Flutterul artial este un ritm artial regulat rapid, cauzat de activitatea unui circuit de reintrare atrial.
Flutterul atrial este mult mai rar intalnit decat fibrilatia atriala, dar cauzele si consecintele hemodinamice sunt similare. Multi pacienti cu flutter atrial prezinta si episoade de fibrilatii atriale.
Flutterul atrial clasic este cauzat de un circuit lung de reintrare localizat la nivelul atriului drept. Atriile se depolarizeaza cu o frecventa de 250-350b/minut. Deoarece nodul AV nu poate transmite impulsurile cu aceasta frecventa, de obicei, numai jumatate din impulsuri ajung la nivelul ventricului (bloc 2:1), astfel incat frecventa ventriculara este de aproximativ 150 bpm. Uneori blocul variaza in timp, iar ca urmare, ritmul ventricular devine neregulat.
Riscul de evenimente tromboembolice, considerat in trecut foarte mic, s-a dovedit a fi jumatate din riscul asociat cu fibrilatia atriala.
Simptomele depind de frecventa ventriculara si de natura bolii cardiace de baza. Daca frecventa ventriculara este mai mica de 120 bpm si regulata, probabilitatea de aparitie a simptomelor este minima. Frecventele mai inalte si conducerea AV variabila produc de obicei palpitatii iar scaderea debitului cardiac poate determina manifestari cauzate de insuficienta hemodinamica (ex. disconfort toracic, dispnee, slabiciune, sincopa).
Diagnosticarea flutterului atrial
Diagnosticul se stabileste prin EKG, care arata activitate atriala continua si regulata cu aspect de fierastrau, cel mai evident in DII, DIII si aVF. Masajul sinusului carotidian acentueza blocul AV si expune si mai bine undele de flutter. Un raspuns similar poate fi obtinut prin blocarea farmacologica a nodului atrioventricular (ex. adenozina), insa acest tratament nu opreste flutterul atrial.
Tratamentul flutterului atrial
Tratamentul consta in medicamente care controleza frecventa cardiaca, prevenirea trombolismului cu anticoagulante si, adeseori, conversia la ritm sinusal prin tratament medicamentos cardioversie (folosind cardioversie sincrona sau stimulare cu frecventa inalta). In mod tipic, socurile cu energie joasa (50 jouli) sunt eficace. Ca si in cazul fibrilatiei atriale, coagularea trebuie inceputa inainte de cardioversie.
Daca pentru restaurarea ritmului sinusal se folosesc medicamente, initial frecventa cardiaca trebuie controlata cu ajutorul beta-blocantelor. Acestea pot fi folosite pe termen lung ca tratament de intretinere, in doze necesare pentru prevenirea recurentelor.
La pacientii selectati, folosirea unui sistem de stimulare cu rol antitahicardic reprezinta o alternativa la tratamentul cronic cu antiaritmice. De asemenea, procedurile ablative prin care circuitul de reintrare atriala care sta la baza flutterului este intrerupt, sunt eficace pentru prevenirea acestuia.
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.