Fibroza chistică

Cauze

Fibroza chistică (FC) este o boală genetică complexă, cu transmitere autosomal recesivă determinată de mutații ale unei gene specifice care afectează funcționarea normală a canalelor de clor și sodiu la nivelul celulelor epiteliale. Riscul de transmitere fiecărui copil este de 25%. Înțelegerea cauzelor este esențială pentru diagnostic, consiliere genetică și dezvoltarea strategiilor terapeutice.

• Factorul genetic
  • Gene implicate: Fibroza chistică este cauzată de mutații ale genei CFTR (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator), localizată pe cromozomul 7;
  • Mod de transmitere: Boala are transmitere autozomal recesivă, ceea ce înseamnă că un copil trebuie să moștenească două copii defecte ale genei (una de la fiecare părinte) pentru a dezvolta boala. Un copil care moștenește doar o genă mutantă de la un singur părinte, nu va face boala, va fi doar purtător sănătos , dar poate însă transmite mutația mai departe urmașilor;
  • Tipuri de mutații: Peste 2000 de mutații diferite au fost identificate, dintre care cea mai frecventă este ΔF508, responsabilă pentru majoritatea cazurilor severe de FC. Diferitele mutații determină variabilitate în severitatea bolii și afectarea organelor.
• Disfuncția proteinei CFTR
  • Rolul normal al proteinei CFTR: Aceasta reglează transportul de clor și apă la nivelul membranelor celulare, menținând consistența normală a mucusului;
  • Consecințele mutațiilor: Mutațiile determină producerea unei proteine CFTR defecte sau lipsa acesteia, ceea ce conduce la:
    • Mucus vâscos și lipicios în căile respiratorii, pancreatice și intestinale;
    • Blocarea conductelor glandelor exocrine;
    • Creșterea riscului de infecții pulmonare repetate și insuficiență pancreatică.
• Factori secundari
  • Deși fibroza chistică este în primul rând genetică, severitatea și manifestările clinice pot fi influențate de factori modificatori genetici și de mediul înconjurător:
    • Infecții respiratorii repetate pot accelera deteriorarea plămânilor;
    • Dieta și nutriția afectează starea generală și creșterea pacienților;
    • Expunerea la poluanți sau fumatul pasiv poate agrava simptomele respiratorii.
• Implicații pentru consiliere genetică
  • Identificarea mutațiilor CFTR permite diagnostic prenatal și consiliere familială;
  • Părinții purtători trebuie informați despre riscul de transmitere și opțiunile de testare genetică pentru descendenți.

Simptome

Severitatea simptomelor variază în funcție de mutațiile genetice prezente. Astfel 10% din copii pot avea simptome încă de la naștere, la fel cum este posibil ca unii copii să fie asimptomatici până în adolescență. Pentru cele mai multe persoane, simptomele apar în primii doi ani de viață. Simptomele apărute la adulții nediagnosticați sunt de obicei atipice și se pot prezenta sub formă de pancreatită, pneumonii recurente, infertilitate (prin absența ductelor deferente la bărbați).

Majoritatea simptomelor bolii se datorează afectării sistemului respirator și a celui digestiv.

Simptomele și semnele respiratorii se datorează acumulării de mucus lipicios în plămâni cauzând probleme respiratorii și crescând riscul de infecții pulmonare. În timp, plămânii pot înceta să mai funcționeze corect.

• infecții toracice recurente;
• respirație șuierătoare (weezing), tuse, dificultăți de respirație și afectarea căilor respiratorii (bronșiectazie);
• scăderea toleranței la efort fizic;
• inflamarea mucoasei nazale cu senzația de nas infundat;
• sinuzite cronice;
• polipi nazali şi sinusali.

Semne și simptomele digestive se pot datora blocării canalelor excretoare ale unor organe cu mucusul vâscos, ceea ce va duce la malabsorbția nutrienților prin deficit enzimatic, sau la blocarea completă a acestora. Substanțele nutritive din alimente nu sunt absorbite corect și este nevoie de un consum mult mai mare de calorii pentru a evita malnutriția.

Așadar simptomele includ:

• dificultăți în a lua în greutate și în dezvoltarea fizică;
• pierdere ponderală inexplicabilă
• îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter);
• diaree, constipație sau materii fecale urât mirositoare;
• obstrucție intestinală la nou-născuți (ileus meconial) - poate fi necesară o intervenție chirurgicală;
• Constipația, uneori severă- la copii poate duce la prolaps rectal și poate fi primul semn de fibroză chistică la aceștia;
• pancreatită prin blocarea canalelor excretoare cu mucus, activarea intracanaliculară a enzimelor, urmată de autodigestia glandei.

Simptome asociate sunt:

• hipocratism digital;
• infertilitate prin blocarea canalelor transportoare deferente;
• piele sărată şi umedă.

Tratament

Fibroza chistică nu poate fi vindecată dar tratamentul poate ameliora simptomele, reduce complicațiile și îmbunătăți calitatea vieții. Pentru a încetini evoluţia fibrozei chistice se recomandă o monitorizare atentă și o intervenție timpurie și agresivă.

Gestionarea fibrozei chistice este complexă şi este necesară o echipă multispecializată de medici și profesioniști din domeniul medical pregătiți în domeniul fibrozei chistice pentru a vă evalua și trata corect afecțiunea.

Obiectivele tratamentului includ:

• prevenirea și controlul infecțiilor pulmonare;
• îndepărtarea și slăbirea mucusului din plămâni;
• tratarea și prevenirea blocajului intestinal;
• asigurarea unei alimentații adecvate;
• medicamente care țintesc mutațiile genetice;
• antibiotice pentru tratarea și prevenirea infecțiilor pulmonare;
• medicamente antiinflamatoare pentru a reduce inflamaţia căilor respiratorii;
• medicamente pentru subțierea mucusului;
• bronhodilatatoare care pot ajuta la menținerea căilor respiratorii deschise;
• enzime pancreatice orale, pentru a vă ajuta tractul digestiv să absoarbă nutrienții;
• medicamente care reduc aciditatea;
• medicamente specifice pentru diabet sau boli de ficat, atunci când este cazul.

Pentru pacienții cu fibroză chistică care prezintă anumite mutații genetice, medicii pot recomanda modulatori ai regulatorului de conductanță transmembranară a fibrozei chistice (CFTR). Aceste medicamente mai noi ajută la îmbunătățirea funcției proteinei CFTR defecte. Tratamentul a fost aprobat de FDA în 2019 și poate fi acordat pacienților în vârsta de peste 12 ani care au cel puțin o mutație F508del pe gena CFTR (prezentă la peste 90% din pacienți). Ele pot îmbunătăți funcția pulmonară și greutatea și pot reduce cantitatea de sare din transpirație.

Activitatea fizică și utilizarea tehnicilor de curățare a căilor respiratorii pot fi, de asemenea, recomandate, pentru a ajuta la eliminarea mucusului din plămâni.

Complicații

Fibroza chistică este o boală cronică multisistemică, iar complicațiile apar ca urmare a mucusului vâscos și a disfuncției organelor exocrine. Aceste complicații pot afecta semnificativ calitatea vieții și longevitatea pacienților.

• Complicații pulmonare
  • Infecții respiratorii recurente: mucusul dens favorizează proliferarea bacteriilor, în special Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus, care pot duce la bronșiectazii și deteriorarea progresivă a țesutului pulmonar;
  • Insuficiență respiratorie cronică: pe termen lung, afectarea pulmonară severă poate determina scăderea capacității respiratorii și necesitatea oxigenoterapiei;
  • Colaps pulmonar și pneumotorax: aerul poate pătrunde în spațiile pleurale ca urmare a lezării alveolelor fragile, cauzând dificultăți respiratorii acute;
  • Hipertensiune pulmonară și insuficiență cardiacă dreaptă: complicații tardive determinate de afectarea cronică a plămânilor.
• Complicații digestive
  • Insuficiență pancreatică exocrină: mucusul vâscos blochează canalele pancreatice, reducând secreția de enzime și ducând la malabsorbție, diaree și deficiențe nutriționale;
  • Fibroză hepatică și ciroză: obstrucția canalelor biliare poate provoca inflamație cronică, fibroza hepatică și, în cazuri severe, insuficiență hepatică;
  • Obstrucție intestinală distală la nou-născuți (meconiu ileus): adesea primul semn al bolii la sugari;
  • Constipație cronică și blocaje intestinale: mucusul dens poate forma mase solide care blochează intestinul.
• Complicații metabolice și nutriționale
  • Deficiențe de vitamine liposolubile (A, D, E, K): datorită malabsorbției grăsimilor;
  • Scăderea în greutate și întârziere în creștere: frecvent întâlnită la copii și adolescenți cu fibroza chistică;
  • Diabet zaharat specific fibrozei chistice: combină elemente de diabet de tip 1 și tip 2, datorită afectării pancreatice.
• Complicații reproducătoare
  • Infertilitate masculină: majoritatea bărbaților cu fibroza chistică au azoospermie obstructivă din cauza atreziei sau fibrozării canalelor deferente. Există însă metode de recoltare a spermatoziuzilor viabili ai unora din pacienți, urmată apoi de inseminare, deci pacienții necesită testări pentru stabilirea tipului de infertilitate;
  • Probleme de fertilitate feminină: mucusul cervical vâscos poate reduce fertilitatea, deși multe femei pot rămâne însărcinate cu sprijin medical adecvat.
• Complicații sistemice și psihosociale
  • Oboseală cronică și calitate redusă a vieții: datorită simptomelor persistente, hipooxigenării generale a organismului și spitalizărilor frecvente;
  • Complicații psihologice: anxietate, depresie și stres familial cauzate de managementul zilnic al bolii(apare veșnica întrebare- de ce eu?) Din acest motiv sfatul genetic înainte de concepție, în special dacă unul din parteneri este cunoscut ca purtător este esențial, astfel încât dacă și celălalt partener se dovedește a fi pozitiv să poată lua decizia procreării cunoscând toate riscurile (50% risc de boala severă),
  • Risc crescut de osteoporoză și fracturi: datorită malabsorbției vitaminelor și inflamației cronice.