Sindromul șocului toxic

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre sindromul șocului toxic

Sindromul de șoc toxic (SST) este o afecțiune rară, cauzată de anumite tulpini de bacterii ce produc toxine, care poate pune viața în pericol. Aceste toxine ajung în sânge și pot afecta organe precum inima, ficatul sau rinichii.

SST poate afecta pe oricine, de orice vârstă. Rănile pielii, inciziile chirurgicale, zgârieturile, arsurile sau rănile netratate din orice zone ale pielii pot crește riscul afecțiunii.

Simptomele sindromului de șoc toxic apar brusc și se agravează rapid, dar, cu toate acestea, majoritatea oamenilor se recuperează dacă sunt diagnosticați și tratați rapid.

Sindromul de șoc toxic afectează 1 din 100.000 de oameni și este mai frecvent diagnosticat la persoanele de sex feminin. Până în anii 1990, era frecvent asociat cu persoanele care foloseau tampoane super-absorbante în timpul menstruației.

Sindromul de șoc toxic poate duce la deces în 30% până la 70% din cazuri. Diagnosticul și tratamentul imediat cresc șansele de vindecare, fără complicații.

Cauze

Cele mai multe cazuri de șoc toxic sunt cauzate de o toxină produsă de Staphylococcus aureus (infecție cu stafilococ auriu) și Streptococ pyogenes (infecție cu streptococ de grup A). Clostridium sordellii (o bacterie rară) poate provoca, de asemenea, sindromul de șoc toxic, dar este mai puțin frecvent.

În mod normal, aceste bacterii trăiesc pe piele sau pe membranele mucoase (în gât sau gură), fără a provoca efecte negative. Cu toate acestea, în anumite condiții, unele tulpini de bacterii pot începe să crească rapid și să producă toxine.

În cazul utilizării unui tampon menstrual, bacteriile de tip stafilococ auriu pătrund în vagin și pot infecta uterul prin colul uterin. Tampoanele pot provoca și mici leziuni pe suprafața vaginului, leziuni prin care bacteriile pătrund în sânge.

Experții susțin că orice corp străin păstrat pentru mai multe ore în interiorul vaginului crește riscul declanșării unui șoc toxic. Cercetările au arătat că nu doar tampoanele sau cupele menstruale cresc riscul de infectare cu bacterii, ci și dispozitivele de contracepție, cum ar fi capacele cervicale, bureții sau diafragmele.

Simptomele unui șoc toxic apar brusc, la câteva zile de când bacteriile ajung în fluxul sanguin. Nu orice infectare cu stafilococ sau streptococ va declanșa sindrom de șoc toxic.

Factori de risc

Multe dintre cazurile de sindrom de șoc toxic au fost asociate cu utilizarea de tampoane absorbante. Persoanele de vârstă fertilă care folosesc tampoane în timpul menstruației prezintă un risc mai mare. Cu toate acestea, sindromul de șoc toxic apare și din alte cauze, cum ar intervenții chirurgicale care pot determina infecții ale rănilor.

Factorii de risc care pot crește riscul de a dezvolta sindrom de șoc toxic sunt:

folosirea tampoanelor, mai ales dacă sunt lăsate mai mult decât este recomandat sau dacă sunt folosite tampoane super-absorbante sau cupe menstruale;
utilizarea contraceptivelor de barieră, cum ar fi o diafragmă;
răni ale pielii, cum ar fi tăieturi, arsuri, mușcături de insectă sau răni în urma unei intervenții chirurgicale;
intervenție chirurgicală recentă, avort spontan sau naștere recentă;
sângerare nazală tratată prin folosirea unui tampon nazal;
infecție netratată cu stafilococ sau streptococ, cum ar fi o infecție a gâtului, impetigo sau celulită.

Simptome

Simptomele sindromului de șoc toxic pot varia în funcție de tipul de bacterii care produc toxine și includ:

febră înaltă, cu debut brusc, cu frisoane, dureri musculare și articulare și alte simptome asemănătoare gripei;
greață sau vărsături;
diaree apoasă;
erupție cutanată, care seamănă cu o arsură solară gravă sau puncte roșii pe piele;
amețeli sau leșin;
tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială);
roșeață în ochi (conjunctivită) și gât;
descuamarea pielii de pe tălpile picioarelor sau de pe palme.

Diagnosticare

Diagnosticul de șoc toxic este pus de medic după realizarea unor investigații:

teste de sânge sau urină, pentru a determina tipul de bacterie sau virus care produce infecția;
examinare ginecologică, dacă este suspectată o infectare vaginală;
culturi ale țesuturilor din vagin, col uterin sau gât, pentru a releva prezența bacteriilor de tip stafilococ sau streptococ;
test cutanat în cazul unei răni pe piele.

Dacă simptomele au progresat rapid, medicul poate solicita și alte teste pentru a verifica starea de sănătate a altor organe:

scanare CT;
radiografie pulmonară;
puncție spinală (puncție lombară).

Tratament

Tratamentul sindromului de șoc toxic implică spitalizarea din cauza potențialului de agravare a simptomelor și pericolului de deces. Se vor administra fluide intravenoase și, eventual, medicamente pentru a crește tensiunea arterială, dacă aceasta este scăzută.

Tratamentul standard pentru infecția cu stafilococ sau streptococ implică antibiotice perfuzabile. Ele vor ţine sub control creșterea bacteriilor, dar nu vor elimina toxinele care s-au acumulat deja în organism.

Tratamentul pentru SST poate implica:

antibiotice pentru tratarea infecției;
anticorpi purificați prelevați din sânge (cunoscuți sub numele de imunoglobulină acumulată), pentru a ajuta corpul să lupte împotriva infecției;
oxigen, pentru a ajuta la respirație;
lichide, pentru a preveni deshidratarea și deteriorarea organelor;
medicamente pentru controlul tensiunii arteriale;
dializă, dacă rinichii nu mai funcționează;
operație pentru îndepărtarea țesutului mort. Deşi rar întâlnită, poate fi necesară amputarea zonei afectate.

Sindromul șocului toxic nu poate să dispară de la sine. Administrarea rapidă a unui tratament este necesară, pentru a evita complicațiile potențial mortale.

Complicații

Sindromul de șoc toxic este grav și pune viața în pericol. Simptomele pot progresa rapid și este necesar un tratament imediat. Dacă sindromul de șoc toxic este lăsat netratat, pot apărea:

starea septică;
insuficiență de organ sau organe;
amputarea membrelor;
deces.

Prevenție

Pentru a reduce riscul de sindrom de șoc toxic, pot fi luate următoarele măsuri:

folosirea absorbantelor sanitare în timpul menstruației;
dacă nu renunţaţi la folosirea tampoanelor, schimbați-le la fiecare patru până la maximum opt ore. Dacă fluxul este puternic, tampoanele ar putea trebui schimbate mai des;
utilizați tampoane cu putere mică de absorbție;
nu utilizați tampoane când nu aveți menstruație;
păstrați inciziile chirurgicale curate, pentru a evita infecția. Consultați medicul imediat dacă observați umflături neobișnuite, roșeață sau senzație de căldură în apropierea plăgii;
evitați utilizarea frecventă a dispozitivelor vaginale de contracepție.

Sindromul de șoc toxic este mai probabil să reapară la persoanele care l-au avut deja, motiv pentru care persoanele care s-au recuperat după un caz de SST nu trebuie să mai folosească tampoane sau alte dispozitive în timpul menstruației.

Bibliografie

NHS Choices. Toxic Shock Syndrome. 2023, www.nhs.uk/conditions/toxic-shock-syndrome/
“Toxic Shock Syndrome: A Rare but Potentially Fatal Condition-Toxic Shock Syndrome - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/toxic-shock-syndrome/symptoms-causes/syc-20355384
“Toxic Shock Syndrome (TSS).” Hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/toxic-shock-syndrome-tss