medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Noduli tiroidieni

Noduli tiroidieni

Alte denumiri: Neoplasme tiroidiene

Descoperă informații utile despre noduli tiroidieni: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre nodulii tiroidieni

Nodulii tiroidieni reprezintă formațiuni care apar în interiorul glandei tiroide. Aceștia sunt mai frecvenți la femei și la persoanele în vârstă, dar pot să apară la orice vârstă (chiar și la copii), atât la femei, cât și la bărbați.

Majoritatea nodulilor tiroidieni (95%) sunt benigni, adică nu sunt cancere. Mai rar, în aproximativ 5% din cazuri, pot fi maligni (cancere tiroidiene).

Nodulii tiroidieni pot fi solizi, chistici (plini cu lichid) sau micști (cu conținut solid și lichidian).

Nodulii tiroidieni

Cauze

Cauzele apariției nodulilor tiroidieni nu sunt cunoscute cu exactitate. Tot ce se știe este că pot exista factori genetici implicați în apariția lor. În special, pentru anumite tipuri de cancere tiroidiene, există mutații genetice specifice (RET pentru carcinomul medular, BRAF, RET și NTRK-1 - pentru carcinomul papilar tiroidian).

Este posibil, de asemenea, ca hormonii estrogeni să joace un rol în dezvoltarea nodulilor tiroidieni, având în vedere faptul că aceștia sunt de patru ori mai frecvenți la femei față de bărbați.

Nodulii tiroidieni pot să apară după iradiere la nivelul gâtului (exemplu pentru tratarea leucemiei), mai ales în copilărie, sau după expunerea la iod radioactiv (exemplu după accidentul nuclear de la Cernobîl a crescut dramatic numărul de cancere tiroidiene la copiii expuși).

În apariția nodulilor tiroidieni ar putea fi implicați și unii factori de mediu, precum deficitul de iod, deficitul de seleniu sau fumatul.

Factori de risc

Printre factorii de risc în apariția nodulilor tiroidieni se numără:

  • istoricul familial de noduli tiroidieni;
  • fumatul;
  • lipsa de iod (în România, în zonele montane și submontane există deficit de iod);
  • lipsa de seleniu;
  • expunerea la radiații (multiple radiografii ale regiunii gâtului sau radioterapia efectuată pentru anumite tipuri de cancere);
  • expunerea la iod radioactiv.

Simptome

De multe ori, pacienții se prezintă la endocrinolog pentru că au senzația de nod în gât. Chiar dacă se descoperă, în urma ecografiei, prezența unui nodul în tiroidă, acest lucru nu înseamnă că senzaţia este neapărat legată de tiroidă. În majoritatea cazurilor, acest simptom nu este cauzat de nodulii tiroideni, ci de afecțiuni gastroesofagiene (boala de reflux cu esofagită) sau de stres.

Nodulii sub 30 mm nu determină, de obicei, simptome.

Nodulii mari (peste 30 mm) pot produce simptome prin compresia pe organele din zonă (esofag, trahee, nervii corzilor vocale):

  • senzația de lipsă de aer;
  • tuse;
  • respirație șuierătoare;
  • dificultăți la înghițire, în special pentru alimentele solide;
  • modificarea vocii.

În majoritatea cazurilor, nodulii tiroidieni nu sunt dureroși. Durerea poate să apară atunci când un nodul crește brusc în dimensiuni și este determinată de distensia capsulei tiroidiene. Durerea este prezentă în acest caz în porțiunea din față a gâtului și poate să iradieze către ureche. De obicei, în acest caz este vorba de sângerări apărute la nivelul tiroidei (chisturi hemoragice tiroidiene).

Majoritatea nodulilor tiroidieni nu modifică funcția tiroidei (analizele de sânge pentru tiroidă vor fi normale). Rar, unii noduli pot fi funcționali, adică să producă prea mult hormon. Cantitatea produsă este dependentă de volumul nodulului, astfel încât un nodul poate produce hipertiroidism (adică modificarea analizelor de sânge pentru tiroidă) și simptome clinice atunci când dimensiunea sa depășește 30 mm. În general, nodulii funcționali (care induc hipertiroidism) nu sunt canceroși. În cazul lor, pe lângă prezența unei umflături la nivelul gâtului, pacientul poate prezenta și palpitații, puls rapid și uneori neregulat, insomnie, nervozitate, transpirații excesive, intoleranță la căldură, scădere în greutate, mai multe scaune pe zi.

Există anumite semne clinice care ridică suspiciunea de cancer tiroidian:

  • nodul care crește brusc în dimensiuni;
  • nodul dur la palpare, aderent la țesuturile din jur;
  • modificări de voce (răgușeală);
  • dificultate la înghițit.

De asemenea, pacienții de sex masculin, cei care au avut cancere de tiroidă în familie sau cei care au fost iradiați în copilărie au un risc mai mare de cancer tiroidian.

Consultatie noduli

Diagnosticare

Nodulii tiroidieni pot fi descoperiți întâmplător în cursul unei ecografii pentru tiroidă sau a altor tipuri de ecografii efectuate la nivelul gâtului (de părți moi, ecografie Doppler pentru arterele carotide). Pot fi depistați și în cursul altor investigații imagistice (CT sau IRM de regiune cervicală, PET-CT).

Dacă nodulii tiroidieni au peste 10-15 mm, ei pot fi descoperiți la palpare în cursul unei examinări medicale.

Când sunt mai mari (peste 20-30 mm), pot deveni vizibili (în special la înghițit – deoarece se ridică și apoi coboară sau în anumite poziții ale gâtului).

Nodulii tiroidieni pot fi depistați de medicul de familie, medicul imagist, medicul ORL-ist, sau chiar de pacient. Odată depistat un nodul, pacientul va fi îndrumat către medicul endocrinolog.

Investigația imagistică de bază pentru nodulii tiroidieni este ecografia. Este o investigație fără riscuri pentru pacient, ușor de efectuat şi care va stabili:

  • dacă există unul sau mai mulți noduli;
  • cum arată nodulul: dacă este solid sau cu lichid;
  • dacă nodulul este suspect: este hipoecogen, adică mai negru față de restul tiroidei, vascularizat, cu contur neregulat, cu microcalcificări;
  • dacă există ganglioni măriți la nivelul gâtului (adenopatii laterocervicale).

Ecografia poate fi completată cu sonoelastografie. Aceasta se efectuează în timpul ecografiei și reprezintă o măsurare a elasticității nodulului: dacă nodulul este dur, atunci are risc mai mare să fie cancer, dacă este moale, atunci este necanceros. Sonoelastografia aduce informații suplimentare, dar nu poate stabili cu certitudine dacă un nodul este canceros sau nu.

Ecografia va permite, de asemenea, urmărirea evoluției nodulilor în timp (dacă se măresc sau rămân la aceleași dimensiuni).

În urma ecografiei, nodulul tiroidian poate fi clasificat într-una din clasele TI-RADS (Thyroid Imaging Reporting and Data Systems) care estimează riscul de malignitate:

  • TI-RADS 1: glandă tiroidă normală;
  • TI-RADS 2: nodul benign (0% risc de malignitate);
  • TI-RADS 3: probabil nodul benign (<5% risc de malignitate);
  • TI-RADS 4: nodul suspect (5 - 80% risc de malignitate);
  • TI-RADS 5: probabil malign (risc de malignitate >80%);
  • TI-RADS 6: nodul tiroidian malign dovedit la biopsie.

Analizele de sânge necesare sunt următoarele:

  • TSH, FT4, FT3: pentru a evalua dacă tiroida funcționează normal sau nu. În majoritatea cazurilor, funcția tiroidiană va fi normală, dar uneori poate fi depistată o funcționare anormală (hipertiroidism sau hipotiroidism);
  • anticorpi antitireoperoxidază (ATPO) și anticorpi antitireoglobulină: markeri de tiroidită autoimună;
  • antigen carcinoembrionar și calcitonină: markeri tumorali pentru carcinomul medular tiroidian.

Examenul fizic, ecografia și analizele de sânge nu permit stabilirea cu certitudine a naturii unui nodul. Pentru orice nodul mai mare de 10 mm și uneori și pentru nodulii sub 10 mm, care au caracteristici ecografice suspecte, precum și pentru nodulii care în timpul urmăririi cresc în dimensiuni, se recomandă efectuarea unei puncții aspirative cu ac subțire. Această investigație permite stabilirea naturii nodulului (dacă este cancer sau nu). Este o investigație simplă, care nu implică riscuri deosebite pentru pacient, dar care, în schimb, poate aduce informații esențiale pentru diagnostic. Pe baza ei, medicul anatomopatolog va clasifica nodulul conform sistemului Bethesda:

  • Bethesda I: nediagnostic/nesatisfăcător pentru examinare - doar lichid, elemente sanguine prea puține celule pentru diagnostic; este recomandată repetarea;
  • Bethesda II: patologie benignă;
  • Bethesda III: atipie/leziune foliculară cu semnificație nedeterminată;
  • Bethesda IV: leziune suspectă pentru neoplasm folicular;
  • Bethesda V: suspect pentru malignitate (carcinom papilar/ medular/ metastatic, limfom etc.);
  • Bethesda VI: malignitate (carcinom papilar, carcinom medular, carcinom anaplazic, etc.).

După efectuarea puncției, pot exista, practic, patru situații:

  1. nodulul este benign (nu este cancer) - Bethesda II: în acest caz, nodulul poate fi urmărit ecografic periodic;
  2. nodulul este malign (canceros) - Bethesda V sau VI: în acest caz, este recomandată îndepărtarea chirurgicală a tiroidei;
  3. nodulul este nedeterminat (nu se poate spune cu certitudine dacă este benign sau malign) - Bethesda III și IV;
  4. nu au fost extrase suficiente celule pentru stabilirea unui diagnostic - Bethesda I.

În cazul ultimelor două variante, medicul endocrinolog va recomanda cea mai bună abordare în funcție de caz: intervenție chirurgicală sau urmărire ecografică și, eventual, repetarea puncției la 6-12 luni.

Recent, a devenit disponibilă pentru nodulii tiroidieni și testarea moleculară. Din celulele recoltate la puncția aspirativă cu ac subțire se extrage ADN și sunt depistate anumite mutații. Prezența acestora stabilește diagnosticul de cancer și semnalează, în general, cancere mai agresive.

Tratament

Tratamentul în cazul nodulilor tiroidieni diferă în funcție de diagnostic:

  • nodulul nu este canceros, nu modifică analizele de sânge (funcția tiroidiană este normală) și nu produce simptome locale de compresie (nu deranjează la înghițit, respirat, vorbit) - poate fi urmărit periodic. În general, pacientul este chemat la control la interval de un an, pentru repetarea ecografiei și, eventual, a analizelor de sânge. În aceste cazuri nu este necesar niciun tratament;
  • nodulul nu este canceros, nu modifică analizele, dar produce simptome locale de compresie - se poate încerca tratament medicamentos cu hormoni tiroidieni. La unii pacienți, acest tratament poate duce la o ușoară micșorare a nodulilor. De obicei, efectul nu persistă după întreruperea tratamentului. Acești noduli au indicație de operație, putându-se opta pentru scoaterea unei porțiuni din tiroidă (tiroidectomie subtotală) sau a tiroidei în totalitate (tiroidectomie totală);
  • nodulul este funcțional - este necesar tratamentul, deoarece hipertiroidismul netratat poate duce la complicații (osteoporoză și fracturi, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă). Medicul poate recomanda:
    • ➔ operație: de obicei, se scoate jumătate de tiroidă, adică lobul tiroidian care conține nodulul și, în acest caz, nu este necesar tratament cu hormon tiroidian după operație. Dacă se va extirpa toată tiroida, pacientul necesită tratament cu hormon tiroidian toată viața;
    • ➔ administrare de iod radioactiv (sub forma unei pastile): va „arde” nodulul, care se va micșora în timp și nu va mai produce hormon tiroidian; o parte dintre pacienții care primesc iod radioactiv vor dezvolta, după câțiva ani, hipotiroidism (lipsă de hormoni tiroidieni) și vor necesita tratament cu hormon tiroidian;
    • ➔ tratament medicamentos (antitiroidiene de sinteză, care blochează activitatea tiroidei): trebuie administrate continuu deoarece, dacă sunt întrerupte, va reapărea hipertiroidismul.
  • nodulul este un cancer tiroidian - se va efectua tiroidectomie totală, însoțită eventual și de îndepărtarea ganglionilor de lângă tiroidă și apoi se va administra iod radioactiv.

Alte tratamente pentru nodulii tiroidieni:

  • nodul cu lichid/chist tiroidian - se poate efectua puncție evacuatorie. Este o procedură utilă mai ales în cazul chisturilor mari, care produc simptome locale;
  • nodul solid: tratamente non-chirurgicale, precum scleroterapie și ablație termică. Înaintea unor astfel de proceduri este obligatorie puncția tiroidiană aspirativă, pentru a exclude un cancer tiroidian. Dacă la puncție nodulul se dovedește a fi canceros, nu se vor efectua astfel de intervenții, recomandarea fiind de tratament chirurgical.

Complicații

Nodulul tiroidian poate crește treptat, timp de câțiva ani, ulterior se stabilizează și își menține dimensiunea. Foarte rar se poate întâmpla ca un nodul tiroidan să se micșoreze semnificativ.

Nodulii sunt de la bun început fie canceroși, fie necanceroși. În general, s-a observat că nodulii benigni nu evoluează în timp în cancer, însă nodulii canceroși care nu sunt extirpați pot în timp să se transforme în tipuri mai agresive de cancer.

Dacă nodulul este funcțional și produce hipertiroidism, pot să apară complicații cardiace (fibrilație atrială, insuficiență cardiacă), osteoporoză și fracturi.

Majoritatea cancerelor tiroidiene (95%) sunt cancere papilare și foliculare. Ele au un prognostic bun, supraviețuirea la 20 ani fiind peste 90%. Pentru carcinomul medular tiroidian, supraviețuirea depinde de cât de extins este acesta la momentul diagnosticului (exemplu în stadiul I, supraviețuirea este de 100%, pentru stadiul IV - scade la 20%).

Cel mai grav cancer tiroidian este cel anaplazic, un cancer foarte agresiv, cu supraviețuire sub șase luni de la diagnostic, dar care, din fericire, este extrem de rar.

Prevenție

Pentru prevenirea nodulilor tiroidieni se recomandă un stil de viață sănătos, cu evitarea fumatului, a consumului de alcool și a mâncărurilor procesate.

De asemenea, se recomandă un aport adecvat de iod (din sare iodată, fructe de mare, nuci) și seleniu (din nuci de Brazilia).

O altă recomandare este evitarea expunerii la radiații a regiunii gâtului (prin utilizarea unui guler cervical cu plumb, atunci când se efectuează radiografie dentară, mamografie, etc).

Un control ecografic periodic al tiroidei, în special la persoanele cu cancere tiroidiene în familie sau expunere la radiații, este indicat în prevenirea nodulilor tiroidieni.

Autor

Dr. Pârlog-Cristian Ana-Loredana

Medic Primar Endocrinologie

Bibliografie

  1. “Registration - Thyroid Disease Manager.” Thyroid Disease Manager, 3 July 2020, www.thyroidmanager.org
  2. Chaplin, John. “Thyroid Nodules: All You Need to Know - Dr John Chaplin Head and Neck Surgeon.” Dr John Chaplin Head and Neck Surgeon, 17 June 2019, www.thyroid.co.nz
  3. Melmed, Shlomo, et al. Williams Textbook of Endocrinology E-Book. Elsevier Health Sciences, 14 Nov. 2019, www.elsevier.com
  4. Papini, Enrico, et al. “2020 European Thyroid Association Clinical Practice Guideline for the Use of Image-Guided Ablation in Benign Thyroid Nodules.” European Thyroid Journal, vol. 9, no. 4, 2020, pp. 172–185, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1159/000508484
  5. Azizi, Ghobad, et al. “3-D Ultrasound and Thyroid Cancer Diagnosis: A Prospective Study.” Ultrasound in Medicine & Biology, vol. 47, no. 5, May 2021, pp. 1299–1309, https://www.sciencedirect.com, 10.1016/j.ultrasmedbio.2021.01.010
  6. Russ, Gilles, et al. “European Thyroid Association Guidelines for Ultrasound Malignancy Risk Stratification of Thyroid Nodules in Adults: The EU-TIRADS.” European Thyroid Journal, vol. 6, no. 5, 2017, pp. 225–237, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1159/000478927

Echipa medicală - Endocrinologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.