medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancerul gastric

Cancerul gastric

Alte denumiri: Cancer de stomac

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul de stomac

Cancerul gastric este tumora malignă care se dezvoltă la nivelul stomacului. Procesul malign este declanșat de o leziune infecțioasă, chimică sau biologică, ce determină o alterare a ADN-ului structurii celulelor gastrice. Ulterior, prin repararea deficitară și prin asocierea altor agresiuni, celula afectată va mai suporta alte mutații consecutive până la formarea celulei tumorale maligne inițiale. În final, aceasta se va multiplica excesiv și va da naștere la tumori.

Conform datelor oficiale, cancerul gastric este al cincilea cel mai frecvent tip de cancer, atât la femei, cât și la bărbați. Este una dintre cele mai agresive forme, ocupând locul trei ca mortalitate dintre toate tipurile de cancer.

Cancerul gastric are o incidență mai crescută la bărbați decât la femei și este mai frecvent după vârsta de 60 de ani. Sub 45 de ani, afecțiunea este mai rar întâlnită, dar se manifestă prin forme mai agresive.

Informatii generale despre cancerul gastric

Cauze

Cauzele care duc la apariția cancerului gastric nu sunt cunoscute exact, dar medicii au identificat o serie da factori strâns legați de declanșarea acestei afecțiuni:

Nici unul dintre acești factori nu poate produce singur cancerul, dar suprapunerea lor duce la carcinogeneză.

Factori de risc

Factori care favorizează apariția cancerului gastric sunt:

  • problemele gastrice cu secreție excesivă de acid gastric, mai ales întoarcerea secreției acide în esofag (reflux gastro-esofagian);
  • dieta bogată în alimente sărate sau afumate;
  • dieta săracă în fibre vegetale și fructe;
  • fumatul;
  • inflamația persistentă a mucoasei stomacului (gastrită);
  • prezența unor tumori benigne în stomac (polipi gastrici);
  • antecedentele sau istoricul familial de cancer gastric;
  • prezența unor boli genetice care predispun la cancer gastric, cum ar fi: sindromul Lynch, sindromul cancerului gastric difuz, sindromul polipozei juvenile, sindromul Peutz-Jegers și polipoza adenomatoasă.

Simptome

Cele mai frecvente simptome ale cancerului gastric sunt:

  • senzația de plenitudine gastrică precoce sau de sațietate precoce;
  • vărsături la scurt timp după ingestia de alimente;
  • vărsături cu sânge proaspăt, roșu;
  • durere în capul pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • scăderea nejustificată în greutate;
  • scăderea nejustificată a numărului de globule roșii din sânge (anemie mare).
Durere cauzata de cancerul de stomac

Diagnosticare

Diagnosticul de certitudine, care stabilește prezența cancerului, este pus de medicul gastroenterolog, cu ajutorul unei endoscopii digestive superioare (EDS). Această investigație permite vizualizarea tumorii și prelevarea unor mici fragmente din ea, care sunt apoi trimise la analiza anatomopatologică. Medicul anatomopatolog stabilește tipul de celule care alcătuiesc tumora.

Rareori, diagnosticul se stabilește în urma unei intervenții chirurgicale de urgență (când pacientul se prezintă la serviciul de urgență cu pierdere masivă de sânge prin vărsături). Operația presupune îndepărtarea tumorii pentru oprirea sângerării, etapă în care se pune și diagnosticul de certitudine pe proba postoperatorie.

Cele mai frecvente forme histologice de cancer gastric sunt:

  • adenocarcinomul tubular: cea mai frecventă histologie în formele incipiente;
  • adenocarcinomul mucinos: reprezintă aproximativ 10% din carcinoamele gastrice;
  • adenocarcinomul papilar: frecvent întâlnit în stadiile incipiente, în regiunea de la intrarea în stomac. Apare mai des la persoanele vârstnice și asociază, cu o frecvență mai mare, metastaze limfatice și hepatice;
  • adenocarcinomul slab coeziv sau cu celule „în inel cu pecete”: cea mai agresivă formă;
  • alte forme mai rare: carcinosarcom, limfom gastric, carcinom limfocitic și sarcoame gastrice sau tumori gastro-intestinale stromale gastrice (GIST).

A doua etapă – diagnosticul stadial – are ca obiectiv stabilirea extensiei reale a bolii:

  • categoria T (extensia locală a tumorii): este stabilită în funcție de profunzimea infiltrării peretelui gastric. Gastroenterologul, cu ocazia examinării EDS, poate sesiza anumite aspecte de infiltrare a organelor apropiate; rezonanța magnetică nucleară (RMN) va ajuta la completarea acestor informații;
  • categoria N (extensia pe cale limfatică): se stabilește pe baza unui CT (computer tomograf) sau RMN la nivelul abdomenului și, eventual, al pelvisului;
  • categoria M (extensia pe calea sângelui): se stabilește pe baza unui CT de torace sau a altor teste suplimentare, dacă există suspiciunea clinică de metastaze în afara toracelui, abdomenului și pelvisului.

De obicei, oncologul medical este cel care stabilește schema de investigații.

Pentru o evaluare mai bună a eficienței tratamentului, medicul oncolog mai solicită evaluarea din sânge a unor markeri tumorali (CEA – antigen carcinoembrionar și CA 19.9 – antigenul carcinogenic 19.9). De asemenea, el poate solicita efectuarea unor teste suplimentare (status Her 2/neu) pentru a evalua, în cazurile de boală metastatică, posibilitatea folosirii unor terapii țintite.

Tratament

Tratamentul fiecărui pacient în parte este stabilit de o comisie multidisciplinară alcătuită din oncolog medical, radioterapeut și chirurg; în cazul pacienților cu cancer gastric, este implicat și un nutriționist, deoarece acești pacienți au nevoie de o reechilibrare nutrițională riguroasă, din cauza deficitelor de alimentare și absorbție. Comisia va ține cont de:

  • stadiul inițial al bolii;
  • vârsta pacientului;
  • comorbidități;
  • forma histologică a tumorii și statusul Her 2/neu;
  • gradul de denutriție.

Modalitățile terapeutice disponibile în cancerul gastric sunt:

  • tratamentul chirurgical: îndepărtarea unei părți din stomac sau a stomacului în totalitate, împreună cu o parte din ganglionii limfatici din jurul acestuia;
  • tratamentul chimioterapic: administrarea de citostatice pentru distrugerea celulelor tumorale;
  • tratamentele noi: presupun administrarea de substanțe farmacologice care să blocheze anumite mecanisme ale celulelor tumorale, astfel încât acestea să nu se mai poată reproduce. O altă categorie de terapii moderne implică administrarea de substanțe farmacologice care blochează formarea de vase de sânge noi care să alimenteze tumora și care, astfel, să blocheze dezvoltarea ei. Avantajul acestor terapii este că au mai puține efecte adverse și că pot fi administrate pe perioade mai lungi; în cele mai multe situații, ele sunt administrate în fazele avansate ale bolii;
  • tratamentul radioterapic: folosirea radiațiilor ionizante pentru distrugerea celulelor tumorale de la nivelul tumorii primare, ganglionilor sau metastazelor.

Nutriționistul are un rol important în tratamentul pacientului cu cancer gastric. Acesta este subnutrit, iar nutriționistul trebuie să îi ajusteze dieta în funcție de statusul acestuia:

  • preoperator: să ajute pacientul să se hrănească cu un stomac care nu mai are o absorbție normală;
  • postoperator: să învețe pacientul să țină o dietă adaptată, care să îi permită un aport caloric conform necesităților corpului său, după îndepărtarea totală sau parțială a stomacului.

Complicații

Principalele complicații care pot să apară din cauza cancerului gastric sunt:

  • anemia: scăderea numărului de globule roșii din sânge sau funcționarea deficitară a acestora:
    • preoperator: aceasta poate apărea din cauza pierderilor repetate de cantități mici de sânge, pentru o perioadă lungă de timp. Pacientul va resimți astenie, oboseală de diverse grade; este determinată, cel mai frecvent, de scăderea nivelului de fier din organism și se compensează prin administrarea de suplimente;
    • postoperator: poate să apară anemia prin deficit de vitamină B12 (care se absoarbe exclusiv la nivel gastric), din cauza lipsei sau deficitului mucoasei gastrice. Se manifestă ca și anemia prin lipsă de fier, dar poate fi compensată prin administrarea de vitamina B12 oral sau injectabil, în funcție de amplitudinea deficitului. Pacientul căruia i s-a îndepărtat stomacul va fi monitorizat periodic hematologic, pentru identificarea anemiei, cauzelor ei și pentru stabilirea tratamentului compensator.
  • denutriția/ scăderea în greutate: este determinată de absorbția redusă din cauza funcționării deficitare a mucoasei gastrice, din cauza prezenței tumorii sau din cauza absenței unei părți din stomac.

Prevenție

Cancerul gastric poate fi prevenit prin respectarea anumitor reguli:

  • consum zilnic de fructe și legume proaspete;
  • evitarea alimentelor conservate prin sărare sau afumare;
  • renunțarea la fumat;
  • controlul medical de urgență, la apariția oricăror modificări la nivelul stomacului (dureri, vărsături frecvente, slăbire nejustificată, dispariția/ scăderea poftei de mâncare, senzația de sațietate precoce), mai ales în cazul persoanelor cu istoric personal sau familial de cancer gastric;
  • controale periodice la medic, în cazul persoanelor care au polipi la nivelul stomacului, pentru evaluarea evoluției lor și, eventual, extirpare, atunci când aceștia prezintă aspecte modificate, sugestive pentru o tumoră.

Bibliografie

  1. “Stomach Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  2. Hu, Bing, et al. “Gastric Cancer: Classification, Histology and Application of Molecular Pathology.” Journal of Gastrointestinal Oncology, vol. 3, no. 3, Sept. 2012, https://jgo.amegroups.com/article/view/427/881 , 10.3978/j.issn.2078-6891.2012.021.

Echipa medicală - Oncologie și Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.