Fibroza hepatică

Despre fibroza hepatică

Fibroza hepatică este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de țesut fibros în ficat. Aceasta este rezultatul răspunsului organismului la leziuni hepatice cronice sau inflamații persistente. 

Fibroza hepatică poate progresa în timp în cazul în care cauza subiacentă nu este gestionată corespunzător. Progresia poate duce la ciroză, insuficiență hepatică și chiar cancer hepatic.

Prognosticul și posibilitatea de vindecare în cazul fibrozei hepatice depind în mare măsură de cauza specifică a bolii, stadiul în care a fost diagnosticată și de gestionarea adecvată a factorilor de risc. În unele cazuri, fibroza hepatică poate fi reversibilă, mai ales în stadiile incipiente ale bolii. Cu toate acestea, în cazul unor leziuni hepatice mai avansate sau al cirozei, vindecarea completă poate fi dificilă sau imposibilă.

Tipuri de fibroză hepatică

Există mai multe tipuri de fibroză hepatică, iar acestea sunt clasificate în funcție de cauzele și caracteristicile specifice ale leziunilor hepatice:

• fibroză hepatică provocată de alcool (ciroza alcoolică) - este rezultatul consumului excesiv și prelungit de alcool, care provoacă inflamație cronică a ficatului, ducând la formarea excesivă de țesut fibros;
• fibroză hepatică provocată de hepatită virală - hepatita B și C sunt principalele cauze virale de fibroză hepatică; infecțiile virale determină inflamații hepatice cronice și pot duce la cicatrizarea excesivă a ficatului;
• fibroză hepatică de cauză metabolică (boala ficatului gras non-alcoolic) - este asociată cu acumularea de grăsime în ficat în absența consumului excesiv de alcool şi este adesea asociată cu obezitatea, diabetul și sindromul metabolic;
• fibroză hepatică autoimună - este rezultatul unui sistem imunitar hiperactiv care atacă și distruge țesutul sănătos al ficatului; poate duce la fibroză și ciroză;
• fibroză hepatică de cauză infecțioasă (de exemplu: schistosomiaza) - infecțiile parazitare, cum ar fi cele cauzate de Schistosoma, pot provoca leziuni hepatice și fibroză;
• fibroză hepatică idiopatică - în unele cazuri, cauza fibrozei hepatice poate fi necunoscută și este denumită fibroză hepatică idiopatică;
• fibroză hepatică postnecrotică - se dezvoltă după un episod de necroză extinsă a țesutului hepatic, cum ar fi în cazul unei infecții hepatice severe;
• fibroză hepatică post-chimioterapie sau radioterapie - unele tratamente pentru cancerele non-hepatice pot afecta și ficatul, cauzând fibroză hepatică;
• fibroză hepatică congenitală - unele afecțiuni genetice pot predispune la fibroză hepatică, chiar de la naștere.

Factori de risc

În afara cauzelor specifice care pot conduce la fibroză hepatică, există și factori de risc suplimentari care pot contribui la dezvoltarea sau agravarea acestei afecțiuni. Acești factori de risc pot influența evoluția fibrozei hepatice, chiar și în absența cauzelor specifice:

• obiceiuri alimentare nesănătoase - consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi, zahăr și săruri poate contribui la dezvoltarea bolii ficatului gras non-alcoolic, care este asociată cu fibroza hepatică;
• stil de viață sedentar - lipsa activității fizice regulate și un stil de viață sedentar pot crește riscul de obezitate și diabet, doi factori de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic și, implicit, pentru fibroza hepatică;
• consumul de medicamente - unele medicamente pot avea efecte secundare asupra ficatului și pot contribui la leziuni hepatice; 
• infecții recurente ale ficatului - infecțiile hepatice recurente, chiar și cele care nu duc la boli cronice, pot contribui la stresul asupra ficatului și la riscul de fibroză;
• presiunea sanguină ridicată - hipertensiunea arterială poate duce la hipertensiune portală, ceea ce crește presiunea în vena portală a ficatului și poate contribui la fibroză;
• tulburări metabolice - boala metabolică, cum ar fi sindromul metabolic, poate să sporească riscul apariţiei bolii ficatului gras non-alcoolic și, implicit, al fibrozei hepatice;
• consumul de alcool - chiar dacă nu este suficient pentru a provoca ciroză alcoolică, consumul moderat sau frecvent de alcool poate contribui la progresia fibrozei hepatice;
• tulburări de coagulare - tulburările de coagulare pot contribui la formarea cheagurilor de sânge în vasele de sânge din ficat, ceea ce poate agrava fibroza;
• tulburări endocrine - anumite tulburări endocrine, cum ar fi hipotiroidismul sau boala Addison, pot influența ficatul și pot crește riscul de fibroză.

Diagnosticare

Diagnosticul fibrozei hepatice implică, de obicei, colaborarea între medicii de familie, medicii specializați în gastroenterologie sau hepatologie și alți profesioniști din domeniul sănătății:

• analize de sânge - pot fi recomandate analizele de sânge pentru a evalua funcția hepatică; acestea pot include nivelurile de enzime hepatice, bilirubină, albumină și altele;
• analize pentru hepatite - dacă există suspiciunea de infecție virală hepatică, se pot efectua analize pentru hepatitele B și C;
• elastografie tranzitorie (Fibroscan) - această procedură non-invazivă măsoară rigiditatea ficatului, furnizând informații despre gradul de fibroză;
• biopsie hepatică - în unele cazuri, poate fi recomandată o biopsie hepatică pentru a evalua direct gradul de fibroză; totuși, această procedură este invazivă și nu este întotdeauna necesară;
• ecografie hepatică - o ecografie a ficatului poate oferi imagini detaliate ale structurii interne și poate evidenția semne de fibroză sau ciroză;
• imagistică prin rezonanță magnetică - RMN-ul poate oferi imagini mai detaliate ale ficatului și poate fi utilizat pentru evaluarea fibrozei;
• evaluare clinică detaliată - medicul poate efectua o evaluare clinică detaliată, luând în considerare simptomele pacientului, factorii de risc, rezultatele analizelor și imaginile medicale pentru a stabili diagnosticul și a planifica tratamentul.

Prevenție

Prevenirea fibrozei hepatice implică adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc cunoscuți:

• limitarea consumului de alcool - evitați consumul excesiv de alcool sau renunțați complet la alcool, în funcție de recomandările medicului; alcoolul în exces poate contribui la leziunile hepatice și fibroză;
• evitarea infecțiilor hepatice - prin practicarea sexului sigur și evitarea schimbului de ace sau alte obiecte contaminate, se poate reduce riscul de infecții hepatice, cum ar fi hepatita B și C;
• vaccinarea împotriva hepatitei - poate oferi protecție împotriva acestei infecții hepatice;
• măsuri pentru controlul greutății - menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin adoptarea unei diete echilibrate și exerciții fizice regulate poate ajuta la prevenirea fibrozei;
• dietă sănătoasă - adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, proteine slabe și fibre poate contribui la menținerea sănătății ficatului;
• evitarea medicamentelor nocive - utilizați medicamente doar conform recomandărilor medicului și evitați auto-medicația cu medicamente hepatotoxice;
• monitorizarea nivelurilor de grăsime din sânge - gestionarea nivelurilor de colesterol și trigliceride prin alimentație sănătoasă și activitate fizică poate ajuta la prevenirea ficatozei non-alcoolice;
• controlul diabetului - persoanele cu diabet zaharat trebuie să își controleze glicemia și să își gestioneze bine afecțiunea, deoarece diabetul poate fi un factor de risc pentru fibroza hepatică;
• testarea și tratarea infecțiilor hepatice - testarea și tratamentul prompt al infecțiilor hepatice (cum ar fi hepatita B sau hepatita C) pot preveni evoluția către stadii mai avansate ale bolii hepatice;
• evitarea experiențelor cu substanțe toxice - evitați expunerea la substanțe toxice și chimicale care pot afecta ficatul.

Este important de reţinut că prevenirea fibrozei hepatice este adesea legată de gestionarea cauzelor subiacente și de menținerea unui stil de viață sănătos. Consultați întotdeauna medicul pentru evaluări regulate și discutați despre măsurile preventive specifice în funcție de istoricul medical și factorii de risc personali.