AFECȚIUNI

15 Decembrie 2023

Boala zgârieturii de pisică

scris de

Echipa medicală MedLife

Boala zgarieturii de pisica

Despre boala zgârieturii de pisică

Boala zgârieturii de pisică, denumită și febra zgârieturii de pisică, este o afecțiune cauzată de bacteria Bartonella henselae, care provoacă inflamarea ganglionilor limfatici, umflături pe piele, iritaţie și febră.

Bacteria Bartonella henselae poate infecta omul în urma unei muşcături, zgârieturi a unei pisici, domestică sau sălbatică (în special pisoi), ori dacă animalul linge o rană deschisă.

Boala zgârieturii de pisică sau limforeticuloza benignă, cum este denumită în termeni medicali, este relativ neobișnuită și cauzează rareori boli grave și, de obicei, dispare de la sine.

Cauze

Puricii infectează animalul cu bacteria care provoacă boala zgârieturii pisicii, iar pisicile (în special pisoii) pot dezvolta o infecție a sângelui de la bacterii, fără simptome, timp de mai multe luni. Animalele o pot răspândi la oameni atunci când saliva lor intră în contact cu o rană deschisă, cum ar fi o zgârietură sau o mușcătură.

Este posibil ca și mușcătura directă a unui purice să provoace boala zgârieturii de pisică, dar acest lucru nu a fost, științific, dovedit.

Factori de risc

Oricine trăiește în preajma pisicilor poate fi expus riscului de a dezvolta boala zgârieturii de pisică, această afecțiune fiind mai frecvent depistată la copiii sub 15 ani.

Persoanele care sunt diagnosticate cu HIV sau au un sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații grave ale bolii.

Simptomele bolii zgârieturilor de pisică

Boala zgârieturii de pisică are două semne specifice: ganglioni limfatici umflați și umflături sau chisturi sub piele (papule). Semnele cutanate pot arăta ca o erupție sau mai mult ca niște noduli și apar, de obicei, lângă rana provocată de ghearele pisicii sau care a intrat în contact cu saliva pisicii.

Semnele şi simptomele bolii apar, în majoritatea cazurilor, după trei până la zece zile de la momentul producerii zgârieturii sau a rănii produse de pisică și includ:

  • papule (bubițe sau chisturi sub piele);
  • erupție cutanată;
  • ganglioni limfatici umflați, dureroși (limfadenopatie);
  • febră;
  • dureri musculare, osoase sau articulare;
  • pierderea poftei de mâncare sau pierdere în greutate;
  • oboseală.

Diagnosticare

Pentru a diagnostica boala zgârieturii de pisică, medicul va efectua un examen fizic în care va verifica dacă există o zgârietură sau o rană pe piele și dacă pielea prezintă erupții sau umflături, având şi un istoric complet şi corect al pacientului. Confirmarea contactului cu pisici este, de obicei, necesară pentru diagnostic.

De asemenea, medicul va palpa ganglionii limfatici pentru a verifica dacă sunt inflamați. Uneori, boala zgârieturii de pisică poate fi diagnosticată numai cu acest examen dar, de cele mai multe ori, medicul va solicita și prelevarea unei probe de sânge, pentru a testa posibilitatea unei infectări cu bacteria Bartonella henselae. Testele serologice negative nu exclud diagnosticul de boală.

În cazuri rare, dacă nu există probe concludente ale analizelor de sânge, specialistul poate solicita prelevarea unei probe de lichid din ganglionii limfatici, pentru a confirma diagnosticul.

Simptomele bolii sunt, uneori, similare cu cele ale altor afecțiuni sau probleme medicale și, de aceea, diagnosticul trebuie pus doar de un medic specialist.

Tratamentul bolii zgârieturilor de pisică

Deoarece boala zgârieturii de pisică dispare, de obicei, de la sine, tratamentul este recomandat pentru a atenua simptomele. Medicul poate prescrie un antibiotic pentru a combate infecția cu bacterii, dar această abordare medicală este folosită doar în condițiile existenței unui sistem imunitar slăbit sau compromis sau doar dacă simptomele nu au dispărut în decurs de câteva luni.

Simptomele febrei zgârieturii de pisică pot fi gestionate acasă prin tratament antipiretic şi antiinflamator ori prin aplicarea de comprese calde pe ganglionii limfatici dureroși.

Dacă afecțiunea are efecte mai grave și se manifestă cu ganglioni limfatici extrem de inflamaţi și dureroşi, medicul poate decide drenarea, pentru a ameliora simptomele.

Boala zgârieturii pisicii este, de obicei, autolimitată, fără a provoca complicații sau efecte pe termen lung. La un număr mic de oameni, ea se poate răspândi și la alte organe, provocând boli mai grave.

Durata simptomatologiei în boala zgârieturii de pisică depinde de principalul simptom al afecțiunii, respectiv ganglionii limfatici umflați, condiție care poate dura între două și opt săptămâni și care, de obicei, se vindecă de la sine.

Complicații

Majoritatea oamenilor sănătoși nu prezintă complicații de la febra zgârieturilor de pisică. Cu toate acestea, persoanele al căror sistem imunitar este slab, cum ar fi cei care au HIV/SIDA, au diabet sau sunt în tratament de chimioterapie, pot prezenta complicații serioase.

Deși nu este o afecțiune gravă, boala zgârieturii de pisică poate, însă, determina mai multe complicații rare, dar posibile, cum ar fi:

  • encefalopatia - o boală a creierului care poate apărea atunci când bacteria se răspândește la creier. În unele cazuri, encefalopatia are ca rezultat leziuni permanente ale creierului sau chiar decesul;
  • neuroretinită - o inflamație a nervului optic și a retinei. Boala provoacă simptome de vedere încețoșată, iar inflamația poate apărea atunci când bacteria ajunge la ochi. Vederea se îmbunătățește numai după ce infecția dispare;
  • osteomielita - o infecție bacteriană a oaselor care poate duce la deteriorarea acestora. În unele cazuri, afectarea osoasă este atât de gravă încât este necesară amputarea unuia sau a mai multor membre.
  • Sindromul oculoglandular Parinaud - febra zgârieturii de pisică este una dintre cele mai frecvente cauze ale acestui sindrom. Poate rezulta din intrarea directă a bacteriei Bartonella henselae în ochi sau din cauza bacteriilor care călătoresc prin fluxul sanguin către ochi. Sindromul răspunde, de obicei, bine la tratamentul cu antibiotice. În cazuri rare, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta țesutul infectat din ochi;
  • angiomatoza bacilară - o afecțiune a pielii caracterizată prin leziuni roșii, ridicate, înconjurate de un inel solzos. Această afecțiune poate deveni o tulburare mai răspândită, care implică organele interne.

Prevenție

Dacă aveți animale de companie feline sau profesia vă plasează în preajma pisicilor, există câteva lucruri simple pe care le puteți face pentru a preveni boala zgârieturii pisicii:

  • încercați să evitați mușcăturile sau zgârieturile de pisică;
  • spălați-vă mâinile după ce vă jucați, ridicați sau mângâiați pisici sau pisoi;
  • ţineți pisicile în casă, pentru a reduce riscul mușcăturilor de purici;
  • nu mângâiați și nu ridicați pisici sau pisoi fără stăpân;
  • nu lăsați pisicile să lingă zgârieturi sau răni;
  • întrebați medicul veterinar cum să vă protejați pisica de purici;
  • dacă sunteți diagnosticat cu probleme imunitare și doriți un animal de companie, adoptăți o pisică mai mare de un an și nu un pui de pisică.

 

Bibliografie

  1. https://www.facebook.com/WebMD. “Cat-Scratch Fever.” WebMD, WebMD, 16 Feb. 2017, www.webmd.com
  2. “Cat Scratch Disease.” Hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org
  3. Schwartz, Robert A. “Cat Scratch Disease (Cat Scratch Fever): Background, Pathophysiology, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 13 June 2023, https://emedicine.medscape.com/article/214100-overview
  4. The. “Cat Scratch Fever.” Healthline, Healthline Media, 26 Oct. 2015, www.healthline.com



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


Alege preventia si consulta medicul specialist. Fa-ti acum o programare!  Dr. Diana Melinte, medic specialist pediatrie

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.