medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Giardia

Giardia

Alte denumiri: Giardioza

Descoperă informații utile despre giardia: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre Giardia (Giardioză)

Giardia este un parazit microscopic care provoacă o boală diareică numită giardioză. Infecţia cu Giardia este marcată de crampe intestinale, meteorism abdominal (balonare), greaţă şi diaree apoasă. Acest parazit se găsește în întreaga lume, iar cele mai mari concentrații se înregistrează în zonele care au condiții sanitare inadecvate și apă potabilă nesigură.

Giardia se transmite, de obicei, prin consumul de apă sau alimente contaminate sau prin contact de la persoană la persoană. De asemenea, se poate transmite prin contactul cu suprafețe sau obiecte contaminate cu fecale care conțin chisturi de Giardia, fiind una dintre cele mai frecvente cauze ale bolilor transmise prin apa în Statele Unite.

În majoritatea cazurilor, giardioza se rezolvă în 2 până la 6 săptămâni, fără tratament. Cu toate acestea, unele persoane pot prezenta simptome prelungite sau recurente. Date existente arată că nu toate persoanele afectate de această infecţie răspund la tratamentul prezent şi, de aceea, prevenţia este cea mai bună protecţie împotriva acestui parazit.

Reprezentare grafica pentru bacteria care provoaca giardioza

Cauze

Giardia lamblia, cunoscută și sub numele de Giardia intestinalis sau Giardia duodenalis, care trăieşte în intestinele oamenilor şi ale animalelor, este parazitul unicelular responsabil de producerea giardiozei şi există sub două forme:

  • chisturi - Giardia există în mediul înconjurător sub formă de chisturi, care reprezintă o formă latentă și rezistentă a parazitului; acestea pot supraviețui pentru perioade lungi de timp în apă, sol sau pe suprafețe, ceea ce le face o sursă frecventă de infecție;
  • trofozoiți - odată ingerate de o gazdă, chisturile se deplasează în intestinul subțire, unde sunt activate de acidul gastric și de enzimele digestive; acestea se transformă apoi în trofozoiți, forma activă a parazitului; trofozoiții se atașează de mucoasa intestinului subțire, unde se reproduc și provoacă leziuni, ceea ce duce la apariția simptomelor de giardioză.

Transmiterea Giardia are loc, în principal, prin:

  • consumul de apă netratată contaminată cu chisturi de Giardia;
  • consumul de alimente contaminate, adesea din cauza igienei precare în timpul preparării alimentelor;
  • contactul direct cu suprafețe sau obiecte contaminate cu fecale care conțin chisturi de Giardia, cum ar fi scutece, mese de schimbat sau obiecte sanitare;
  • transmiterea de la persoană la persoană, unde igiena precară poate facilita răspândirea parazitului;
  • acest parazit se poate răspândi şi în urma sexului anal.

Giardioza este foarte contagioasă și chiar și un număr mic de chisturi poate provoca infecția.

Factori de risc

Mai mulți factori de risc pot creşte probabilitatea de a contracta Giardia:

  • copii sunt mult mai susceptibili de a intra în contact cu fecalele, mai ales dacă poarta scutec, învaţă să meargă la toaletă sau petrec timp în creşe şi grădinițe; persoanele care lucrează cu copii mici prezintă, de asemenea, un risc de a dezvolta infecţia cu Giardia;
  • consumul de apă nepotabilă;
  • călătoria în zone endemice - îndeosebi în țările în curs de dezvoltare sau în zonele cu acces limitat la apă potabilă;
  • persoanele care fac sex anal sau oral-anal fără a folosi prezervativ;
  • participarea la activități în aer liber - campingul, drumețiile sau călătoriile cu rucsacul în spate, unde accesul la apă curată poate fi limitat;
  • consumul de alimente contaminate - consumul de alimente crude sau insuficient preparate termic, fructe sau legume care au fost spălate sau irigate cu apă contaminată;
  • contactul apropiat cu persoane infectate - mai ales dacă nu este respectată igiena corespunzătoare;
  • expunerea profesională - anumite ocupații, cum ar fi angajaţii din grădinițe, lucrătorii din domeniul sănătății sau persoanele care lucrează în instalații de tratare a apelor uzate;
  • stare imunocompromisă - persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele care trăiesc cu HIV/SIDA, care fac chimioterapie sau care iau medicamente imunosupresoare;
  • igienă precară.

Simptome

Nu toate persoanele infectate cu Giardia vor dezvolta simptome dar ele poartă parazitul şi îl pot răspândi altora; atunci când, totuşi, simptomele apar, ele se manifestă, de obicei, la 1 până la 3 săptămâni de la expunerea la parazit:

  • diaree - este unul dintre simptomele caracteristice ale giardiozei; aceasta poate varia de la ușoară la severă, apoasă, urât mirositoare, care poate alterna cu scaune moi şi grase;
  • durere abdominală sau crampe - multe persoane cu giardioză prezintă disconfort abdominal, inclusiv crampe intestinale şi meteorism abdominal (balonare și gaze);
  • greață și vărsături - unele persoane infectate cu Giardia pot prezenta greață și vărsături, în special dacă infecția este severă;
  • oboseală - oboseala generalizată sau slăbiciunea pot apărea ca urmare a deshidratării sau a răspunsului imunitar al organismului la infecție;
  • pierdere în greutate - giardioza prelungită poate duce la pierderea în greutate din cauza scăderii absorbției nutrienților în intestin;
  • flatulență - producția crescută de gaze și flatulența sunt simptome comune ale giardiozei;
  • balonare - balonarea sau distensia abdominală poate apărea ca urmare a acumulării de gaze în intestine;
  • deshidratare - diareea și vărsăturile severe sau prelungite pot duce la deshidratare, caracterizată prin simptome precum sete crescută, xerostomie (gură uscată), scăderea cantității de urină și amețeli;
  • stare de rău - o senzație generală de disconfort sau o stare de rău poate însoți alte simptome de giardioză.
Femeie care prezinta simptome de giardioza

Diagnosticare

Giardioza este diagnosticată, de obicei, de medici de familie, gastroenterologi sau specialiști în boli infecțioase. Diagnosticul implică o combinație de evaluare clinică, istoric medical amănunţit și teste de laborator:

  • anamneză medicală și examinare fizică - medicul vă va întreba despre simptomele, istoricul călătoriilor recente, expunerea la apă sau alimente contaminate și orice alți factori relevanți; de asemenea, se poate efectua un examen fizic pentru a evalua semnele de deshidratare sau sensibilitate abdominală;
  • analiza probelor de scaun - principalul test de diagnostic pentru Giardia implică analiza unei probe de scaun pentru a detecta prezența chisturilor sau trofozoiţilor; acest lucru se poate face prin diferite tehnici, inclusiv prin microscopie directă, teste antigen din scaun sau teste moleculare (cum ar fi reacția în lanț a polimerazei sau PCR); pot fi colectate mai multe probe de scaun pe parcursul mai multor zile pentru a crește probabilitatea de a detecta parazitul, deoarece eliminarea chisturilor de Giardia poate fi intermitentă;
  • alte teste - în unele cazuri, pot fi efectuate teste de sânge pentru a verifica dacă există semne de deshidratare sau de malabsorbție, studii imagistice (cum ar fi ecografia abdominală sau endoscopia) pentru a evalua amploarea inflamației sau a leziunilor intestinale sau teste serologice pentru a detecta anticorpii împotriva Giardia.

Tratament

Copiii şi adulţii care prezintă infecţie cu Giardia dar nu au simptome, de obicei, nu au nevoie de tratament, decât dacă există probabilitatea de a răspândi parazitii. În majoritatea cazurilor, boala trece de la sine în câteva săptămâni.

Atunci când simptomele sunt severe şi infecţia persistă, tratamentul pentru giardioză implică, prescrierea de medicamente pentru a eradica parazitul din organism. Alegerea medicamentelor și durata tratamentului pot varia în funcție de factori precum gravitatea simptomelor, vârsta și starea de sănătate a pacientului și orice afecțiuni medicale subiacente.

Este important să se completeze întregul ciclu de tratament așa cum a fost prescris de medic, chiar dacă simptomele se ameliorează înainte de terminarea tratamentului. Acest lucru ajută la asigurarea faptului că infecția este complet eradicată și reduce riscul de recurență sau de dezvoltare a paraziților rezistenți la medicamente.

În plus față de medicamente, se poate recomanda o îngrijire de susținere pentru a gestiona simptome precum diareea, deshidratarea și disconfortul abdominal. Aceasta poate include menținerea hidratării prin consumul de multe lichide, evitarea cofeinei și a alcoolului și urmarea unei diete fade până la ameliorarea simptomelor. Astfel, dacă aţi contractat Giardia, trebuie să mâncaţi alimente ușor digerabile, care pot ajuta la calmarea sistemului digestiv și la reducerea diareei, precum: banane, orez, compot de mere și pâine prăjită. Aceste alimente sunt sărace în fibre și blânde pentru stomac. Alte alimente fade, cu un conținut scăzut de fibre, cum ar fi biscuiți simpli, cartofi fierți, pui sau curcan fiert fără piele și morcovi fierți pot fi, de asemenea, bine tolerate.


Complicații

Giardioza este, de obicei, o boală care se rezolvă fără complicații în ţările industrializate. Cu toate acestea, în unele cazuri, mai ales dacă nu este tratată corect şi complet sau dacă infecția este severă, giardioza poate duce la diverse complicații:

  • deshidratare - diareea și vărsăturile prelungite asociate cu giardioza pot duce la deshidratare, în special la populațiile vulnerabile, cum ar fi copiii mici, persoanele în vârstă sau persoanele cu un sistem imunitar slăbit; deshidratarea poate avea ca rezultat simptome precum sete crescută, xerostomie (gură uscată), scăderea cantității de urină, letargie și amețeli; deshidratarea severă poate necesita intervenție medicală, cum ar fi administrarea de lichide intravenoase;
  • malabsorbția - infecția cu Giardia poate deteriora mucoasa intestinului subțire, ceea ce duce la o absorbție deficitară a nutrienților din alimente; această malabsorbție poate duce la deficiențe de nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele și mineralele, ceea ce poate duce la simptome precum pierderea în greutate, oboseală, slăbiciune și deficiențe nutriționale;
  • infecție cronică sau recurentă - în unele cazuri, giardioza poate deveni cronică sau recurentă, cu simptome care persistă timp de săptămâni, luni sau chiar ani; giardioza cronică poate fi mai frecventă la persoanele cu un sistem imunitar compromis sau cu afecțiuni gastrointestinale subiacente; infecțiile recurente cu Giardia pot apărea din cauza reinfectării sau a eradicării incomplete a parazitului cu tratamentul inițial;
  • tulburări de creștere la copii - giardioza cronică sau recurentă la copii poate interfera cu creșterea și dezvoltarea normală, în special dacă malabsorbția nutrienților persistă în timp;
  • simptome asemănătoare sindromului colonului iritabil - unele persoane pot prezenta simptome gastrointestinale persistente asemănătoare cu cele din sindromul colonului iritabil în urma unei infecții cu giardioză; această afecțiune, denumită uneori sindromul colonului iritabil post-infecțios, poate include simptome precum dureri abdominale, balonare, diaree și modificarea obiceiurilor intestinale;
  • infecții secundare - giardioza severă sau prelungită poate slăbi sistemul imunitar și crește susceptibilitatea la infecții secundare, cum ar fi gastroenterita bacteriană sau virală; infecțiile secundare pot exacerba simptomele și prelungi timpul de recuperare;
  • intoleranţă la lactoză - există posibilitatea de a dezvolta o incapacitate de a digera corespunzător zahărul din lapte, problema persistând mult timp după ce infecţia s-a vindecat.

Prevenție

Prevenirea infecției cu Giardia implică adoptarea unor strategii de precauţie pentru a reduce riscul de expunere la parazit şi de a răspândi infecţia altor persoane, deoarece nu există vaccin sau medicamente care să o poată preveni:

  • păstraţi o bună igienă - spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun, timp de cel puţin 20 de secunde, în special după ce folosiți toaleta, schimbați scutecele și înainte de a pregăti alimente; igiena corectă a mâinilor este esențială pentru a preveni răspândirea parazitului Giardia și a altor agenți infecțioși;
  • beți apă potabilă din surse sigure - evitați să beți apă netratată din lacuri, râuri, izvoare sau fântâni, în special în zonele în care se știe că există contaminare cu Giardia; alegeți surse sigure de apă potabilă sau apă îmbuteliată;
  • tratați apa în timpul campării sau al călătoriilor - atunci când mergeți cu cortul, faceți drumeții sau călătoriți în zone cu o calitate îndoielnică a apei, tratați apa potabilă prin fierberea acesteia timp de cel puțin 10 minute folosind tablete de purificare a apei sau dispozitive de filtrare, ori transportând apă îmbuteliată dintr-o sursă sigură;
  • evitați să înghițiți apa în timpul activităţilor de agrement - luați măsuri de precauție pentru a preveni ingestia accidentală de apă contaminată în timpul înotului, caiacului sau participării la sporturi nautice; evitați să înghițiți apa din piscine, căzi cu hidromasaj, lacuri sau râuri, în special în zonele cu o calitate slabă a apei sau cu o utilizare recreativă ridicată;
  • spălați bine fructele și legumele înainte de a le mânca sau de a le găti, în special dacă vor fi consumate crude; gătiți alimentele la o temperatură adecvată pentru a distruge orice paraziți sau agenți patogeni prezenți;
  • mențineți curăţenia în mediile de locuit, inclusiv curățarea și dezinfectarea regulată a băilor, bucătăriilor și a altor zone predispuse la contaminarea cu materii fecale;
  • evitați contactul apropiat cu persoanele infectate - dacă cineva din gospodăria sau din cercul social este diagnosticat cu giardioză, luați măsuri de precauție pentru a minimiza riscul de transmitere prin păstrarea unei igiene bune și evitarea schimbului de obiecte personale, cum ar fi prosoapele sau ustensilele;
  • educați-i pe copii cu privire la importanța spălării mâinilor și a igienei corespunzătoare, în special înainte de a mânca sau după ce au folosit toaleta; supravegheați copiii mici pentru a vă asigura că respectă aceste practici în mod consecvent;
  • În cazul practicării de sex anal, se recomandă folosirea prezervativului de fiecare dată.

Bibliografie

  1. Brazier, Yvette. “Giardiasis or Beaver Fever: Symptoms, Causes, and Risk Factors.” Www.medicalnewstoday.com, 10 Oct. 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/167079
  2. CDC. “General Information.” Centers for Disease Control and Prevention, 2019, www.cdc.gov/parasites/giardia/general-info.html
  3. NHS. “Giardiasis.” Nhs, 2019, www.nhs.uk/conditions/giardiasis/
  4. Benson, Sarah. “What Is Giardiasis?”, WebMD, 26 Feb. 2018, www.webmd.com/digestive-disorders/giardiasis-overview
  5. Delgado, Amanda. “Giardiasis.” Healthline, Healthline Media, 15 Aug. 2017, www.healthline.com/health/giardiasis
  6. “Giardiasis: What Is It, Symptoms, Treatment, Causes.” Cleveland Clinic, 28 Oct. 2020, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15238-giardiasis
  7. “Giardiasis: When It’s Not Safe to Drink the Water-Giardia Infection (Giardiasis) - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/giardia-infection/symptoms-causes/syc-20372786

Echipa medicală - Boli infectioase

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.