Hematomul

Despre hematom

Hematomul reprezintă acumularea sângelui în afara vaselor de sânge, ce apare printre țesuturile corpului. Acesta poate apărea în orice zonă, dar este cel mai frecvent întâlnit acolo unde vasele de sânge sunt aproape de suprafața pielii, cum ar fi brațele, picioarele și capul. Dimensiunea și gravitatea unui hematom pot varia în funcție de cantitatea de sânge care se acumulează şi apare, de obicei, ca o zonă de piele umflată, dureroasă și caldă şi învineţită, dacă acesta este superficial. Frecvent, hematoamele se rezolvă de la sine în timp. Totuşi, cele mai mari sau mai severe pot necesita intervenție medicală. Cei mai mulți oameni se confruntă cu un hematom la un moment dat în viața lor.

Tipuri

Tipul de hematom depinde de locul în care apare în organism, iar localizarea poate ajuta la determinarea gradului de pericol potențial al acestuia:

• hematomul urechii (hematom aural) - apare între cartilajul urechii și pielea de deasupra acesteia şi este o leziune frecventă la luptători, boxeri și alți sportivi care suferă, în mod regulat, lovituri la cap;
• hematom ocular;
• hematom la sân;
• hematom subungual - apare sub unghie şi este frecvent în cazul rănilor minore, cum ar fi lovirea accidentală a unui deget cu un ciocan;
• hematom la nivelul scalpului - apare, de obicei, ca o umflătură pe cap, iar leziunile sunt la nivelul pielii externe și al mușchilor, deci nu va afecta creierul;
• hematomul septal - este, de obicei, rezultatul unui nas spart;
• hematom subcutanat - apare chiar sub piele, de obicei în venele localizate aproape de suprafața pielii;
• hematom retroperitoneal - apare în interiorul cavității abdominale, dar nu în interiorul vreunui organ;
• hematom supraaponevrotic - apare la nivelul peretelui abdominal;
• hematomul splenic - apare în splină;
• hematomul hepatic - apare în ficat;
• hematom spinal - este localizat între mucoasa măduvei spinării și vertebre;
• hematom epicranian - apare între straturile scalpului, care includ pielea, țesutul subcutanat și aponevroza epicraniană (un strat larg și fibros de țesut care acoperă craniul);
• hematom cranian – acesta poate fi, la rândul său, hematom epidural sau hematom extradural (apare între placa craniană și căptușeala din exteriorul creierului) sau hematom subdural (este localizat între țesutul cerebral și mucoasa internă a creierului);
• hematom cerebral - cunoscut și sub numele de hematom intracerebral, este o hemoragie în interiorul țesutului cerebral propriu-zis;
• hematom intramuscular - acesta apare în interiorul unui mușchi și poate fi cauzat de o lovitură directă sau de o mișcare bruscă de răsucire sau de întindere;
• hematom subcorionic (în uter) - acest tip de hematom apare atunci când sângele se adună între placentă și peretele uterin și poate apărea în orice moment în timpul sarcinii.

Factori de risc

Factorii de risc ce pot duce la apariția unui hematom pot include:

• vârsta - adulții mai în vârstă pot avea un risc crescut de a dezvolta hematoame din cauza schimbărilor în structura și fragilitatea vaselor de sânge;
• intervenții chirurgicale - hematoamele pot apărea ca o complicație a intervențiilor chirurgicale, în special în cazul procedurilor care implică pierderi de sânge;
• proceduri medicale - anumite proceduri medicale, cum ar fi prelevările de sânge, injecțiile sau plasarea de catetere, pot crește riscul de formare a hematomului, dacă vasul de sânge este afectat în timpul procedurii;
• boală hepatică cronică - persoanele cu afecțiuni hepatice pot avea factori de coagulare afectați, ceea ce poate crește riscul de sângerare și formare de hematom;
• tensiune arterială ridicată - dacă este cronică, aceasta poate slăbi vasele de sânge și crește riscul de formare a hematomului.

La rândul său, un hematom reprezintă un factor de risc în formarea abcesului.

Diagnosticul unui hematom implică, de obicei, o examinare fizică de un medic generalist, dacă este vorba de unul relativ minor, cum ar fi un mic hematom subcutanat pe braț sau la picior, mai ales în zona genunchiului. Hematoamele mai severe sau mai complexe pot necesita evaluarea unui specialist, precum un medic neurolog, hematolog ori chirurg. Dacă un hematom apare la cap, acesta va fi diagnosticat de un neurolog sau un neurochirurg. În mod similar, dacă un hematom apare în zona abdominală, un gastroenterolog sau un chirurg poate fi implicat în procesul de diagnostic.

Medicul va întreba, de asemenea, despre istoricul medical al pacientului și despre orice leziuni sau proceduri medicale recente care ar fi putut contribui la apariția hematomului. În unele cazuri, pot fi folosite teste imagistice pentru a ajuta la diagnosticarea și evaluarea hematomului:

• ecografie;
• tomografie computerizată;
• RMN.

De exemplu, un hematom pe creier poate fi dificil de descoperit dacă pacientul nu beneficiază de teste specifice.

Prevenție

Prevenirea hematoamelor poate fi o provocare din cauza multitudinii de factori, din cauza cărora acestea apar. Cu toate acestea, pot fi luate unele măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta un hematom:

• evitarea traumatismelor– luaţi măsuri de precauție pentru a evita traumatismele sau rănile. De exemplu, purtaţi echipament de protecție atunci când faceţi sport sau orice alte activități care implică un risc de rănire;
• gestionarea afecțiunilor medicale subiacente precum hipertensiunea arterială, diabetul sau tulburările de sângerare;
• utilizarea unor tehnici adecvate pentru procedurile medicale - o tehnică adecvată în timpul procedurilor medicale, cum ar fi injecțiile, extracțiile de sânge și intervențiile chirurgicale, poate contribui la reducerea riscului de apariție a hematoamelor;
• evitarea medicamentelor care subțiază sângele - anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pot crește riscul de sângerare și de formare a hematomului. Evitarea sau reducerea la minimum a utilizării acestora pot ajuta la reducerea riscului de apariție a hematoamelor.