medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Hipotensiune arterială

Hipotensiune arterială

Alte denumiri: Tensiune mică

Descoperă informații utile despre hipotensiune arterială: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre hipotensiunea arterială

Tensiunea arterială mică sau hipotensiunea arterială a fost definită de OMS ca tensiune arterială sistolică sub 110 mm Hg la bărbați și sub 100 mm Hg la femei, indiferent de valoarea tensiunii arteriale diastolice.

Tensiunea este mică atunci când are valori sub 90/60 mm Hg. Ghidurile cardiologice actuale recomandă valori tensionale între 120/70 mm Hg și 130/80 mm Hg până la 65-70 de ani și între 130/80 și 140/90 mm Hg peste această vârstă, în repaus.

Conceptul de hipotensiune arterială constituțională se referă la condiția cronică de tensiune arterială redusă inadecvat, independent de prezența altor factori patologici, cu valori ale tensiunii arteriale sistolice sub 105 mm Hg. 

Hipotensiunea arterială poate fi secundară, dar și ortostatică (adică cea cauzată de probleme circulatorii la ridicarea în picioare) și sunt diferite de forma de hipotensiune arterială constituțională. Calculatorul de tensiune arterială este un instrument care te poate ajuta să identifici eventualele momente hipotensive și simptomele asociate, ca să te poți adresa medicului în legătură cu semnele clinice deranjante.

Hipotensiune arterială (tensiune mică)

Cauze


În cazul tensiunii mici secundare

  • Repausul prelungit la pat;
  • Sarcina (mai ales în primele 24 de săptămâni);
  • Scăderea volumului sangvin în urma deshidratării, traumatismelor, sângerărilor;
  • Medicamentele (diuretice, beta blocante, antiparkinsoniene, antidepresive triciclice, medicamente pentru tratarea disfuncției erectile, în special în combinație cu nitroglicerina, narcotice, alcool);
  • Bolile cardiace (bradicardie severă, valvulopatii, infarct miocardic, insuficiență cardiacă);
  • Bolile endocrinologice (hipotiroidism, disfuncții de glande paratiroide, insuficiență suprarenaliană, hipoglicemie și, în unele cazuri, diabetul;
  • Infecțiile severe (șoc septic);
  • Reacțiile alergice (anafilactice);
  • Ortostatismul prelungit;
  • Deficiențele nutriționale (lipsa vitaminei B12 și a acidului folic).

În cazul hipotensiunii ortostatice

Senzația de ușoară amețeală la ridicarea bruscă în picioare nu e ceva neobișnuit, dar, dacă se întâmplă frecvent, poate fi o problemă mai serioasă. În hipotensiunea ortostatică, ridicarea în picioare poate încetini întoarcerea sângelui la inimă, determinând o scădere bruscă a tensiunii. Aceasta este mai frecventă la vârstnicii cu afecțiuni ale sistemului nervos autonom (vegetativ).

Și aici intervin o multitudine de cauze care pot duce la apariția hipotensiunii ortostatice, precum:

  • Unele medicamente (diuretice, blocante alfa adrenergice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, antidepresive, tranchilizante, vasodilatatoare, antihipertensive cu acțiune centrală);
  • Bolile autoimune (poliartrita reumatoidă, boala mixtă de țesut conjunctiv, lupusul eritematos sistemic);
  • Scleroza multiplă;
  • Leziunile vasculare sau tumorale care implică hipotalamusul;
  • Diabetul zaharat;
  • Amiloidoza;
  • Alcoolismul;
  • Insuficiență renală;
  • Infecțiile sistemului nervos (infecția cu virus HIV, sifilisul);
  • Bolile metabolice (deficitul de vitamina B12, boala Fabry, porfiria);
  • Leziunile măduvei spinării.

Factori de risc

Specialiștii susțin că printre principalii factori care duc la o tensiune arterială mică sunt:

  • Medicamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale;
  • Anumite afecțiuni cardiace preexistente (infarct miocardic acut, afecțiuni la nivelul valvelor, insuficiență cardiacă);
  • Diabetul zaharat;
  • Boala Parkinson;
  • Vârsta (mai mică de 65 de ani).

Tensiunea mică are și unele riscuri pentru organism. De exemplu, hipotensiunea arterială pe termen lung poate duce la demență asociată cu lipsa de flux de sânge la creier. De asemenea, un alt risc al tensiunii mici poate fi apariția cheagurilor de sânge, dacă arterele sunt mai înguste decât în mod normal, sau pot apărea durerile în piept.

Simptome

În anumite limite, cu cât este mai mică tensiunea arterială, cu atât mai bine, atât timp cât nu apare brusc și nu există simptome deranjante. De fapt, dacă ai tensiunea ușor scăzută, ai un risc scăzut de a dezvolta boală cardiacă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Cei mai mulți doctori vor considera tensiunea cronic scăzută ca fiind periculoasă, implicând riscuri, deoarece simptomele pentru tensiunea mică pot fi:

  • Amețeală;
  • Confuzie;
  • Greață;
  • Pierderea apetitului;
  • Pierderea echilibrului sau a stării de conștiență;
  • Deshidratare și sete neobișnuită;
  • Pierderea concentrării;
  • Dureri de cap;
  • Vedere încețoșată;
  • Țiuit în urechi (tensiunea mică poate provoca țiuit în urechi, cunoscut medical sub denumirea de tinitus);
  • Tegumente reci, umede și palide;
  • Disconfort în regiunea inimii;
  • Respirație rapidă, superficială;
  • Oboseală;
  • Depresie;
  • Tulburări de somn.
Hipotensiune arterială (tensiune mică)

Diagnosticare

Cel care poate pune diagnosticul de hipotensiune arterială este medicul cardiolog, care poate cere o serie de investigații. Necesitatea diagnosticării acestei afecțiuni apare atunci când măsurătorile repetate ale tensiunii arată valori scăzute și sunt asociate simptome supărătoare.

De aceea, medicul specialist poate cere o serie de investigații medicale precum:

  • Măsurători ale tensiunii și pulsului în poziție culcată și apoi în picioare după 1 și 3 minute;
  • Monitorizarea holter a tensiunii arteriale la domiciliu pentru o zi și o noapte întreagă;
  • Testul mesei înclinate, cu măsurători repetate ale tensiunii și pulsului (în special în caz de pierdere a stării de conștiență de cauză necunoscută);
  • Manevra Valsalva, cu măsurarea tensiunii și a pulsului după câteva cicluri de inspir profund;
  • Teste din sânge (hemoleucogramă, vitamina B12, teste metabolice, cortisolul matinal);
  • Electrocardiograma;
  • Ecocardiografia;
  • Rezonanța magnetică;
  • Teste de stres.

Pulsul mare (de obicei peste 100 bătăi cardiace/minut), cu tensiune mică, are la bază fie cauze fiziologice (adică un răspuns normal după efort, precum ridicarea rapidă în picioare), fie cauze patologice (adică după o pierdere mare de sânge provocată de șocul unei infecții ori un șoc cardiogen, vasodilatator, sau pierderi lichidiene severe - diaree, arsuri, supradozaj diuretic).

Tratament

Tratamentul pentru hipotensiune arterială depinde de cauza subiacentă, de tipul de hipotensiune și de severitatea simptomelor. Dacă tensiunea mică nu provoacă simptome deranjante, de multe ori nu necesită un tratament specific, ci doar monitorizare. Atunci când este necesar, se poate interveni pentru tratarea hipotensiunii printr-o combinație de ajustări ale stilului de viață, dietă și, în unele cazuri, tratament medicamentos, în funcție de cauza care o produce.

În unele cazuri de hipotensiune, poate fi suficientă ajustarea stilului de viață, ce poate include:

  • creșterea aportului de lichide;
  • creșterea aportului de sare (dacă nu este contraindicat și conform recomandărilor medicului);
  • modificarea obiceiurilor alimentarea (mese mai mici, limitarea consumului anumitor alimente ș.a.).

Tratamentul tensiunii mici presupune și evaluarea medicației pe care pacientul o ia deja, pentru că sunt situații în care tocmai această medicație influențează tensiunea. De aceea, medicul poate propune schimbarea acestei medicații.

Uneori, medicul poate propune pentru tensiune mică medicamente precum unele derivate cortizonice sau preparate vasoconstrictoare. Se recomandă, de asemenea, tratarea cauzelor medicale, atunci când acestea se asociază cu tensiunea mică.

Există și cazuri în care hipotensiunea necesită tratament de urgență - perfuzii intravenoase cu fluide, adrenalină, corticosteroizi sau vasoconstrictoare, după caz.

Sună la 112 sau mergi imediat la spital dacă hipotensiunea este însoțită de leșin, confuzie, puls anormal de lent, dificultăți de respirație, febră, durere toracică severă, bătăi neregulate ale inimii sau scaune negre (semn posibil de sângerare internă). Uneori cauza hipotensiunii arteriale este o pierdere masivă de apă sau sânge (hipovolemie); netratată, aceasta poate provoca șoc, insuficiență multiplă de organe și deces.

Prevenție

În multe cazuri, simpla ajustare a stilului de viață, a dietei și a obiceiurilor poate preveni și trata hipotensiunea arterială cu succes.

Pentru ajustarea stilului de viață se recomandă:

  • Evitarea ridicării bruște în picioare și a menținerii prelungite a acestei poziții;
  • Evitarea încrucișării picioarelor în poziție șezândă;
  • Purtarea ciorapilor de compresie, cu recomandare medicală.

Pentru ajustarea dietei se recomandă:

  • Limitarea consumului de alcool - alcoolul reduce activitatea sistemului nervos central, scăzând ritmul cardiac și tensiunea; persoanele cu hipotensiune frecventă ar trebui să evite sau să limiteze consumul de alcool;
  • Hidratarea adecvată - deshidratarea poate apărea fără semne evidente și duce la scăderea bruscă a tensiunii; se recomandă asigurarea unui aport adecvat de lichide, în special în cazul efortului fizic intens sau dacă este foarte cald;
  • Lichide ce conțin electroliți - sunt utile pentru menținerea unui echilibru optim al apei și sărurilor minerale din organism, prevenind deshidratarea și scăderile bruște de tensiune;
  • Creșterea ușoară a aportului de sare - sodiul favorizează retenția de lichide și ajută la creșterea tensiunii arteriale, fiind benefic în cazurile de hipotensiune ortostatică sau tensiune natural scăzută;
  • Fracționarea porțiilor de mâncare (în caz de hipotensiune arterială postprandială) - este mai bine să mănânci mese mai mici și mai frecvente, completate cu gustări sănătoase între mese;
  • Reducerea aportului de carbohidrați simpli - alimentele precum pâinea și pastele pot provoca creșteri bruște ale glicemiei, urmate de scăderea tensiunii; alege alimente cu indice glicemic scăzut;
  • Gestionarea adecvată a glicemiei - în special în diabetul de tip 1, scăderea glicemiei poate fi însoțită de scăderea tensiunii arteriale; este importantă o bună gestionare a glicemiei prin dietă, exercițiu și tratament adecvat.

Prevenție în sarcină

În sarcină, de obicei în timpul primelor 24 de săptămâni, scăderea tensiunii arteriale este des întâlnită. De obicei, nu este necesar tratament medicamentos, dar se recomandă evitarea ridicării bruște în picioare.

Dacă pacienta se simte slăbită sau amețită, este recomandat să se întindă pe partea stângă, pentru a ajuta întoarcerea sângelui spre cord. De asemenea, este recomandat un consum ridicat de apă pentru a preveni deshidratarea și a crește volumul sangvin. Se recomandă o dietă sănătoasă, eventual cu o ușoară creștere a aportului de sare, însă fără a exagera.

Întrebări frecvente despre hipotensiunea arterială (tensiunea mică)


Ce înseamnă hipotensiune arterială?

Hipotensiunea arterială înseamnă tensiune arterială sistolică sub 110 mm Hg la bărbați și sub 100 mm Hg la femei, sau valori sub 90/60 mm Hg.


Ce înseamnă hipotensiune arteriala ortostatică?

Hipotensiunea arterială ortostatică este o formă de tensiune scăzută care apare atunci când te ridici brusc în picioare dintr-o poziție culcată sau așezată. În această situație, sângele se acumulează temporar în picioare, ceea ce încetinește întoarcerea sa la inimă și determină o scădere rapidă a tensiunii arteriale.


Ce trebuie să faci când tensiunea mică?

În caz de scădere bruscă a tensiunii arteriale, cel mai sigur este să te așezi imediat, pentru a preveni leșinul sau căderile. De asemenea, te poți întinde și ridica picioarele deasupra nivelului inimii, ceea ce ajută sângele să ajungă mai ușor la inimă și crește tensiunea.

Medicii buni de la MedLife îți pot oferi recomandări personalizate privind măsurile necesare în cazul scăderii tensiunii arteriale.


Ce înseamnă când ai tensiune mică și puls mare?

Tensiunea arterială scăzută asociată cu un puls crescut (frecvență cardiacă mare) poate fi un răspuns normal după exerciții fizice sau ridicarea rapidă în picioare. Totuși, acest fenomen poate semnala și alte probleme, precum sarcina sau efectele secundare ale medicamentelor.

În unele situații, tensiunea arterială scăzută însoțită de puls rapid poate semnala o urgență medicală. Șocul este o afecțiune gravă, care apare atunci când tensiunea scade atât de mult încât organele nu mai primesc suficient sânge și oxigen. Cauzele pot include infecții severe (șoc septic), traumatisme, pierderi mari de sânge sau reacții alergice majore. Semnele de șoc includ puls slab și rapid, tensiune foarte scăzută care provoacă amețeală la ridicarea în picioare, respirație superficială și rapidă, piele rece, umedă și palidă, confuzie sau pierderea cunoștinței. Persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să solicite imediat asistență medicală de urgență.


Ce poți lua când ai tensiunea mică?

În unele cazuri de hipotensiune arterială, medicul poate recomanda medicamente vasoconstrictoare sau derivate cortizonice. Tratamentul medicamentos pentru hipotensiune arterială se administrează doar la recomandarea medicului și conform indicațiilor acestuia.

Autor

Dr. Turdeanu Daniela Silvia

Medic Primar Cardiologie

Bibliografie

  1. ESC/ESH 2018 Arterial Hypertension Guidelines,p 3027-3028
  2. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice, p. 3282
  3. Stefan Duschek, ”Reduced brain perfusion and cognitive performance due to constitutional hypotension”, Clinical Autonomic Research, 2007 Apr,17(2);69-76,p 3/27
  4. Giris Jacob, ”Cardiovascular autonomic profile in women with constitutional hypotension”, J Hypertens.2018 Oct;36(10):2068-2076.doi
  5. American Heart Association editorial staff, ”Low Blood Pressure-When Blood Pressure Is Too Low”, heart.org
  6. Craig O.Weber, ”Causes and Risk Factors of Low Blood Pressure”, sept 03,202, verywellhealth.com
  7. P E Owens, ”Arterial hypotension:prevalence of low blood pressure in the general population using ambulatory blood pressure monitoring”, J Hum Hypertens 2000 Apr; 14(4):243- 7.doi:10.1038/sj.jhh.1000973
  8. V Baev ,”Features of complaints in idiopathic arterial hypotension in young women, Perm Medical Journal, vol 35, no 2 (2018)
  9. Hugh Calkins, ”Hypotension and Syncope”, Braunwald’s Heart Disease, eleventh edition, p 850
  10. Tomislav Mestrovic, ”What is Hypotension?”, news-medical.net, May 8, 2021
  11. Jon Johnson,”What to know about low blood pressure with a high pulse”, medicalnewstoday.com, February 18, 2021
  12. Tolu Ajiboye, ”How Low Blood Pressure Is Treated”, Verywellhealth.com, dec 20, 2021

Echipa medicală - Cardiologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu