medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Indigestie (dispepsie)

Indigestie (dispepsie)

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre indigestie

Indigestia (dispepsia) reprezintă durerea sau disconfortul resimțit în abdomenul superior. Indigestia este un simptom al unei posibile probleme digestive. De multe ori, pacientul o descrie ca „stare de rău” la stomac, durere sau arsură în capul pieptului, „stomac deranjat”, senzație de preaplin după masă.

Indigestie (dispepsie)

Cauze

Există multiple afecțiuni care se manifestă prin indigestie. Cele mai frecvente sunt:

  • gastrită sau duodenită (inflamația stomacului sau a duodenului);
  • ulcer peptic;
  • infecție cu Helicobacter pylori (bacterie ce se atașează de peretele stomacului și provoacă gastrită);
  • cancer gastric;
  • boală celiacă (intoleranță la gluten);
  • intoleranță la lactoză;
  • litiază veziculară biliară (popular „pietre la fiere”);
  • pancreatită acută sau cronică (inflamația pancreasului);
  • sindrom de intestin iritabil;
  • ocluzie intestinală;
  • ischemie intestinală (scăderea fluxului sanguin din intestine);
  • diabet zaharat;
  • boli tiroidiene;
  • sarcină.

Factori de risc

Anumite obiceiuri, comportamente, alimente sau medicamente favorizează apariția indigestiei:

  • mâncatul prea rapid sau a unei cantități prea mari de alimente deodată;
  • alimente cu conținut crescut de grăsimi, prăjite, picante;
  • consumul de băuturi carbogazoase;
  • anumite medicamente: aspirină sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice, prednison, estrogen, contraceptive orale, unele antibiotice (tetraciclină, eritromicină), medicație hormonală substitutivă în bolile tiroidiene, antihipertensive, statine, suplimente cu fier etc.;
  • factori psihici, precum: anxietatea sau depresia;
  • obezitatea;
  • fumatul;
  • excesul de cafea, ceai negru, energizante, alcool, dulciuri concentrate.

Simptome

Atât adulții, cât și copiii pot avea de-a lungul vieții câteva episoade de indigestie. Acestea se pot manifesta ca:

  • senzație de preaplin după masă;
  • sațietate precoce (pacientul se satură cu cantități mai mici de alimente);
  • durere, arsură, disconfort sau înțepături în abdomenul superior sau în capul pieptului;
  • balonare în abdomenul superior.

Simptome asociate indigestiei:

  • eructații și flatulență;
  • greață și, uneori, vărsături;
  • reflux acid sau gust acid (acru) în gură (refluxul nu este dispepsie, dar o poate însoți);
  • scăderea sau lipsa poftei de mâncare;
  • diaree și/ sau constipație.
Indigestie (dispepsie) 1

Diagnosticare

Indigestia (dispepsia) este un simptom pentru care pacienții se prezintă frecvent la medic. Diagnosticul este pus fie de medicul de familie, fie de medicul specialist gastroenterolog sau internist.

În afară de analizele uzuale de sânge, se recomandă efectuarea hemoleucogramei complete a fierului seric (sideremie) și a feritinei serice, pentru a exclude o eventuală anemie.

De asemenea, sunt indicați și markerii inflamatori: fibrinogen, VSH, proteina C reactivă. Se recomandă testarea și tratarea infecției Helicobacter pylori („test and treat”), mai ales dacă pacientul provine dintr-o zonă endemică cu prevalență crescută (cum este România).

Endoscopia digestivă superioară este o examinare care permite vizualizarea directă a mucoasei tractului digestiv superior (esofag, stomac și duoden) cu ajutorul gastroscopului (un instrument flexibil, prevăzut la capăt cu o cameră video și o sursă de lumină). Endoscopia are rolul de a exclude leziuni organice (ex: gastrită, ulcer sau neoplasm gastric etc).

Această metodă este obligatorie în cazul anumitor categorii de pacienți:

  • cu vârsta peste 45-50 de ani;
  • cu rude de gradul I (părinți/ frați) diagnosticate cu cancer gastric;
  • prezintă anemie cu deficit de fier (test de hemoragii oculte pozitiv);
  • prezintă vărsături cu sânge roșu sau negru („zaț de cafea”) sau scaune „negre” (melenă);
  • prezintă scădere în greutate nejustificată.

Tratament

Tratamentul indigestiei se realizează pe mai multe paliere:

Schimbarea stilului de viață

  • respectarea unui orar regulat al meselor și al orelor de odihnă (7-8 h/ zi);
  • sport regulat săptămânal;
  • aport adecvat de lichide (cel puțin 2 litri/ zi);
  • evitarea fumatului;
  • nu se recomandă administrarea de medicamente precum antiinflamatoare, antibiotice etc fără prescripție medicală.

Dieta

Trebuie excluse alimentele care produc simptome:

  • condimente iuți;
  • alimente acide, cu conținut crescut de grăsimi;
  • băuturi carbogazoase;
  • alcool, cafea, ceai negru în exces.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos depinde de afecțiunea care a cauzat indigestia:

  • infecție gastrică cu H.pylori: regimuri antibiotice specifice, prescrise de medicul specialist pe o perioadă de 10-14 zile; verificarea eradicării se face la 1 lună după terminarea tratamentului antibiotic prin antigen fecal sau test respirator cu uree;
  • gastrită/ duodenită sau ulcer peptic: inhibitori de pompă de protoni; sunt foarte eficienți în scăderea acidității gastrice și se pot prescrie pe o perioadă de minimum patru săptămâni pentru ameliorarea simptomelor și vindecarea leziunilor evidențiate la endoscopie;
  • greață sau senzație de vărsături și reflux gastroesofagian: prokinetice;
  • litiază veziculară: necesită regim alimentar, antispastice și, de multe ori, operație - colecistectomie (îndepărtarea colecistului ce conține pietre), mai ales dacă apar și crize dureroase frecvente;
  • afecțiuni pancreatice (pancreatită, insuficiență pancreatică): se pot prescrie și suplimente cu enzime pancreatice pentru a ajuta digestia;
  • intoleranțe alimentare: evitarea consumului de alimente ce conțin alergenul respectiv (cereale cu gluten în boala celiacă) sau adăugarea de suplimente cu enzima deficitară (lactază, în intoleranța la lactoză);
  • sindromul de intestin iritabil (în care apare constipație și/ sau diaree): normalizarea tranzitului intestinal prin dietă și/ sau medicație poate ameliora simptomele de indigestie cu care se asociază uneori;
  • celelalte afecțiuni cronice care se pot asocia cu dispepsia (boli tiroidiene, diabet zaharat etc) necesită tratamentul adecvat al acestora.

Complicații

Având în vedere că indigestia (dispepsia) reprezintă un simptom și nu o afecțiune propriu-zisă este important să se caute cauza care a dus la apariția ei. În funcție de afecțiunea incriminată pot exista sau nu complicații, dacă aceasta nu este diagnosticată și tratată la timp. De exemplu, gastrita provocată de infecția cu Helicobacter pylori poate evolua spre ulcer gastric sau neoplasm gastric dacă nu este tratată.


Când trebuie să consulți urgent un medic

Pacientul cu indigestie trebuie să se adreseze de urgență medicului în următoarele situații:

  • simptomele se înrăutățesc sau persistă mult timp;
  • are peste 45-50 de ani;
  • are în familie rude de gradul I (părinți, frați) cu cancere digestive (cancer gastric, colorectal, de pancreas etc);
  • observă o scădere în greutate nejustificată;
  • apare anemie prin pierdere de fier;
  • prezintă icter (îngălbenirea pielii și a mucoaselor);
  • prezintă scaun cu sânge (vizibil, scaun „negru” - melenic sau test pozitiv de hemoragii oculte din fecale);
  • are vărsături cu sânge roșu sau negru (în „zaț de cafea”);
  • prezintă dificultate la înghițire (disfagie).

Prevenție

Pentru a împiedica apariția indigestiei, există câteva recomandări:

  • evitarea stresului și a oboselii;
  • evitarea consumului de alimente cu conținut crescut de grăsimi;
  • evitarea condimentelor picante, iuți;
  • consumul a 3 mese principale pe zi și a 2 gustări (cu condiția ca porțiile să fie mici);
  • orarul meselor să fie regulat;
  • alimentele să fie gătite la cuptor, la grătar sau fierte;
  • consumul a cel puțin 2 litri de lichide necarbogazoase pe zi, cu o oră înainte sau după masă, nu în timpul mesei;
  • exerciții fizice zilnice regulate;
  • evitarea meselor copioase și care se digeră greu (grăsimi, sosuri grele, friptură în sânge etc.);
  • evitarea excesului de alcool, cafea, ceai negru, băuturi acidulate și energizante;
  • renunțarea la fumat;
  • scăderea în greutate (în cazul pacienților supraponderali sau obezi);
  • evitarea produselor lactate, în caz de intoleranță la lactoză;
  • evitarea alimentelor ce conțin grâu, în caz de sensibilitate sau intoleranță la gluten;
  • evitarea administrării de medicamente fără recomandarea unui medic.

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie

Bibliografie

  1. “Indigestion - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
  2. Trifan A., Gheorghe C., Dumitrascu D. Diculescu, „Gastroenterologie și hepatologie clinică”- Ed. Medicală, Buc 2018, p.126-132

Echipa medicală - Medicina interna și Gastroenterologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.