medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Sciatică

Sciatică

Alte denumiri: Nevralgia sciatică

Descoperă informații utile despre sciatică: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sciatică

Sciatica este termenul folosit pentru a descrie durerea care apare pe traiectul nervului sciatic. Nervul sciatic este cel mai lung și mai gros nerv din corp, fiind format dintr-un pachet de nervi proveniți din mai multe rădăcini nervoase lombosacrate (de la L4 la S3). Fiecare persoană are două nervi sciatici, câte unul pe fiecare parte a corpului, care traversează șoldul și fesele și coboară până sub genunchi, unde se ramifică către picior, gleznă și degete.

Nervul sciatic deservește inervația motorie a mușchilor coapsei posterioare și a tuturor mușchilor situați mai jos de genunchi prin intermediul celor două subdiviziuni, nervul tibial și cel peronier. De asemenea, transmite impulsuri senzitive din zona posterioară coapsei, zona posterioară și laterală a membrului inferior și din toată planta.

Durerea sciatică se manifestă astfel pe lungimea nervului sciatic, pornește din partea de jos a spatelui și radiază spre fesă și picior.

Se pot diferenția 4 tipuri de sciatică, ale căror caracteristici principale sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tip de sciaticăDescriereManifestări principale
Sciatică acutăDebut brusc, cauzată de iritarea sau compresia nervuluiDurere arzătoare/ascuțită în zona lombară, fesă și picior; durere la șold; disconfort la statul pe scaun; durează 1-2 săptămâni
Sciatică cronicăPersistă luni sau ani, cu episoade recurenteDurere fluctuantă, poate reveni fără tratament și modificări ale stilului de viață
Sciatică bilateralăAfectează ambele picioare (rară)Durere în ambele picioare și fese; uneori un picior este mai dureros decât celălalt
Sciatică alternantăDurerea apare alternativ în cele două picioare (rară)Durere care trece dintr-un picior în celălalt
sciatica

Cauze

Orice afecțiune care afectează structural sau comprimă nervul sciatic poate duce la sciatică. De aceea, cauzele durerii sciatice pot fi multiple:

  • hernia de disc care irită sau comprimă o rădăcină nervoasă - simptomul cardinal al suferinței degenerative a discului intervertebral lombar este sciatica. Sciatica radiculară prin hernie de disc afectează 1/100.000 locuitori/an din populaţia adultă. 95% din cazurile de sciatică apar prin afectarea rădăcinii L5 sau S1 printr-o hernie de disc lombară;
  • stenoza spinală (îngustarea canalului) - stenoza de canal lombar (SCL) duce la un conflict anatomic între conţinător (canal rahidian) și conținut (sacul dural și rădăcinile cozii de cal);
  • spondilolistezis - subluxația anterioară a unui corp vertebral pe celălalt, uzual la L5/S1, ocazional L4/L5;
  • osteoartrita - degradarea țesuturilor coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe rădăcini ale nervului sciatic;
  • traumatisme lombare și ale nervului sciatic - fracturi ale capului femural, traumatisme la nivelul pelvisului;
  • tumori la nivelul canalului spinal care comprimă rădăcinile nervoase;
  • hematoame (acumularea de sânge) sau abcesele;
  • sindromul piriform - sindromul de mușchi piriform constă în compresia nervului sciatic la nivelul mușchiul piriform, ceea ce poate determina simptome precum durere cu caracter de arsură și amorțeală cu iradiere pe membrul inferior de partea afectată, pe fața posterioară a coapsei și pe fața laterală a gambei și a piciorului. Simptomatologia poate duce la o confuzie cu diagnosticul de hernie de disc, de aceea este necesară o evaluare clinică de către medic și eventual investigații specifice.

Sciatica în sarcină

Incidența durerilor de spate în timpul sarcinii este de aproximativ 50%. Apare cel mai frecvent după luna a șasea și poate dura până în luna a șasea postpartum. Predictorii majori sunt durerile de spate înainte de sarcină și multiparitatea (sarcini multiple). Mai multe modificări biomecanice și fiziologice în timpul sarcinii contribuie la durerea de spate.

Pe măsură ce mușchii abdominali ai femeii sunt întinși și tonusul este diminuat, aceștia își pierd capacitatea de a contribui la o postură neutră. În timpul sarcinii, producția de hormon relaxină crește de 10 ori. Hormonul creează laxitate articulară care nu numai că permite pelvisului să găzduiască uterul în creștere, dar și slăbește capacitatea suporturilor statice din coloana lombară de a rezista forțelor de forfecare. În pelvis, laxitatea articulară este cea mai proeminentă în simfiza pubiană și articulațiile sacroiliace.

Factori de risc

  • Vârsta - modificările la nivelul coloanei vertebrale legate de vârstă, cum ar fi hernia de disc și pintenii osoși, sunt cele mai frecvente cauze de sciatică;
  • Obezitatea - prin creșterea stresului asupra coloanei vertebrale, greutatea corporală în exces poate contribui la modificările coloanei vertebrale care declanșează sciatica;
  • Ocupaţia - o muncă ce necesită să vă răsuciți spatele, să transportați încărcături grele sau să conduceți un autovehicul pentru perioade lungi de timp poate juca un rol în sciatică, dar nu există dovezi concludente ale acestei legături;
  • Sedentarismul - persoanele care stau în picioare pentru perioade prelungite sau au un stil de viață sedentar au mai multe șanse de a dezvolta sciatică decât persoanele active;
  • Diabetul;
  • Antecedentele de traumatisme spinale;
  • Tulburările de statică vertebrală;
  • Osteoartrita;
  • Fumatul - nicotina din tutun poate deteriora țesutul coloanei vertebrale, poate slăbi oasele și poate accelera uzura discurilor vertebrale.

Simptome

Durerea lombară, denumită și dorsalgia joasă sau criza de lumbago - reprezintă contractura dureroasă a mușchilor paravertebrali (de la nivelul coloanei vertebrale) care poate iradia la nivelul piciorului (sciatica).

Durerea radiculară - durerea din sciatică este resimțită ca o senzație persistentă de arsură sau o durere ascuțită, înțepătoare, care pornește din zona lombară sau de la nivelul fesei și radiază în fața sau în spatele coapsei și/sau gambei până în călcâi, fiind agravată de eforturi fizice, contractura abdominală, eforturile provocate de tuse, diminuă în repaus:

  • Rădăcina L5 - fața posterioară a fesei, fața posterolaterală a coapsei, fosa poplitee, fața externă a gambei, fața dorsală a plantei către haluce, durere frecventă în bolta plantară;
  • Rădăcina S1 - fața posterioară a fesei și a coapsei, fosa poplitee, fața posterioară a gambei, călcâiul, zona submaleolară externă, marginea externă a piciorului și ultimele degete.

Durerea este frecvent însoțită, încă de la declanşare, de furnicături și amorțeală, toate cu acelaşi traseu.

Tulburări sfincteriene - golirea vezicii, defecaţia, potența.

Sindromul de coadă de cal - este definit prin apariţia de tulburări sfincteriene asociate cu tulburări senzitive ale perineului și deficit motor, ce poate fi uni sau bilateral. Suferinţa radiculară este extinsă, afectând rădăcinile cozii de cal.

sciatica 1

Diagnosticare

În cazul unui pacient cu sciatică trebuie dovedit că este radiculară și de origine discală. Anamneza asigură practic diagnosticul, confirmat ulterior de examenul clinic și de investigațiile imagistice:

  • examinarea radiologică standard este indispensabilă, permite verificarea coloanei vertebrale din punct de vedere al: staticii, prezența sau absenţa anomaliilor de tranziţie, calității osului, înălţimea discurilor, prezența artrozelor, starea articulaţiilor coxo-femurale, sacroiliace şi a sacrului;
  • examinarea computer tomografică (CT) permite vizualizarea herniei, mărimea herniei, suprafața utilă a canalului rahidian;
  • examinarea imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) a devenit investigația de elecție, ce permite identificarea discului afectat, a fragmentului discal migrat și mai ales a conflictului disco-radicular;
  • mielografia cu substanţă de contrast este utilă şi ieftină, permițând realizarea unei examinări dinamice și evidențierea unei anomalii radiculare;
  • electromiografia (EMG) evaluează impulsurile electrice produse de nervi și răspunsul mușchilor.

Tratament


Tratament conservator

Tratamentul pentru sciatică presupune repaus la pat. Sunt necesare exerciții pentru sciatică în cadrul unor ședințe de fizioterapie, kinetoterapie, electroterapie și masaj. Aplicarea de căldură (pentru unele persoane) sau rece (pentru alte persoane) poate să contribuie la reducerea durerii prin reducerea contracturii musculare.

Cele mai bune poziții de dormit pentru sciatică:

  • dacă dormiți pe o parte - îndoiți ușor genunchii spre piept și așezați o pernă între picioare; puteți folosi o pernă pe toată lungimea corpului;
  • dacă dormiți pe spate - puneți o pernă sub genunchi pentru a menține curbura normală a zonei lombare. Puteți încerca și cu un prosop mic rulat în locul unei perne. De asemenea, sprijiniți-vă gâtul cu o pernă;
  • dacă dormiți pe burtă - reduceți tensiunea lombară prin așezarea unei perne sub pelvis.

Gestionarea sciaticii în sarcină

Există câteva principii generale. Acestea includ o postură adecvată, un program regulat de exerciții și conștientizarea biomecanicii spatelui. Femeile însărcinate ar trebui învățate cum să mențină o postură neutră a coloanei vertebrale, adică cum să evite lordoza lombară excesivă și inversarea excesivă a lordozei lombare în timpul tuturor activităților.


Tratament medicamentos

Tratamentul pentru o criză sciatică poate presupune administrarea unor antiinflamatoare, decontracturante musculare, antialgice, sedative.


Tratament chirurgical

Este necesar în cazul persistenței simptomatologiei după o perioadă de trei până la șase săptămâni de tratament conservativ susținut. Instalarea unui deficit motor parțial sau complet, însoțit sau nu de tulburări sfincteriene, la un pacient aflat în tratament medical sau având în antecedente episoade de suferințe discale, constituie o urgență neurochirurgicală.


Complicații

Majoritatea cazurilor de sciatică se vindecă în 4 - 6 săptămâni, chiar și fără tratament, fără complicații pe termen lung. În formele severe sau atunci când există deficit neurologic, recuperarea poate dura mai mult, dar prognosticul rămâne în general foarte bun.

Complicațiile posibile ale sciaticii netratate sau persistente includ:

  • intensificarea treptată a durerii;
  • furnicături și amorțeală în piciorul afectat;
  • slăbirea musculaturii membrului inferior;
  • tulburări de control ale vezicii sau intestinului;
  • afectare nervoasă permanentă.

Prevenție

Unele cauze de sciatică nu pot fi prevenite, dar putem reduce riscul prin anumite măsuri:

  • Menținerea unei posturi adecvate la birou, în timpul unor activități;
  • Evitarea fumatului. Nicotina din tutun poate deteriora țesutul coloanei vertebrale, poate slăbi oasele și poate accelera uzura discurilor vertebrale;
  • Menținerea unei greutăți corporale normale. Prin creșterea stresului asupra coloanei vertebrale, greutatea corporală în exces poate contribui la modificările coloanei vertebrale care declanșează sciatica;
  • Activitate fizică regulată pentru menținerea flexibilității articulațiilor sau pentru întărirea musculaturii paravertebrale;
  • Efectuarea de activități fizice care nu solicită coloana.

Întrebări frecvente despre sciatică


Ce este sciatică și de ce apare?

Sciatica este durerea care se resimte de-a lungul nervului sciatic, cel mai lung nerv din corp. Apare de obicei din cauza compresiei sau iritației nervului, cel mai frecvent prin hernie de disc lombară.


Cum pot să știu dacă durerea mea de spate este sciatică?

Durerea sciatică pornește de obicei din zona lombară și radiază pe fese și picior, fiind însoțită de furnicături, amorțeală sau senzație de arsură. 


Este necesar să merg la medic dacă am durere sciatică?

Da, mai ales dacă durerea durează mai mult de câteva săptămâni, este foarte intensă sau apar slăbiciune în picior, tulburări de mers sau incontinență urinară/fecală, deoarece poate fi nevoie de investigații imagistice și tratament specializat.


Cât durează sciatică și cum se tratează?

Majoritatea cazurilor de sciatică se remit în 4 - 6 săptămâni cu tratament conservator (repaus, fizioterapie, kinetoterapie, aplicarea de căldură/rece, exerciții). Tratamentul medicamentos sau, rar, intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă simptomele persistă sau apar deficit neurologic.


Este sciatica în sarcină o problemă serioasă și cum poate fi gestionată?

Sciatica este frecventă în sarcină (mai ales după luna a șasea) din cauza modificărilor hormonale și a modificărilor posturale. Nu este considerată o problemă serioasă în majoritatea cazurilor. Gestionarea sciaticii în sarcină implică menținerea unei posturi neutre a coloanei vertebrale (evitarea lordozei excesive) și un program regulat de exerciții ușoare, adaptate sarcinii.

Bibliografie

  1. “Sciatica: Causes, Symptoms, Treatment, Prevention & Pain Relief.” Cleveland Clinic, 2020, https://my.clevelandclinic.org
  2. “What Is Sciatica?” Medscape.com, 9 Nov. 2019, https://www.medscape.com
  3. “Managing Back Pain during Pregnancy.” Medscape, 8 Jan. 1997, www.medscape.com
  4. “Slide Show: Sleeping Positions That Reduce Back Pain.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  5. Adams, Victor, Principiile și Practica Neurologiei Clinice, 2016
  6. Davis, David, et al. ”Sciatica”, StatPearls Publishing, 4 Jan. 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507908/.
  7. Shiel, William C. “Sciatica Causes, Symptoms, Treatment, Medications, Prevention”, MedicineNet, 14 Nov. 2023, www.medicinenet.com/sciatica/article.htm.

Echipa medicală - Neurologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu