Despre leptospiroză
Leptospiroza este o infecție cauzată de bacteria numită Leptospira. Este o boală zoonotică, ceea ce înseamnă că poate infecta atât oamenii, cât și animalele.
Leptrospiroza la om se transmite, în principal, prin expunerea la urina unui animal infectat. Aproape orice mamifer (cum ar fi șobolanii, câinii, caii, porcii sau vacile) poate contracta leptospiroza şi poate avea puține sau niciun simptom de boală.
Animalele cu leptospiroză pot contamina apa sau solul, ceea ce răspândește bacteria la alte animale sau la oameni.
Cauze
Bacteria Leptospira pătrunde în organism prin gură, nas, ochi sau prin răni ale pielii şi călătoreşte prin sânge până la organe, acumulându-se în rinichi (organul care „curăță” sângele). De aici, bacteriile se elimină prin urină, ceea ce poate răspândi leptospiroza la alte persoane sau animale prin:
- atingerea directă a urinei sau a altor fluide corporale de la un animal cu leptospiroză;
- apa sau solul contaminat care ajunge în ochi, nas, gură sau printr-o rană a pielii.
Focarele de leptospiroză, boală care este rareori contagioasă de la o persoană la alta, pot apărea după ploi abundente și inundații, întrucât apele se varsă în râuri, lacuri și canale, aducând cu ele bacteriile.
Factori de risc
Leptospiroza este mai frecvent întâlnită într-un climat tropical, dar poate apărea și în zonele mai sărace ale marilor orașe din țările în curs de dezvoltare care nu se află în zone tropicale. Riscul este mai mare în perioadele cu precipitații excesive și inundații, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Bacteria tinde să fie mai degrabă sporadică decât prezentă în mod constant şi se dezvoltă în medii calde și umede: Asia de Sud și de Sud-Est, Australia, Caraibe și America Centrală, Anzii și America Latină tropical și Estul Africii subsahariene. Printre cei mai expuşi riscului de infecţie se numără:
- fermierii;
- minerii;
- măcelarii;
- medicii veterinari;
- îngrijitorii de animale;
- personalul militar.
Simptome
Simptomele leptospirozei variază în funcție de tip și gravitate şi poate provoca:
- febră;
- tuse;
- dureri de cap;
- dureri musculare (în special la nivelul gambelor și în partea inferioară a spatelui);
- erupție cutanată fără mâncărimi (în principal pe fața anterioară a gambelor), care poate duce la Rabdomioliză;
- diaree;
- vărsături;
- frisoane;
- ochi roșii;
- dureri de stomac.
În unele cazuri, leptospiroza nu provoacă niciun simptom. De obicei, este nevoie de una până la două săptămâni pentru ca persoana cu această afecțiune să înceapă să prezinte simptome, dar, uneori, primele manifestări pot apărea chiar şi după o lună.
Diagnosticare
Leptospiroza ușoară, în stadiu incipient, este greu de diagnosticat, deoarece simptomele pot semăna cu cele ale gripei și ale altor infecții comune.
Medicul specialist diagnostichează leptospiroza folosind următoarele metode:
- anamneza medicală;
- teste de sânge;
- test de aglutinare microscopică;
- puncție lombară.
Tratament
Medicul specialist va trata leptospiroza cu antibiotice. Dacă este vorba despre un caz ușor, acesta poate supraveghea evoluţia bolii fără a administra medicaţie, pentru a vedea dacă pacientul se face face bine fără tratament.
Dacă este vorba despre leptospiroză severă, pacientul va rămâne în spital, unde tratamentul vă va fi administrat prin perfuzie. În funcție de care dintre organe sunt afectate, este posibil să fie necesare medicamente sau proceduri suplimentare.
În cazul în care există afectare pulmonară severă, se poate recurge la ventilație asistată, prin aparat de ventilație.
Numită și schimb de plasmă, plasmafereza este o procedură ce ar putea să vă ajute dacă sunteți la risc de afectare a organelor din cauza leptospirozei. În timpul acestei intervenţii, medicul specialist vă va extrage sângele cu ajutorul unui tub atașat la o venă. Un aparat separă plasma din sângele dumneavoastră și o înlocuiește cu un substitut de plasmă. Sângele este apoi reintrodus în corp printr-un alt tub.
Complicații
Fără tratament, leptospiroza poate duce la complicații, cum ar fi:
- icter (piele și ochi galbeni);
- insuficiență renală;
- insuficiență hepatică;
- hemoragie;
- probleme respiratorii;
- aritmie cardiacă;
- meningită;
- miocardită;
- colaps hemodinamic (șoc);
- moartea fătului (la femeile însărcinate);
- deces.
Prevenție
O serie de măsuri pot contribui la reducerea riscului de a contracta leptospiroza, în special în rândul celor care:
- practică sporturi nautice - cei care fac sporturi nautice ca parte a unei aventuri de vacanță și cei care înoată în mod regulat în apă dulce ar trebui să ia unele măsuri de precauție (ex. să se asigure că orice tăietură a pielii este acoperită cu un pansament impermeabil). Acest lucru poate proteja împotriva unor infecții, inclusiv hepatita A și giardioza. După ce ați înotat în apă dulce este indicat să faceți un duș temeinic;
- expunerea la locul de muncă - cei care lucrează cu animale sau cu apă sau sol potențial contaminat trebuie să poarte îmbrăcăminte de protecție (mănuși, măști, cizme și ochelari de protecție) și să respecte normele și reglementările locale sau naționale;
- călătorii și lucrătorii în turism - persoanele care călătoresc în zone în care leptospiroza este frecventă ar trebui să ia următoarele măsuri:
- evitați să înotați în ape dulci;
- beți numai apă fiartă sau dintr-o sticlă sigilată;
- curățați și acoperiți orice rană a pielii cu un pansament impermeabil.
- echipele de intervenţie în caz de dezastre - lucrătorii în sistemul de urgență sau personalul militar din zonele calamitate ar putea fi nevoiți să ia antibiotice ca măsură de precauție.
Bibliografie
- Brazier, Yvette. “Leptospirosis: Treatment, Symptoms, and Types.” Www.medicalnewstoday.com, 9 Aug. 2018, www.medicalnewstoday.com
- Nunez, Kirsten. “Leptospirosis: Causes, Symptoms, Diagnosis, and Treatment.” Healthline, 23 May 2022, www.healthline.com
- “Leptospirosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 16 Aug. 2022, https://my.clevelandclinic.org
Alte afecțiuni similare
Leiomiom uterin
Leiomioamele, numite și fibroame sau, mai frecvent, mioame uterine, reprezintă cea mai frecventă formă de tumoră ginecologică benignă ce afectează femeile aflate în...
Vezi detalii
Leishmanioza
Leishmanioza este o infecție cu Leishmania, un parazit care aparține familiei protozoarelor, și care este transmisă prin intermediul muşcăturii unor insecte care se...
Vezi detalii
Lepra
Lepra, cunoscută sub denumirea medicală de boala Hansen, este o afecțiune infecțioasă care există din cele mai vechi timpuri. Dacă în timpuri străvechi un astfel de...
Vezi detalii
Leșin
Lipotimia sau sincopa, denumită în termeni populari leșin, reprezintă o pierdere temporară a cunoștinței și a controlului muscular. Aceasta este provocată de reducerea...
Vezi detalii
Leucemia
Sângele are în componența sa trei tipuri principale de celule: celule roșii (eritrocite), celule albe (leucocite) și plachete (trombocite). Durata lor normală de viață...
Vezi detalii
Leucemie mieloidă acută
Leucemia mieloidă acută (LMA) este un tip de cancer care își are originea în măduva osoasă, regiunea profundă a unor oase, responsabilă de formarea globulelor albe şi...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.