Gastrita

Gastrita acuta reprezinta termenul medical care descrie inflamatia mucoasei gastrice (a stomacului)sau umflaturi in mucoasa stomacului. Gastrita acuta apare brusc si poate fi cauzata de raniri, bacterii, virusi, stres sau iritatii de ingerare, cum ar fi alcoolul, medicamentele antiinflamatoare, steroizii sau alimentele condimentate. 

Boala este adesea doar temporara. Gastrita cronica, pe de alta parte, vine mai incet si dureaza mai mult.

Gastrita este o afectiune separata de gastroenterita. Gastrita afecteaza in mod direct stomacul si poate include greata sau varsaturi, in timp ce gastroenterita afecteaza atat stomacul, cat si intestinul. Simptomele de gastroenterita pot include si diaree pe langa greata sau varsaturi. Gastrita acuta afecteaza toate segmentele de varsta. Se pare insa ca tipul noneroziv apare mai frecvent la varstnici.

Cele doua forme principale de gastrita acuta sunt:

  • Gastrita acuta eroziva. In acest tip de gastrita simptomele sunt cauzate de deteriorarea stratului mucoasei stomacului. Acesta este, de asemenea, cunoscut sub numele de mucoasa stomacului. Gastrita eroziva cauzeaza eroziuni in captuseala stomacului, care poate lua forma unor rani profunde, numite ulcere.
  • Gastrita acuta non-eroziva. In acest tip de gastrita, simptomele sunt cauzate de deteriorarea captuselii stomacului, dar aceasta leziune nu are ca rezultat lacrimi sau ulcere.

Echipa medicala MedLife - Endoscopie Gastroenterologie, Medicina interna

Bucurica Sandica,Medic Primar gastroenterolog, Competenta endoscopie digestiva si ecografie, Doctor in medicina, Asistent universitar
Medic Primar...
Medic Specialist
Bondoc Alina,Medic Primar
Medic Primar
Medic Specialist
  •  
  • 1 of 18

Gastrita - Cauze / agent infectios / factori de risc

 

Cauzele gastritei acute

Gastrita acuta apare atunci cand mucoasa stomacului este deteriorata sau slaba. Aceasta permite acizilor digestivi sa irita stomacul.

Cauzele gastritei sunt multiple si ar putea face o delimitare intre gastritele acute, respectiv cronice. Acut ar insemna recent instalat, chiar brusc, din cauza unui factor nociv, de obicei din mediul exterior. Gastrita acuta are numeroase cauze:

  • Infectii bacteriene: H. Pylori, E. coli, Streptococ, Stafilococ, Clostridium, tuberculoza, Treponema pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);
  • Infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
  • Infectii fungice: candidoze, phycomicoze;
  • Intoxicatii alimentare; 
  • Medicamente precum antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) si corticosteroizi;
  • Consumul excesiv de alcool.

Alte cauze care sunt mai putin frecvente includ:

  • Infectii virale;
  • Stres extreme;
  • Tulburari autoimune, care pot determina sistemul imunitar sa atace mucoasa stomacala;
  • Boli digestiv si afectiuni cum ar fi boala Crohn;
  • Refluxul bilei;
  • Consumul de cocaina
  • Substante corozive, cum ar fi otrava;
  • O operatie recenta; 
  • Insuficienta renala;
  • Stresul sistemic.

Factorii de risc ai gastritei acute

Specialsitii considera ca importanti factori de risc pentru gastrita acuta urmatoarele situatii:

  • Consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
  • Insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
  • Alcoolism:
  • Interventii chirugicale majore in antecedentele recente. 

Utilizarea obisnuita a analgezicelor cum ar fi aspirina, ibuprofenul si naproxenul poate schimba compozitia captuselii stomacului, lasand-o mai putin protejata si provocand atat gastrita acuta, cat si cronica. 

Alti factori care includ riscul de a dezvolta gastrita acuta includ:

  • Obezitatea;
  • Stresul;
  • Fumatul;
  • Consumul de alimente picante.

Gastrita - Simptome

 

Simptomele gastritei acute

Unii oameni cu gastrita acuta nu au simptome. Alte persoane pot avea simptome care variaza de la usoara la severa. Simptomele frecvente includ:

  • Pierderea apetitului;
  • Indigestie;
  • Scaune negre;
  • Greata;
  • Varsaturi;
  • Varsaturi sangeroase;
  • Durere in partea superioara a abdomenului;
  • Un sentiment plin in abdomenul superior dupa ce ati mancat.

Unele simptome asociate cu gastrita acuta sunt de asemenea observate si in alte conditii de sanatate. Adresati-va medicului dumneavoastra daca aveti simptome de gastrita timp de o saptamana sau mai mult. Daca varsati sange, solicitati imediat asistenta medicala.

Important de retinut ca exista unele afectiuni care pot provoca simptome similare cu cele ale gastritei acute, inclusiv:

  • Ulcerul peptic, care poate provoca gastrita;
  • Boala Crohn, care este o afectiune inflamatorie cronica si poate implica intregul tract digestiv;
  • Calculi biliari sau boli ale vezicii biliare;
  • Otrava alimentara, care poate provoca dureri abdominale severe, varsaturi si diaree.

Gastrita - Tratament

 

Diagnosticarea gastritei

Gastrita se refera la o suferinta a stomacului, banuita prin semne si simptome clinice, prezenta unor factori de mediu, ereditari, obiectivata „vizual” prin investigatii de tipul endoscopiei digestive superioare, prin videoendoscopie (prin sistemul cu videocapsula sau metode imagistice radiologice: tranzitul baritat, tomografia sau rezonanta magnetica, fara ca cea din urma sa fie o rutina), si transata de examenul anatomopatologic al prelevatului bioptic supus examinarii la microscop.

Diagnosticarea exacta a gastritei acute este un proces complex deoarece trebuie excluse si alte afectiuni cu simptome asemanatoare, precum ulcerul peptic. 
Unele teste pot fi folosite pentru diagnosticarea gastritei acute, cum ar fi:

  • Un test de sange (CBC), care este folosit pentru a verifica starea generala de sanatate;
  • Un test de sange, respiratie sau saliva, care este folosit pentru a verifica H. Pylori;
  • Esofagogastroduodenscopia sau endoscopie, care sunt folosite pentru a va vizualiza la mucoasa stomacului cu o camera mica;
  • O biopsie de tesut gastric, care implica indepartarea unei mici bucati de tesut de stomac pentru analiza;
  • O radiografie, care este folosita pentru a cauta probleme structurale in sistemul digestiv.

Tratamentul gastritei

Tratamentul variaza foarte mult in functie de cauza exacta de aparitie a bolii. Acesta trebuie adminsitrat doar daca investigatiile paraclinice sustin diagnosticul de gastrita. Gastrita acuta nu are un tratament specific cu exceptia cazurilor determinate de Helicobacter pylori,in cazul in care etiologia este infectioasa se recomanda tratamentul cu antibiotice. 

Tulburarile digestive pot fi cauzate de o serie de factori alimentari: mancaruri condimentate, mese abundente, bogate in grasimi, consum crescut de alcool. De aceea, o etapa importanta in tratamentul pacientilor cu gastrita acuta o constituie recomandarile dietetice si modificarea stilului de viata cu unul sanatos. Adoptand aceste masuri, majoritatea cazurilor de gastrita acuta se rezolva in cateva zile sau saptamani, dar pot fi de asemenea utilizate si medicamente eliberate fara prescriptie medicala si prescriptie medicala.

Medicamente pentru gastrita acuta

Pacientii pot utiliza antacide fara prescriptie medicala, cum ar fi laptele de magneziu si comprimatele antacide, pentru a neutraliza acidul si a reduce durerea. Efectele secundare ale acestor medicamente pot include constipatie si diaree. Acestea nu ar trebui sa fie utilizate pentru o perioada lunga de timp deoarece nu vindeca problema care stau la baza, ci doar suprima simptomele. Prin urmare, este important sa solicitati o opinie medicala daca simptomele dureaza mai mult de o saptamana sau sunt severe.

Medicamentele cu prescriptie care pot trata gastrita acuta includ blocantii de histamina (H2), cum ar fi famotidina si cimetidina, precum si inhibitorii pompei de protoni care reduc aciditatea, cum ar fi omeprazolul si esomeprazolul.

Daca infectia cu H. Pylori este o cauza a gastritei acute, antibiotice precum amoxicilina, claritromicina si tetraciclina pot fi administrate impreuna cu aceste medicamente. Acestea nu sunt potrivite pentru copiii cu varsta sub 12 ani. 

Gastrita - Preventie

 

Prevenirea gastritei

Desi gastrita poate avea cauze diferite, exista cativa pasi pentru a reduce riscul aparitiei bolii:

  • Renuntarea la fumat; 
  • Limitarea consumului de alimente iritante;
  • Utilizarea AINS in cantitati moderate, daca este posibil numai pe termen scurt si cu alimente si apa pentru a preveni iritarea stomacului;
  • Renuntarea la alcool!
  • Renuntarea la cafea, sucuri acidulate si bauturi energizante;
  • Renuntarea la alimente care contin gluten daca pacientul are intoleranta la gluten.

Bine de stiut! Daca o persoana simte nevoia de a lua AINS mai mult de cateva zile, ar trebui sa discute acest lucru cu medicul. Este posibil ca acestea sa aiba nevoie de o evaluare medicala pentru a se realiza daca folosesc un alt tip de analgezice sau daca sunt necesare tratamente suplimentare pentru a rezolva cauza durerii. Daca sunt intr-adevar necesare AINS, poate fi necesar un inhibitor al pompei de protoni pentru a ajuta la protejarea stomacului de deteriorarea asociata.

Vrei sa te informezi despre o alta afectiune medicala?
Intra in Libraria virtuala MedLife! ⯈ Acceseaza glosarul medical
Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Taguri HTML permiseŞ <br>
  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
2 + 7 =
Rezolvați această problemă aritmetică simplă și introduceți rezultatul. De exemplu, pentru 1+3 introduceți 4.