Silicoza

Principala cauza declansatoare a silicozei este bioxidul de siliciu liber cristalin, un minereu care are răspândire larga și care intra în structura scoartei terestre .

Silicoza apare la numai 10 luni de expunere la muncitorii care lucrează în locuri inchise, în mine și în locurile cu continut ridicat de cuart și la cei care lucrează cu materiale abrazive și poate duce la deces în mai puțin de 2 ani chiar dacă lucratorii au fost îndepărtați de la mediul de expunere.

Simptomele silicozei

Persoanele expuse pentru un timp îndelungat la siliciu nu au de obicei simprome ani întregi, dar după o perioada se observa scaderea rezistenței la efort, care uneori duce chiar la dispnee de repaus.

Unii pacienți prezinta o tuse seaca sau cu sputa. În timp, silicoza afecteaza oxigenarea organismului  și totodata poate duce la cord pulmonar, care poate fi fatal.

Simptomele persoanelor cu silicoza acută și a celor cu silicoza cronica sunt la fel , diferența o face faptul ca în cazul silicozei acute simptomele apar mai repede și se agraveaza mai repede.Se poate asocia și cu insuficienta respiratorie , febra si transpiratiile nocturne.

Printre riscurile cele mai des întâlnite la cei cu aceasta boala se enumera și infectia cu Mycobacterium tuberculosis sau alte infectii atipice cu microbacterii.

Alte complicatii pot fi bronsita cronica, emfizemul pulmonar, pneumotoraxul spontan și cancerul pulmonar.

Diagnosticul de silicoza

Diagnosticul pozitiv pleacă de la stabilirea expunerii profesionale printr-o anamneza care arata circumstanțele etiologice, locul de munca, timpul expus.

Tabloul clinic este alcătuit în principal de tuse seaca sau cu sputa, dispnee, dureri toracite, fatigabilitate .

Alte teste importante  se enumera examenele de laborator, radiografia pulmonara, când radiografia nu este concludenta se poate efectua o biopsie pulmonara, iar CT-ul este util pentru a diferentia silicoza de alte afectiuni.

Un tratament etiologic nu exista, iar silicoza nu poate fi vindecata, dar progresia ei poate fi incetinita dacă expunerea la siliciu este oprita, în special dacă acest lucru se face în momentul aparitiei primelor simptome.

În cazul silicozei acute se poate folosi lavajul, adică spalarea plămânilor, procedura consta în umplerea plămânilor cu o soluție salina care mai apoi este drenata.

Corticoterapia este folosită pentru a deprima fenomenele imunologice iar oxigenoterapia este indicată pacientilor care prezinta un nivel scăzut al oxigenului în sânge. Bronhodilatatoarele sunt folosite în cazul pacientilor care au dificultati de respirație, iar ca o ultima soluție se poate efectua transplant pulmonar.