Pneumonie

Cauze

Pneumonia este o afecțiune infecțioasă cauzată de contaminarea cu diferite bacterii sau virusuri, dar aceasta poate fi provocată și de infecții micotice sau parazitare.

Acestea pătrund în organism prin intermediul cavității nazale sau orale, de unde sunt transportate către plămâni. Aceștia sunt alcătuiți din lobi separați - trei în plămânul drept și doi în plămânul stâng. Pneumonia poate afecta numai un lob pulmonar sau poate fi răspândită în ambii plămâni.

În funcției de agentul patogen implicat, se deosebesc următoarele tipuri de pneumonie:

• pneumonia bacteriană;
• pneumonia virală;
• pneumonia fungică;
• pneumonia parazitară.

Cea mai răspândită formă de pneumonie este cea bacteriană, fiind cauzată de infecția cu stafilococi, streptococci, pneumococci, bacili sau alte bacterii. Bacteriile care pot cauza pneumonie sunt clasificate în mod tradițional în două categorii: „tipice” și „atipice”, în funcție de ușurința cu care pot fi cultivați. Exemple de agenți tipici sunt:

• Streptococcus pneumonia (pneumococul);
• Haemophilus influenzae;
• Moraxella catarrhalis;
• Streptococcus din grupul A.

Din categoria bacteriilor „atipice” fac parte:

• Legionella pneumophila;
• Mycoplasma pneumoniae;
• Chlamydia pneumoniae.

Pneumonia cauzată de astfel de microorganisme este cunoscută sub denumirea de „pneumonie atipică” deoarece poate avea simptome ușor diferite, poate arăta distinct pe o radiografie toracică și necesită alte antibiotice comparativ cu pneumonia tipică.

Pneumonia bacteriană se manifestă prin febră ridicată, transpirații profunde și creșterea pulsului. Buzele pot avea o culoare albăstruie din cauza lipsei de oxigen în sânge. Starea mentală a pacientului poate fi confuză sau delirantă.

O altă formă foarte comună cu care mulți pacienți au de-a face este pneumonia virală, care se manifestă prin febră, tuse uscată, dureri de cap, dureri musculare și stare de oboseală. În decurs de 12-36 de ore, tusea se înrăutățește și produce o cantitate mică de mucus.

Agenți virali frecvent implicați includ:

• virusurile gripale;
• SARS-CoV-2;
• virusul sincițial respirator;
• adenovirusurile;
• virusurile paragripale;
• Metapneumovirusul uman (HMPV).

Și alte virusuri, inclusiv cele care provoacă infecții precum varicela și rujeola, pot duce la pneumonie.

Pneumonia fungică este mai rară și tinde să afecteze în special pacienții imunocompromiși. Printre infecțiile fungice care pot duce la pneumonie se numără cele cauzate de:

• Histoplasma capsulatum;
• Coccidioides immitis;
• Blastomyces dermatitidis;
• Pneumocystis jirovecii.

De asemenea rară este pneumonia parazitară, care poate fi cauzată de paraziți precum Toxoplasma gondii, Strongyloides stercoralis ș.a.

Pneumoniile mai pot fi clasifice și după locul sau modul de apariție. Din acest punct de vedere, se deosebesc:

• pneumonia comunitară - care apare la pacienții care au dezvoltat pneumonie în comunitate, nu în mediul spitalicesc sau în alte unități de îngrijire medicală;
• pneumonia nosocomială - care apare la cel puțin 48 de ore după internare;
• pneumonia asociată ventilatorului - un subtip de pneumonie nosocomială, care apare la pacienții intubați și ventilați mecanic, la cel puțin 48 de ore după intubație;
• pneumonia de aspirație - apare când conținutul gastric, secrețiile orofaringiene sau substanțe străine (lichide, alimente) sunt inhalate în plămâni, adesea la pacienții cu tulburări de deglutiție sau nivel de conștiență alterat.

Simptome

Pneumonia este caracterizată de o serie de simptome al căror grad de severitate variază în funcție de cauza exactă a infecției și de prezența unor eventuali factori de risc. Acestea includ:

• febră;
• tuse seacă, ulterior evoluând în tuse productivă;
• frisoane;
• dificultăți de respirație (dispnee);
• apetit scăzut;
• oboseală musculară;
• dureri în piept;
• dureri de cap;
• greață și vărsături;
• stări de amețeală și confuzie.

Tratament

Tratamentul pentru pneumonie depinde de cauza infecției, de cât de severe sunt simptomele, dar și de vârstă pacientului și starea sa generală de sănătate. De obicei, pneumonia se vindecă cu antibiotice, iar recuperarea durează între una și trei săptămâni. Medicul poate recomanda și medicamente împotriva tusei, durerii și febrei.

Pe lângă tratamentul medicamentos, este important să vă odihniți mult și să beți multe lichide, pentru a ajuta la fluidizarea secrețiilor. Utilizați doar medicamentele recomandate de medic. În cazurile mai grave, uneori poate fi necesară spitalizarea, pentru administrarea unui tratament adecvat.

Complicații

Pneumonia este o infecție a plămânilor care poate varia de la forme ușoare la severe și poate duce la o serie de complicații, mai ales dacă nu este tratată corespunzător. Complicațiile posibile ale pneumoniei includ:

• Sepsis: sepsisul apare atunci când infecția declanșează un răspuns inflamator pe scară largă în organism, ceea ce poate duce la insuficiență multiplă de organe și poate fi fatală dacă nu este tratată prompt;
• Pleurezie și empiem:pleurezia este inflamația pleurei, membrana care înconjoară plămânii și cavitatea toracică. Aceasta poate cauza dureri toracice severe. Empiemul este acumularea de puroi în cavitatea pleurală. Este o complicație gravă care necesită drenaj și tratament antibiotic;
• Abces pulmonar: reprezintă o cavitate plină de puroi care se poate forma în plămâni în urma unei infecții severe. Tratamentul include antibiotice și, uneori, drenaj chirurgical;
• Insuficiență respiratorie acută: pneumonia severă poate afecta schimbul de gaze în plămâni, ducând la insuficiență respiratorie acută. Aceasta poate necesita ventilație mecanică și tratament intensiv;
• Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS): este o formă severă de insuficiență respiratorie caracterizată prin inflamația rapidă și acumularea de lichid în alveole. ARDS necesită tratament intensiv și suport respirator;
• Diseminarea infecției: infecția se poate răspândi din plămâni în alte părți ale corpului, cum ar fi sângele (bacteriemie) sau alte organe, provocând infecții secundare;
• Agravarea bolilor cronice: pneumonia poate agrava afecțiunile preexistente, cum ar fi bolile pulmonare cronice (de exemplu, BPOC, astm) sau afecțiunile cardiace;
• Insuficiență renală: sepsisul și alte complicații severe ale pneumoniei pot afecta funcția renală, ducând la insuficiență renală acută;
• Șoc septic: este o complicație severă a sepsisului, caracterizată prin scăderea dramatică a tensiunii arteriale și insuficiență multiplă de organe. Necesită tratament intensiv de urgență;
• Endocardită: infecția se poate răspândi la nivelul inimii, provocând inflamația mucoasei interne a inimii (endocardită), o afecțiune gravă care necesită tratament antibiotic și, uneori, intervenții chirurgicale.

Prevenirea acestor complicații implică diagnosticarea și tratarea promptă a pneumoniei, aderența la regimul de tratament prescris de medic și monitorizarea atentă a simptomelor.

Întrebări frecvente despre pneumonie

Ce simptome ai când faci pneumonie?

Simptomele principale includ febră, tuse (inițial seacă, apoi productivă), frisoane, dificultăți de respirație, dureri în piept, oboseală, dureri de cap, greață și confuzie.

În cât timp trece pneumonia?

Depinde de tipul infecției (bacteriană, virală, fungică), vârsta pacientului, sănătatea generală și dacă există alte boli asociate. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine în câteva zile de la începerea tratamentului (în special în cazul pneumoniilor bacteriene tratate cu antibiotice). Unele simptome pot însă persista mai mult.

Când este recomandat să mergi la medic?

Pneumonia poate deveni rapid o afecțiune care pune viața în pericol, în special pentru persoanele vulnerabile, cum sunt adulții peste 65 de ani, copiii sub 2 ani, persoanele cu boli cronice (cum ar fi insuficiența cardiacă sau probleme pulmonare cronice) sau cu un sistem imunitar slăbit (inclusiv cei sub tratament precum chimioterapia).

Dacă te confrunți cu simptome precum tuse seaca, febra, dureri în capul pieptului sau respirație îngreunată, este recomandat să ceri sfatul unui medic pneumolog cât mai curând posibil.

Răceală sau pneumonie? Cum le deosebesc?

Simptomele pneumoniei și ale virozei respiratorii, cunoscută și drept răceală, se pot confunda ușor în stadiile incipiente. Răceala este caracterizată de scurgeri nazale, nas înfundat și dureri în gât. Dacă nu este tratată la timp, aceasta poate evolua în pneumonie. Pe aceasta o poți identifica în momentul în care apare febra, tusea uscată sau productivă, frisoanele și durerile musculare, precum și stările pronunțate de oboseală.

Pneumonia apare în momentul în care infecția cu bacterii sau virusuri afectează plămânii. Deși aceasta poate afecta persoanele de orice vârstă, este mai severă în cazul copiilor și vârstnicilor. Se poate vindeca destul de ușor, dar poate deveni periculoasă dacă nu este tratată la timp. De aceea, este important să ceri sfatul unui medic de îndată ce observi simptome specifice.