Gastrita

Cauze

Mecanismul principal al apariției gastritei constă în dezechilibrul care apare la un moment dat între factorii de agresiune din mediu și factorii de apărare ai mucoasei gastrice.

Tipuri de gastrită

În funcție de cauzele care duc la apariția ei, gastrita poate fi de mai multe tipuri:

• gastrita cauzată de infecția cu Helicobacter pylori(cea mai frecventă cauză): Helicobacter pylori (H.pylori) este un bacil specific uman, spiralat, puternic producător de urează; transmiterea lui se face pe cale: fecal-orală, oral-orală sau hidrică (alimente și apă contaminate cu fecale infectate, contact intim cu o persoană infectată - sărut, folosirea în comun a tacâmurilor/ veselei). Toți pacienții infectați cu H.pylori vor dezvolta la un moment dat gastrită. Așa cum îi spune și numele, bacilul H.pylori se atașează de ultima porțiune a stomacului (pilor) și produce toxine și enzime ce determină inflamația mucoasei;
• gastrita cauzată de consumul exagerat de antiinflamatoare non-steroidiene (AINS), aspirină, exces de alcool și tutun.

Alte tipuri de gastrită, în funcție de cauze:

• gastrita de reflux biliar: apare în special la pacienții cu rezecții gastrice;
• gastrita autoimună: caracterizată de prezența în sânge a anticorpilor anti-celulă parietală și anti-factor intrinsec, subțierea mucoasei gastrice (atrofie) și anemie prin deficit de fier (feripriva) sau de vitamina B12 (anemie pernicioasă sau Biermer);
• gastrita cauzată de alte microorganisme, altele decat H. pylori: virusuri (citomegalovirus, Herpes Simplex), alte bacterii (Mycobacterium avium intracellular, Sifilis), paraziți (Strongyloides, Criptosporidium).

Mult mai rare sunt următoarele tipuri de gastrită:

• post radioterapie (de iradiere);
• colagenoasă (asociată cu enteropatia glutenic - boala celiacă);
• granulomatoasă (asociată cu boala Crohn, sarcoidoză, granulomatoza Wegener);
• ischemică;
• uremică.

Simptome

Cele mai frecvente manifestări ale gastritei sunt:

• durere în capul pieptului sau în abdomenul superior, sub formă de presiune, arsură sau „foame dureroasă”;
• meteorism abdominal (balonare);
• eructații;
• senzație de sațietate precoce (pacientul se satură cu cantități mai mici de mâncare);
• indigestie (dispepsie);
• senzație de greață;
• vărsături;
• scăderea apetitului alimentar.

Tratament

Tratamentul gastritei constă în:

• regim igieno-dietetic
• tratament medicamentos

Regim igieno-dietetic

Reguli generale de urmat:

• mâncați trei mese principale pe zi și două gustări între mese, cu volum redus;
• înainte de culcare se recomandă o mică gustare;
• mâncarea trebuie să fie bine mestecată, masa luată în liniște, fără grabă, stând așezat;
• temperatura mâncărurilor și a băuturilor trebuie să fie cât mai apropiată de temperatura camerei.

Regimul alimentar constă în evitarea alimentelor sau obiceiurilor nocive, care cresc aciditatea gastrică.

Nu se recomandă în gastrită următoarele alimente:

• fructe acide (citrice) și legume acide (ceapă, usturoi);
• exces de alcool, ciocolată, cafea, ceai negru, energizante, fumat;
• porumb, produse din porumb;
• lactate grase (smântână, unt, iaurt gras etc);
• mâncare grasă, de tip „fast-food”, cipsuri;
• alimente condimentate, iuți;
• ouă prăjite;
• înghețată, prăjituri, produse de patiserie;
• marinade, maioneză, sosuri cremoase și grele;
• nuci, alune, unt de arahide;
• carne procesată (cârnați, hot-dog);
• carne roșie (vită, rață, gâscă);
• carne afumată;
• băuturi carbogazoase;
• condimente precum: piper, chili, mustar, ardei iute, nucșoară;
• roșii, produse din roșii (suc, pasta, sos).

Toate aceste recomandări sunt mai ales utile în gastrita produsă de factorii de mediu (alimentație, alcool, fumat etc).

Tratamentul medicamentos

În cazul gastritei cronice bacteriene provocate de H.pylori: tratamentul constă în regimuri antibiotice în triplă sau cvadruplă terapie, cu durata de 10-14 zile, împreună cu medicamente care scad aciditatea gastrică (inhibitori de pompă de protoni). Verificarea eradicării infecției se face la 1 lună de la terminarea tratamentului antibiotic, prin test antigenic fecal sau respirator cu uree.

În cazul gastritei cronice atrofica autoimună (asociată cu anemie Biermer): este necesar tratamentul pe toată durata vieții cu vitamina B12 injectabilă și suplimente de acid folic. De asemenea, în acest caz, foarte important este screeningul endoscopic precoce al cancerului gastric.

Celelalte tipuri mai rare de gastrită necesită tratament individualizat, care este, în principiu, al bolii de bază (ex: boala Crohn).

Complicații

Deși, în cele mai multe cazuri, gastrita se vindecă cu regim alimentar și medicație, există și cazuri în care pot apărea complicații. Cele mai frecvente sunt:

• ulcer gastric;
• gastrită cronică atrofică (frecvent după infecția cronică, netratată, de lungă durată cu H. pylori);
• displazie/ metaplazie gastrică;
• cancer gastric (adenocarcinom);
• anemie prin deficit de fier;
• deficit de vitamina B12 (gastrită autoimună);
• sângerare gastrică: evidențiată prin melenă (scaun negru) sau vărsături cu sânge roșu sau prin hematemeză („zaț de cafea”);
• aclorhidrie (scăderea până la dispariție a acidității gastrice în gastrita autoimună sau în gastrita cronică);
• perforație gastrică: foarte rară;
• limfom MALT (mucosa-associated tissue lymfoma);
• tumori neuro-endocrine (pot complica gastrita autoimună);
• deficite de vitamina C, D, acid folic, Zinc, Magneziu, Calciu (gastrita autoimună).

Autor

Dr. Carp-Ștefan Antoaneta

Medic Specialist Endoscopie - Gastroenterologie