RUTINA DE VINERI

20% reducere la consultații și analize!

Află mai mult
medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Rujeolă

Rujeolă

Alte denumiri: Pojar

Descoperă informații utile despre rujeolă: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre rujeolă (pojar)

Rujeola, numită popular și pojar, este o infecție virală, foarte contagioasă, provocată de virusul Morbillivirus. Ea este o boală a copilăriei, destul de frecventă, ce afectează celulele pulmonare și faringiene. Se răspândește ușor prin tuse, strănut sau atingerea unei suprafețe contaminate. Virusul care provoacă rujeola poate trăi până la 2 ore pe suprafețe sau în aerul din camera în care o persoană infectată a tușit sau a strănutat.

Rujeola se manifestă, în principal, printr-o erupție cutanată care apare la aproximativ 2 săptămâni de la infectare. Petele roșiatice sunt răspândite pe tot corpul iar, în această etapă, pacienții sunt foarte contagioși. Trebuie avut în vedere faptul că, uneori, la anumite persoane cu un sistem imunitar scăzut, se poate întâmpla ca erupția cutanată să nu se manifeste. Cu alte cuvinte, cum arată rujeola poate varia în unele cazuri.

La nivel global, rujeola este principala cauză de deces în rândul copiilor. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor estimează că aproximativ 160.000 de copii mor în fiecare an din cauza complicațiilor bolii. Toate cazurile de rujeolă, fie că vorbim despre copii sau adulți, trebuie raportate la medicul de familie, care are obligația de a le centraliza și de a informa autoritățile competente.

MedLife

Cauze

Cauza principală care duce la apariția rujeolei este infectarea cu virusul Morbillivirus din familia Paramyxovirus. Acesta afectează mai întâi tractul respirator, iar apoi se răspândește în restul corpului prin intermediul fluxului sanguin. Rujeola este foarte contagioasă - o persoană infectată poate transmite boala la 9 din 10 persoane nevaccinate cu care intră în contact.

Când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește, eliberează în atmosferă particule microscopice contaminate cu virus. Aceste particule pot rămâne suspendate în aer până la o oră și pot fi inhalate de alte persoane. De asemenea, virusul rujeolic poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore. Dacă atingeți o astfel de suprafață și apoi vă duceți mâna la gură, nas sau ochi, vă puteți infecta.

O altă modalitate de transmitere a virusului este prin contactul direct cu o persoană bolnavă: sărut, îmbrățișare, strângere de mână, dar și conversație apropiată ori folosirea în comun a obiectelor. Virusul se poate transmite și de la o femeie însărcinată la copil în timpul sarcinii, la naștere sau prin alăptare.

Factori de risc

La copiii de până în 5 ani sau la bebeluși, rujeola poate avea o evoluție severă. Cu toate acestea, rujeola poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Un risc mai mare în dezvoltarea bolii îl pot avea:

  • persoanele nevaccinate;
  • persoanele cu un sistem imunitar scăzut sau compromis (precum cele care suferă de SIDA sau leucemie);
  • femeile însărcinate.

De regulă, rujeola la nou-născuți nu este foarte periculoasă, deoarece aceștia sunt protejați de anticorpii materni în primele 6 luni de viață. După această vârstă este necesar ca bebelușii să fie vaccinați.

Totuși, la sugarii cu o imunitate scăzută și înainte de perioada de imunizare, virusul poate provoca complicații grave.

Simptome

Primele simptome ale rujeolei la copii seamănă, mai degrabă, cu cele ale gripei și apar în primele 10-12 zile de la expunerea la virus, după perioada de incubație:

  • febră;
  • tuse;
  • rinoree (nas curgător);
  • ochi roșii;
  • durere în gât;
  • mici puncte pe limbă și în interiorul mucoasei bucale (puncte Koplik).

La scurt timp după apariția acestor simptome începe să se manifeste și erupția cutanată, un semn clasic al pojarului. Aceasta durează, în general, o săptămână și se manifestă la nivelul întregului corp, începând cu linia părului și în spatele urechilor, până la gât, corp, brațe, mâini și picioare. Copiii cu pojar pot fi contagioși cu 4 zile înainte de a începe erupțiile cutanate și pot transmite boala pentru încă 4 zile după ce petele apar. De aceea, este foarte important ca persoana infectată să rămână acasă pentru cel puțin 2 săptămâni iar, în situațiile mai grave, chiar 21 de zile.

În general, putem deosebi patru etape sau faze ale infecției cu virusul rujeolic:

  • infecția și incubația (primele 10-14 zile) - în această etapă, virusul rujeolic se multiplică în organism, dar nu au apărut încă semne sau simptome ale bolii;
  • etapa prodromală - durează aproximativ 2 - 3 zile și este caracterizată de apariția simptomelor inițiale nespecifice (febră, tuse, secreții nazale, dureri în gât) de asemenea, pot fi observate petele Koplik;
  • faza eruptivă - la aproximativ 3-5 zile de la apariția simptomelor inițiale, apare și erupția caracteristică rujeolei, ce se manifestă sub forma unor pete mici, roșii, dintre care unele pot fi ușor reliefate; aceste pete și umflături formează grupuri dense, dând pielii un aspect roșu marmorat sau pătat; în același timp, febra crește brusc, putând atinge valori ridicate (40-41°C);
  • recuperarea - erupția dispare în aproximativ o săptămână, retrăgându-se treptat, mai întâi de pe față și apoi de pe membrele inferioare; celelalte simptome se vor ameliora și ele treptat, dar tusea și modificările pielii în zonele afectate de erupție pot persista până la aproximativ 10 zile.
MedLife

Diagnosticare

Diagnosticarea pojarului la copii este făcută de medicul pediatru, iar în cazul adulților, de un medic infecționist sau de familie.

Specialistul este cel care poate confirma prezența virusului rujeolic prin simpla examinare a erupției cutanate coroborată cu simptomele specifice bolii și va face diferența între roseola infantum și rujeolă, dacă vorbim despre un copil mic de până în 3 ani. De asemenea, medicul poate solicita și un test de sânge pentru a confirma diagnosticul. Analizele de laborator presupun detectarea anticorpilor specifici pojarului, precum imunoglobulinele M (IgM) și G (IgG), după apariția erupției.

Tratament

Tratamentul pentru rujeolă nu este unul specific, ci simptomatic. De aceea, medicul poate prescrie:

  • antitusive și antipiretice pentru ameliorarea febrei, tusei și rinoreei;
  • antibiotice pentru ameliorarea complicațiilor asociate rujeolei (pneumonie, otită etc);
  • administrarea de vitamina A în cazul persoanelor diagnosticate cu deficit (vitamina A poate reduce severitatea simptomelor; se va administra doar la recomandarea medicului și conform indicațiilor acestuia).

Tratamentului medicamentos pentru pojar i se adaugă și mai multe remedii simple pe care părinții sau persoanele infectate le pot aplica acasă pentru creșterea confortului, precum:

  • consum crescut de lichide pentru a preveni deshidratarea din cauza febrei;
  • repaus la pat atât pentru adulți, cât și pentru copii;
  • evitarea luminii puternice, prin purtarea ochelarilor de soare și prin evitarea uitatului la televizor;
  • folosirea unui umidificator pentru ameliorarea tusei.

Complicații

Copiii foarte mici și persoanele cu probleme de imunitate au un risc ridicat de complicații, de a dezvolta o formă gravă de boală și chiar de deces. De regulă, complicațiile apar în 30% dintre situații, iar cele mai severe sunt:

  • encefalită;
  • pneumonie;
  • laringită acută;
  • bronhopneumonie;
  • otită;
  • diaree severă cu deshidratare secundară;
  • convulsii;
  • complicațiile asociate cu sarcina (avort spontan, naștere prematură sau greutate redusă a fătului).

Statisticile arată că 1 din 4 persoane care fac rujeolă are nevoie de internare în spital, iar fără vaccinare, în medie, 1 din 1.000 de bolnavi de pojar moare.

Prevenție

Cea mai bună metodă de prevenire a rujeolei este vaccinarea. În România, Calendarul Național de Vaccinare recomandă administrarea a două doze de vaccin ROR copiilor: 

  • prima doză în jurul vârstei de 1 an;
  • iar cea de-a doua doză între 5 și 7 ani.

Pentru adulți, vaccinarea este posibilă oricând, tot cu două doze, mai ales dacă vorbim despre studenți sau persoane care călătoresc frecvent în țări subdezvoltate.

Necesitatea folosirii a două doze este demonstrată prin faptul că vaccinul unic oferă o protecție de aproximativ 93%, iar după a doua doză imunitatea crește la 97%. De asemenea, aproximativ 5% dintre persoanele vaccinate nu răspund la prima doză. Vaccinul ROR oferă protecție împotriva a trei boli infecțioase care dau și numele serului: rujeolă, oreion și rubeolă.

Bibliografie

  1. “For Healthcare Professionals - Diagnosing and Treating Measles.” Centers for Disease Control and Prevention, 4 Oct. 2021. CDC. www.cdc.gov
  2. “Measles”. NHS Choices2022, www.nhs.uk‌
  3. “Measles - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  4. Higuera, Valencia. “Everything You Need to Know about the Measles.” Healthline, Healthline Media, 21 Aug. 2019, www.healthline.com
  5. “Measles: Rash, Causes, Symptoms, Treatment & Prevention.”, Cleveland Clinic, 23 May 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/8584-measles.
     

Echipa medicală - Boli infectioase și Pediatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.