Despre gripă
Gripa este o afecțiune respiratorie cauzată de virusuri. Este extrem de contagioasă și se răspândește prin tuse, strănut sau prin atingerea unei suprafețe infectate. Adulții sunt contagioși 1-2 zile înainte de apariția simptomelor și până la 7 zile după apariția acestora. Simptomele cele mai frecvente ale gripei sunt foarte asemănătoare cu manifestările unei răceli obișnuite: durere de cap, febră, transpirații, frisoane, dureri musculare, articulare, chiar vărsături. Gripa se poate transmite chiar dacă bolnavul nu are simptome. Statistic, o persoană bolnavă de gripă poate infecta 1 - 3 persoane sănătoase.
Tipuri de gripă
Gripa este o afecțiune virală contagioasă sporadică, epidemică sau pandemică, determinată de virusuri gripale. Literatura de specialitate menționează 3 tipuri de gripă:
- gripa de tip A: este cel mai viral tip, este cel implicat în pandemii;
- gripa de tip B: este tipul care determină îmbolnăvirile locale;
- gripa de tip C: este tipul cel mai slab patogen.
Cauze
Gripa este provocată de trei virusuri gripale care au mai multe tulpini. Tipul C este o formă ușoară, dar epidemiile anuale sunt provocate de tulpinile virale ale virusurilor gripale A și B. În fiecare an, se produce un nou vaccin antigripal care combină tulpini ale virusurilor gripale A și B (acestea circulă mai frecvent).
Dacă pacientul a mai avut gripă în trecut, organismul său are deja anticorpi pentru acea tulpină a virusului. Este important de știut însă că nivelul anticorpilor din organism scade în timp, astfel încât vaccinarea periodică devine principala măsură preventivă.
Doctorii recomandă vaccinarea, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.
Factori de risc
Pe lângă infecția în sine, există și o serie de factori de risc, care cresc probabilitatea de instalare a gripei. Iată-i pe cei mai importanți:
- vârsta: gripa apare mai ales la copiii sub 12 ani și la adulții de peste 65 de ani;
- stil de viață/ loc de muncă: poate fi vorba despre persoanele instituționalizate sau cele care lucrează în medii aglomerate;
- imunitate scăzută: persoanele care fac chimioterapie, sunt infectate cu HIV sau urmează un tratament după un transplant de organe;
- anumite afecțiuni: astm, diabet, boli neurologice, afecțiuni cardiovasculare;
- sarcină;
- obezitate: crește riscul de a face gripă și intensifică simptomele afecțiunii.
În cazul copiilor, se adaugă următorii factori favorizanți:
- vârsta mică;
- malnutriţia;
- terenul atopic;
- hipertrofia vegetaţiilor adenoide (polipii);
- refluxul gastro-esofagian;
- condiţii deficitare de igienă.
Simptome
Gripa debutează brusc și violent:
- febră peste 38 grade Celsius;
- stare de oboseală;
- frisoane;
- transpirație abundentă;
- tuse uscată;
- dureri de cap;
- dureri oculare;
- dureri de gât/roșu în gât;
- greață;
- vărsături;
- diaree;
- pierderea poftei de mâncare.
În cazul în care este vorba de o suprainfecție bacteriană, tusea devine productivă, iar secrețiile nazale își modifică aspectul și consistența. În acest caz, medicul prescrie tratament cu antibiotice.
Manifestările gripei apar după aproximativ 3 zile de la infectare și dispar cam după 7 zile. Starea de oboseală și tusea însă pot dura mult mai mult timp.
Diagnosticare
În cazul gripei, diagnosticul este de cele mai multe ori clinic. Există și teste antigen de detecție a virusurilor gripale A și B. Sunt teste rapide pentru detectarea calitativă a antigenelor virusului gripei de tip A și de tip B în exsudat nazofaringian, exsudat faringian sau din aspiratul nazal. Aceste teste ajută la diagnosticarea diferențială rapidă (în 15 minute) a infecțiilor virale în gripa de tip A și B, fiind ușor de efectuat. Este important să se stabilească un diagnostic clar pentru gripă, pentru a urma un tratament adecvat.
Este foarte important ca o persoană care prezintă simptome de gripă să se prezinte la medic pentru stabilirea diagnosticului și pentru prescrierea unui tratament adecvat. Automedicația nu este indicată, medicul este cel care recomandă dacă pacientul trebuie să se trateze cu antibiotice.
Tratament
Gripa și răceala necesită tratamente diferite, iar antibioticele nu sunt întotdeauna recomandate. Medicul prescrie antibiotice numai pentru a trata complicațiile gripei (dacă este cazul). Gripa nu se tratează cu antibiotice.
Tratament igieno-dietetic
Primul pas în managementul gripei este tratamentul igieno-dietetic. Acesta constă în:
- repaus la pat în perioada febrilă;
- hidratare obligatorie cu supliment hidric (ceai) în perioada febrilă (10-20 ml/ kg peste necesarul fiziologic pentru fiecare grad de temperatură);
- lipsa apetitului este normală, astfel că părinții nu trebuie să forțeze copiii să mănânce;
- izolarea, deoarece orice infecție virală de tract respirator este contagioasă, iar bolnavul este supus suprainfecției bacteriene.
Tratament simptomatic
Tratamentul simptomatic presupune:
- combaterea febrei cu antitermice și/ sau antiinflamatorii nesteroidiene, iar când febra depășește 38.5-39 grade Celsius se recomandă metode fizice care promovează termoliza fiziologică: descoperirea parţială a tegumentelor, împachetări, băi hipotermizante, ştergerea tegumentelor cu un burete înmuiat în apă;
- combaterea obstrucţiei nazale se face prin: umidificarea aerului, aspirarea secreţiilor, drenarea secreţiilor, instilaţii nazale cu ser fiziologic pe o perioadă de 4-5 zile.
Antibioticele nu scurtează evoluţia bolii. Acestea nu se recomandă decât în caz de suprainfecție bacteriană sau profilactic la grupele cu risc înalt (nou-născut, sugari cu malnutriție protein-calorică severă, prematuri), la care suprainfecția bacteriană este severă.
Dacă infecția este severă, medicul poate recomanda un antiviral care poate reduce perioada de recuperare și poate preveni apariția complicațiilor grave.
Complicații
Există câteva complicații ale gripei care trebuie amintite:
- pneumonia: este o afecțiune inflamatorie a plămânilor, care afectează mai ales micile cavități cu aer (alveole). Pneumonia este provocată de o infecție cu virusuri, bacterii, dar și cu alte microorganisme;
- insuficiența respiratorie: se instalează atunci când se acumulează lichid în alveole;
- exacerbarea astmului bronșic: dacă pacientul era deja diagnosticat cu această boală;
- otită medie: este o infecție a urechii medii, frecventă la preșcolari, dar se întâlnește și la adolescenți sau adulți, mai ales primăvara și toamna. În general, otita medie este legată de epidemiile de viroze respiratorii. Această complicație apare mai frecvent la copii, deoarece Trompa lui Eustachio, prin care comunică urechea medie cu rinofaringele, este orizontalizată și mai scurtă decât la adult. Când nasul este înfundat, aceasta nu funcționează corespunzător, iar urechea nu se poate aerisi suficient de bine, determinând acumularea și infectarea lichidului care se formează în mod normal în urechea medie. De aceea, dezostrucția nazală este primul pas în tratamentul infecțiilor de tract respirator superior;
- sinuzită: este o inflamație sau infectare a sinusurilor paranazale. Poate fi rezultatul unei infecții bacteriale, virale sau fungice.
Prevenție
Gripa poate fi prevenită prin vaccinul antigripal. Există grupe de risc care trebuie să beneficieze de vaccinul antigripal: seniorii de peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice cardio-pulmonare sau sistemice, persoanele instituționalizate, gravidele, personalul medical.
Întrebări frecvente
Bibliografie
- “Key Facts about Influenza (Flu).” CDC, 2022, www.cdc.gov
- “What Is Influenza?” News-Medical.net, 23 Mar. 2020, www.news-medical.net
- “Influenza (Flu).” Australian Government Department of Health and Aged Care, 11 Dec. 2017, www.health.gov.au
- Brazier, Yvette. “All You Need to Know about Flu.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 8 Nov. 2019, www.medicalnewstoday.com
- “Influenza (Flu) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
- “Influenza (Flu): Treatment, Prevention, Symptoms vs Cold.” Cleveland Clinic, 2019, https://my.clevelandclinic.org
- “Influenza (Seasonal).” Who.int, World Health Organization: WHO, 6 Nov. 2018, www.who.int
- “Influenza | Definition, Symptoms, Treatment, & Prevention | Britannica.” Encyclopædia Britannica, 2022, www.britannica.com
Alte afecțiuni similare
Gonartroza
Artroza este o boală degenerativă noninflamatorie articulară, ce poate afecta mai multe ţesuturi intraarticulare. Este o boală a întregii articulaţii, care cuprinde...
Vezi detalii
Gonoree
Gonoreea este o boală infecțioasă produsă de Neisseria gonorrhoeae, transmisă aproape exclusiv pe cale sexuală, care afectează predominant mucoasa urogenitală. Este una...
Vezi detalii
Greata si varsaturile
Greata este un termen care descrie senzatia ca s-ar putea sa vomiti, dar de fapt nu vomiti. Varsaturile sunt un reflex incontrolabil care expulzeaza continutul...
Vezi detalii
Gripa la copii
Gripa este o infectie virala foarte contagioasa care afecteaza pasajele aeriene ale plamanilor. Aceasta provoaca febra ridicata, dureri musculare, tuse si alte simptome....
Vezi detalii
Gută
Guta este o formă comună și complexă de artrită, caracterizată prin depunerea cristalelor de urat de sodiu pe articulații. Boala poate afecta pe oricine și se manifestă...
Vezi detalii
Hallux Valgus
Montul reprezinta o proeminenta a portiunii mediale a capului primului metatarsian. Cauza este adesea reprezentata de variatii pozitionale ale primului metatarsian...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.