv la suprafața colului uterin. Este detectat prin testul Babeș-Papanicolau și are rate de vindecare de aproape 100% dacă este tratat corect.

StadiuDescriere generalăSubdiviziuni și detalii
0 (carcinom in situ)Celulele canceroase se găsesc exclusiv la suprafața colului uterin (primul strat de celule), fără a invada straturile profunde sau țesuturile din jur. Este forma pre-invazivă a bolii.Nu se aplică subdiviziuni stadiale. Leziunile pot fi tratate eficient, cu rate de vindecare de aproape 100%. Sunt detectate prin testul Babeș-Papanicolau.
Stadiul ICancerul este localizat exclusiv la nivelul colului uterin.

IA - Cancer microscopic, invazie limitată:

          IA1: invazie ≤ 3 mm adâncime;

          IA2: invazie > 3 mm, ≤ 5 mm.

IB - Tumoră vizibilă sau mai mare, invazie mai profundă:

          IB1: tumoare ≤ 2 cm și > 5 mm adâncime;

          IB2: tumoră > 2 cm și ≤ 4 cm;

          IB3: tumoră > 4 cm.

Stadiul IICancerul s-a extins partea superioară a vaginului sau în țesutul din jurul uterului, dar nu ajunge la peretele pelvin.

IIA - Cancerul s-a răspândit la cele două treimi superioare ale vaginului, fără implicarea țesutului în jurul uterului:

          IIA1: tumoră ≤ 4 cm;

          IIA2: tumoră > 4 cm.

IIB - Cancerul s-a răspândit în țesutul din jurul uterului.

Stadiul IIICancerul a invadat treimea inferioară a vaginului, peretele pelvin, poate provoca probleme renale și poate implica ganglionii limfatici.

IIIA - Cancerul s-a extins în treimea inferioară a vaginului, fără a afecta peretele pelvin.

IIIB - Cancerul a ajuns la peretele pelvin și/sau blochează ureterele sau afectează rinichii.

IIIC - Implicarea ganglionilor limfatici:

          IIIC1: implicarea ganglioni pelvini;

          IIIC2: implicarea ganglioni abdominali.

Stadiul IVCancerul s-a extins dincolo de pelvis sau afectează organele vecine și alte părți ale corpului (cancerul de col uterin metastatic).

IVA - Cancerul afectează organele pelvine din apropiere (vezică sau rect).

IVB - Cancerul s-a răspândit la alte organe, cum ar fi ficatul, sau plămânii.

redare virtuala a unui uter

Cauze

Cancerele de col uterin sunt cauzate de factori multipli:

  • microtraumatisme repetate (precum cele apărute în timpul actului sexual);
  • infecții cu anumite tulpini de herpes virus (tulpinile cel mai înalt patogene fiind HPV 16 și 18);
  • igienă locală deficitară.

Infecția cu HPV nu duce doar la apariția cancerului de col uterin, ci poate să provoace și cancer vaginal, oral, penian și anal, în funcție de localizarea tisulară a virusului.

Mecanismul de transformare a unei celule cervicale normale într-una neoplazică este multistadial și nu este complet cunoscut. Celulele neoplazice pierd caracteristica de „moarte fiziologică celulară” sau apoptoză și încep să se multiplice permanent, determinând apariția tumorilor maligne.

În prezent, lumea medicală a stabilit că există o legătură directă între infecțiile cu Human Papilloma Virus (HPV) și apariția cancerului de col. Infecțiile cu HPV sunt extrem de frecvente și apar la mai bine de jumătate dintre femeile active sexual, dar nu pun probleme majore de sănătate. Anumite tulpini ale HPV pot declanșa boli grave, printre care si  cancerul de col uterin.

Există peste 120 de genotipuri HPV identificate, dintre care 15 pot fi cauza pentru cancer de col uterin: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 68. Majoritatea infecțiilor cu HPV, aproximativ 90%, sunt neutralizate de sistemul imun al organismului, într-un interval de unu până la doi ani de la infectare. Persistența infecției HPV cu tulpini catalogate drept tulpini cu risc înalt timp îndelungat este o predispoziţie în apariția cancerului de col uterin.

Genotipurile HPV se împart în două categorii în funcție de potențialul oncogen:

  • tulpini cu risc înalt: tipurile 16, 18, 31, 33, 45 și altele. Acestea pot determina modificări ale celulelor cervicale și pot duce la cancer de col uterin. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazurile de cancer cervical la nivel mondial;
  • tulpini cu risc scăzut: tipurile 6 și 11. Acestea nu produc cancer, dar pot cauza apariția condiloamelor acuminate (negilor genitali), tumori benigne formate din celule epiteliale.

Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru 70% dintre cancerele de col uterin la nivel mondial. Infecția cu HPV modifică ADN-ul celulelor din cervix, iar, ca urmare a acestor modificări, celulele încep să se înmulțească necontrolat. Anumite tulpini HPV nu provoacă o formă de cancer, ci duc la apariția negilor genitali, care reprezintă tumori benigne formate din celule epiteliale. De asemenea, este un lucru obișnuit ca un singur pacient să fie infectat cu mai multe tipuri de tulpini HPV.

Infecția cu HPV se transmite de la un individ la altul prin contactul piele pe piele, nu este necesar raportul sexual intim pentru ca virusul să circule. Prezervativul reduce riscul de transmitere, dar nu elimină complet posibilitatea de infectare, deoarece virusul poate fi prezent pe zone neacoperite de prezervativ.

De obicei, la femeile cu un sistem imunitar normal, este necesară o perioadă de 15-20 de ani pentru a dezvolta cancer de col uterin. În cazul femeilor cu sistem imunitar slăbit, această perioadă se reduce la doar 5-10 ani.

Factori de risc

În acest moment, nu există o explicație clară pentru faptul că anumite femei sunt mai predispuse la infecția cu HPV cu tulpini cu risc înalt oncologic, cum ar fi 16 și 18. Totuşi, este unanim acceptată lista următorilor factori de risc, care cresc probabilitatea de a contracta infecția:

  • parteneri sexuali multipli: cu cât este mai mare numărul de parteneri sexuali, cu atât crește riscul de a dezvolta infecția cu HPV;
  • începerea vieții sexuale la o vârstă fragedă și fără a folosi mijloace de protecție;
  • diagnosticarea cu alte infecții cu transmitere sexuală, cum ar fi chlamydia, gonoree sau sifilis;
  • infecția HIV/SIDA;
  • un sistem imunitar slăbit;
  • fumatul (asociat în special cu apariția carcinomului scuamos);
  • utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (mai mult de 5 ani) este asociată cu un risc mai mare de cancer de col uterin; riscul scade după întreruperea administrării;
  • dieta săracă în fructe și legume;
  • supraponderalitatea și obezitatea;
  • sarcini multiple: mai mult de 3 sarcini duse la termen sunt asociate cu un risc mai mare de cancer de col uterin;
  • nașterea primului copil înainte de vârsta de 17 ani prezintă un risc de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin în comparație cu femeile care au născut după 25 de ani;
  • igienă deficitară a partenerului: igiena locală precară a partenerului masculin poate contribui la un risc mai mare de transmitere a HPV;
  • până în 1977, în România a fost folosit un medicament pentru prevenirea pierderii sarcinii, un estrogen puternic. Femeile ale căror mame au luat acest medicament în timpul sarcinii au un risc crescut de a face adenocarcinom la nivelul colului uterin.

Simptome

În faze incipiente, cancerul de col uterin nu prezintă semne și simptome, însă celulele anormale pot fi observate în cadrul testelor specific - citologie exfoliative Babeș-Papanicolau.

În cazul în care boala începe să avanseze, pacientele cu cancer de col uterin pot să prezinte:

  • sângerări vaginale în afara menstrei sau la menopauză, în special după raporturi sexuale;
  • scurgeri vaginale apoase, care au un miros înțepător;
  • dureri în zona pelvisului;
  • dureri în timpul contactului sexual.

Pacientele care prezintă chiar și unul dintre aceste simptome, la primul semn că ceva funcționează anormal în organism, e recomandat să se adreseze medicului specialist. Medicii buni de la MedLife pot stabili cauza acestor simptome și pot oferi un diagnostic corect.

În cazul pacientelor la care boala a avansat, cum ar fi cancer de col uterin în stadii avansate sau metastatic, simptomatologia devine mult mai intensă și nespecifică, conform situsurilor de metastazare. În aceste stadii, simptomele cancerului cervical pot include:

  • disconfort, durere sau sângerare la nivelul rectului în timpul eliminării scaunului;
  • probleme la urinare, inclusiv durere sau prezența sângelui în urină;
  • o durere surdă și persistentă în zona lombară;
  • umflare vizibilă a picioarelor;
  • durere sau presiune constantă în abdomen;
  • o stare accentuată de oboseală și epuizare.
consult ginecologic pentru depistarea cancerului de col uterin

Diagnosticare

Ghidurile medicale internaționale recomandă ca, după vârsta de 21 de ani, orice femeie să facă periodic teste de screening pentru cancerul de col uterin.

Primul pas în diagnosticarea acestei boli este vizita la ginecolog. Prin palpare și prin ecografia transvaginală, medicul poate stabili dacă există sau nu suspiciuni cu privire la apariția cancerului de col.

Cel mai des folosit test pentru stabilirea diagnosticului este testul Babeș-Papanicolau. Acesta presupune recoltarea unor celule, prin răzuirea cu o periuță, de la nivelul mucoasei colului uterin. Aceste celule sunt analizate la microscop și, în acest fel, se poate vedea dacă au apărut sau nu modificări la nivelul lor și dacă există risc de cancer.

Ulterior sau în paralel poate fi realizat și testul HPV sau tipajul HPV, care arată dacă în organism există infecția cu acest virus, iar dacă ea este prezentă, testul precizează și ce tip de tulpini au fost depistate. Testul HPV se poate realiza la 8-12 zile de la ultima menstruație.

Un alt examen medical pe care-l pot face femeile în vederea diagnosticării cancerului de col uterin este colposcopia. Aceasta este o investigație care permite medicului ginecolog să evalueze vaginul și colul uterin. Se poate face cu sau fără biopsie, inclusiv femeilor gravide, și nu este mai incomod sau neplăcut decât o simplă examinare ginecologică. La fel ca testul Babeș-Papanicolau, colposcopia nu este recomandată în timpul menstruației.


Recomandări pentru screening

Ghidurile medicale internaționale stabilesc un program clar de screening pentru cancerul de col uterin:

  • de la vârsta de 21 de ani, testul Babeș-Papanicolau este recomandat la fiecare 3 ani, indiferent de prezența sau absența simptomelor;
  • după vârsta de 30 de ani, se recomandă efectuarea combinată a testului Babeș-Papanicolau și a testului HPV, la interval de 3-5 ani;
  • testul nu trebuie efectuat în perioada menstruației; momentul optim este mijlocul ciclului menstrual;
  • se recomandă evitarea contactului sexual cu 48 de ore înainte de test și a utilizării de spălături vaginale sau medicamente vaginale cu 2 zile înainte de recoltare;
  • femeile vaccinate anti-HPV trebuie să continue screeningul conform acelorași recomandări, deoarece vaccinul nu acoperă toate tulpinile HPV cu risc înalt.

Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt diagnosticate la femei care nu au efectuat regulat testul Babeș-Papanicolau.

Tratament

Tratamentul în cazul pacientelor cu cancer de col depinde de cât de avansată este boala, dar și de alte afecțiuni pe care le are pacienta.

Principalele mijloace terapeutice pentru cancerul de col uterin sunt:

  • intervenția chirurgicală (conservatoare sau radicală);
  • radioterapia;
  • chimioradioterapia;
  • chimioterapia;
  • terapii de generaţii noi si imunoterapie.

Toate aceste metode pot fi folosite singure sau în asociere, în funcție de extensia bolii.

În cazul cancerului de col uterin, vorbim despre patru stadii ale bolii: stadiul 1 reprezintă localizarea celulelor canceroase doar la nivelul cervixului, în vreme ce stadiul 4 reprezintă cea mai avansată fază a bolii, în care celulele canceroase au început să se răspândească și în alte părți ale corpului.

Pacientele care au cancer de col uterin și primesc recomandare pentru intervenție chirurgicală nu trec printr-o intervenție standard, în sensul în care abordarea chirurgului va ține cont de răspândirea celulelor la nivelul cervixului. Mai exact, operația poate presupune doar intervenția in situ (la locul afectat) și extirparea formațiunii canceroase, dar poate presupune și scoaterea integrală a colului uterin, precum și histerectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a colului și a uterului impreuna cu ganglionii limfatici regionali.

Radioterapia poate să fie internă (plasarea pentru foarte scurtă vreme a unei surse de radiații direct la nivelul colului și apoi îndepărtarea ei) sau externă (iradierea tumorii din exteriorul corpului), dar poate fi și combinată.

În cazul chimioterapiei, tratamentul este administrat venos. Atunci când cancerul cervical care s-a extins dincolo de col, dozele mici de chimioterapie sunt adesea combinate cu radioterapia. Doze mai mari pot fi recomandate pentru controlul simptomelor în formele foarte avansate de cancer de col uterin. De asemenea, chimioterapia poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora dimensiunea tumorii.

Terapiile de generatie noua acționează asupra unor substanțe specifice din celulele canceroase, blocându-le și determinând moartea acestora. De obicei, această terapie este administrată împreună cu chimioterapia și poate fi o opțiune pentru formele avansate de cancer de col uterin.

Medicul specialist sau o comisie de medici va decide, în fiecare caz în parte, care abordare terapeutică este benefică.


Tipuri de intervenții chirurgicale

În funcție de stadiul bolii și de dorința pacientei de a-și păstra capacitatea de a procrea, medicul poate recomanda unul dintre următoarele tipuri de intervenții chirurgicale:

  • Criochirurgie (crioterapie): distrugerea celulelor anormale prin aplicarea unei sonde metalice la temperaturi extrem de scăzute direct pe colul uterin; utilizată pentru leziunile precanceroase depistate precoce;
  • Chirurgia cu laser: medicul folosește o rază de lumină concentrata precisă pentru a distruge celulele modificate sau pentru a decupa o mică porțiune de țesut pentru laborator. Intervenția se face sub anestezie locală.
  • Conizația: reprezintă îndepărtarea unei bucăți în formă de con din colul uterin, folosind bisturiul, laserul sau o ansă electrică (procedura LEEP). Ajută atât la stabilirea diagnosticului, cât și la tratarea stadiilor foarte incipiente.
  • Histerectomia simplă totală: este operația prin care se excizeaza uterul și colul uterin, în timp ce ovarele, trompele uterine și ganglionii limfatici sunt păstrate. Este recomandată în fazele timpurii, când boala nu s-a răspândit.
  • Histerectomia radicală: o intervenție mai extinsă, necesară în stadiile intermediare. Pe lângă uter și col, se îndepărtează țesuturile de susținere din jur, partea de sus a vaginului și, de obicei, ganglionii limfatici pelvini.
  • Trachelectomia radicală: o procedură modernă care protejează fertilitatea. Se îndepărtează doar colul uterin și partea superioară a vaginului, corpul uterului fiind salvat pentru ca pacienta să poată avea copii în viitor. Este o opțiune pentru tumori sub 4 cm, fără ganglioni afectați.
  • Exenterația pelviană totală: o intervenție chirurgicală complexă și de mare amploare, rezervată cazurilor avansate sau în care boala a revenit. Presupune îndepărtarea uterului, a vezicii urinare și a rectului, urmată de reconstrucția acestor organe.

Complicații

Complicațiile stadiilor avansate de cancer cervical (inclusiv cele rezultate în urma tratamentului) sunt similare cu cele observate la alte neoplazii. Printre acestea se numără:

  • insuficiența renală;
  • hidronefroza;
  • durerea cronică;
  • limfedemul;
  • tulburările de coagulare/sângerare;
  • formarea de fistule.

Șansele de vindecare și supraviețuire cresc cu cât boala este depistată mai din timp și este recomandată schema terapeutică potrivită pacientei.

Prevenție

Recomandările medicale pentru a evita apariția cancerului de col uterin sunt simple:

  • există disponibil vaccinul anti-HPV, iar datele din ultimii zece ani au arătat că efectele secundare ale serului sunt minore (edem, cefalee etc), în timp ce protecția împotriva infecției cu HPV este majoră;
  • debutul vieții sexuale să nu se producă la o vârstă fragedă;
  • controale de rutină periodice la ginecolog și realizarea testului Babeș-Papanicolau;
  • folosirea mijloacelor de protecție, mai ales în cazul în care există parteneri sexuali multipli;
  • renunțarea la fumat.

Vaccinarea anti-HPV reprezintă cea mai importantă metodă de prevenție primară a cancerului de col uterin. Vaccinul protejează împotriva tulpinilor HPV responsabile de majoritatea cazurilor de cancer cervical, acționând înainte ca infecția să se producă. Datele clinice acumulate în ultimii 15 ani confirmă atât siguranța, cât și eficiența înaltă a vaccinurilor anti-HPV disponibile în prezent.

Vaccinuri anti-HPV disponibile:

  • Gardasil 9: protejează împotriva a 9 tulpini HPV (6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58), acoperind aproximativ 90% dintre cazurile de cancer de col uterin, vulvar, vaginal, anal și a verucilor genitale; este vaccinul recomandat în prezent de ghidurile internaționale;
  • Cervarix: protejează împotriva tulpinilor HPV 16 și 18, responsabile de aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin.

Eficiența vaccinurilor anti-HPV:

  • reducere de aproximativ 93% a riscului de leziuni precanceroase și canceroase la nivelul colului uterin cauzate de tulpinile incluse în vaccin;
  • eficiență de 92-100% împotriva infecției cu HPV 16 și 18, demonstrată pe o perioadă de cel puțin 8-10 ani;
  • vaccinul este cel mai eficient dacă este administrat înainte de primul contact sexual, adică înainte de orice expunere la virus.

Important: vaccinul anti-HPV nu înlocuiește testul Babeș-Papanicolau. Chiar și după vaccinare, screening-ul periodic rămâne important, deoarece vaccinul nu acoperă toate tulpinile HPV cu risc înalt. Asocierea vaccinare + screening periodic reprezintă strategia optimă de prevenție a cancerului de col uterin.

faq

Întrebări frecvente despre cancerul de col uterin

Este nevoie să fac testul Babeș-Papanicolau dacă nu am semne și simptome de boală?

Testul Babeș-Papanicolau doare?

Cancerul de col uterin este vindecabil?

Ce simptome apar la cancer de col uterin în stadiul 4?

Doar pacientele la menopauză fac și cancer de col uterin?

Pot să rămân însărcinată dacă am făcut cancer de col uterin?

Care este speranța de viață pentru o pacientă cu cancer de col uterin stadiul 4?

Trebuie să fac testul Babeș-Papanicolau dacă m-am vaccinat anti-HPV?

Ce se întâmplă după terminarea tratamentului pentru cancerul de col uterin?

Poate recidiva cancerul de col uterin?

Bibliografie

  1. “Cervical Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org.
  2. NHS Choices. Symptoms - Womb (Uterus) Cancer. 2022, www.nhs.uk.
  3. „Cervical Cancer”, World Health Organization, 2024, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cervical-cancer.
  4. „Cervical Cancer: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment”, Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/12216-cervical-cancer.
  5. Fowler, Josephine R, et al. „Cervical Cancer”, National Library of Medicine, StatPearls Publishing, 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431093/.
  6. „What Is Cervical Cancer?”, National Cancer Institute, 2023, www.cancer.gov/types/cervical.
  7. “Cervical Cancer.” Healthdirect.Gov.Au, Healthdirect Australia, 6 May 2026, https://www.healthdirect.gov.au/cervical-cancer. ‌

Echipa medicală - Oncologie , Ginecologie și Obstetrica - Ginecologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu