Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Radioterapie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Sinuzita reprezintă o inflamaţie acută sau cronică, localizată la nivelul învelişului mucos care tapetează cavitatea sinusală, ea fiind afecţiunea cel mai frecvent incriminată la apariţia oricărei dureri de cap.
Studiile internaţionale au raportat o incidenţă anuală a sinuzitelor de doar 13,5% în populația generală. Totodată, studiile au arătat că sinuzitele sunt de 2 ori mai frecvente la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 - 39 ani (20,3%) decât la bărbați (11,5%), din cauza legăturii mai apropiate a sexului feminin cu copiii mici.
Debutul sinuzitei acute este brusc, frecvent după infecții virale ale căilor aeriene superioare, care produc inflamarea mucoasei nazo-sinusale și blochează astfel canalul de drenaj natural al sinusului. Astfel secrețiile se acumulează în sinus, iar germenii saprofiţi devin patogeni şi apare transformarea în puroi a conţinutului sinusului. Acest proces poate afecta un singur sinus, mai multe sau toate sinusurile concomitent, în cazul pansinuzitei acute.
Sinusurile paranazale sunt cavităţi pereche, pline cu aer, situate în interiorul oaselor craniene al căror nume îl poartă, astfel că există câte două sinusuri frontale, maxilare, sfenoidale şi etmoidale. Deşi sunt cavităţi pereche, sinusurile paranazale pot fi asimetrice, slab dezvoltate sau chiar absente.
Sinusurile frontale se găsesc în grosimea osului frontal, deasupra orbitei, ele fiind de obicei separate printr-un sept osos care poate să fie incomplet sau să lipsească
Sinusurile maxilare ocupă interiorul oaselor maxilare, situate de-o parte şi de alta a nasului, sub orbită.
Sinusurile sfenoidale sunt dispuse în interiorul corpului osului sfenoid, ele fiind separate printr-un sept osos care este frecvent deviat de la linia mediană sau incomplet.
Sinusurile etmoidale, spre deosebire de celelalte sinusuri, sunt formate din mai multe cavităţi mici dispuse în trei grupuri: anterior, mijlociu şi posterior. Ele se găsesc dispuse în unghiul intern al ochiului (între orbită și nas).
Un lucru important de ştiut este faptul că sinusurile paranazale nu sunt complet dezvoltate la naştere:
Așadar până la vârsta de 2 ani putem vorbi doar despre etmoidite, după vârsta de 5 ani despre sfenoidite, iar după vârsta de 7-8 ani și despre sinuzite frontale.
O clasificare mai amplă a tipurilor de sinuzită, în funcție de evoluția lor, o oferă Osguthorpe și Hedley, care împart sinuzitele în patru forme:
În etiopatogenia sinuzitelor sunt incriminați o multitudine de factori, dar principalele cauze ale apariției sinuzitelor la adult sunt: infecțiile, inflamațiile, alergia, poluarea și fumatul.
Infecțiile bacteriene
Cele mai frecvente infecții implicate în dezvoltarea sinuzitelor sunt bacteriene (80%) cu germeni precum Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Moraxella catarhallis și mai rar virale cu Rinovirusuri, Coronavirusuri și virusuri Influenzae.
Deși sunt rar implicate în apariția sinuzitelor, nu trebuie uitate infecțiile cu:
Inflamațiile din sfera ORL, precum rinitele acute sau cronice, polipoza nazală.
Alergiile se asociază frecvent cu sinuzite cronice, mai ales fungice.
Poluarea este foarte agresivă pentru mucoasa respiratorie.
Fumatul excesiv indiferent dacă este activ sau pasiv.
Factorii favorizanți ai dezvoltării sinuzitelor sunt:
Pentru a ușura procesul de stabilire a unui diagnostic cât mai corect și pentru a evita investigațiile inutile, semnele și simptomele sugestive pentru sinuzită au fost împărțite în 1996, la propunerea lui Lanza și Kenedy, în majore și minore.
Pentru diagnosticul pozitiv de sinuzită pledează 2 sau mai multe criterii majore sau 1 criteriu major și 2 minore. Diagnosticul este probabil dacă există 1 criteriu major sau 2 sau mai multe criterii minore.
Durerea din sinuzitele acute are caracter pulsatil, se accentuează la tuse, strănut, aplecarea capului sau efort și are orar fix. Localizarea ei diferă în funcție de sinusul afectat, astfel:
Diagnosticul pozitiv este stabilit pe baza anamnezei, examenului clinic ORL, investigațiilor imagistice și mai puțin pe baza investigațiilor de laborator.
La examenul clinic ORL, medicul specialist va observa prezența secrețiilor muco-purulente în nas, uni sau bilateral, care uneori se scurg și pe peretele posterior al orofaringelui.
Durerea intensă la palparea punctelor sinusale caracteristice, întăresc diagnosticul de sinuzită acută.
Endoscopia nazală a devenit o practică uzuală în cabinetele de ORL. Ea aduce mult mai multe informații importante pentru stabilirea diagnosticului de sinuzită, decât rinoscopia anterioară și permite efectuarea unor intervenții chirurgicale minim invazive precum meatotomia medie pe cale endoscopica (FESS).
Investigațiile imagistice sunt cele care oferă cele mai importante date despre starea sinusurilor. Dacă în trecut radiografiile de sinusuri anterioare și posterioare ale feței, în diferite incidențe (Hirtz, Tcheboull) erau singurele investigații imagistice, în prezent, sunt din ce în ce mai puțin recomandate, locul lor fiind luat de rezonanță magnetică nucleară (RMN) și computer-tomografie (CT), care sunt investigațiile de elecție pentru cazurile de sinuzită cu complicații.
Investigațiile de laborator cele mai utile pentru diagnosticul de sinuzită, dar mai ales pentru conduita terapeutică sunt exudatul nazal care stabilește natura bacteriană sau fungică a sinuzitei și antibiograma/ antifungigrama, care sunt de o importanță majoră în alegerea antibioticului/ antimicoticului optim pentru tratarea sinuzitei.
Datele statistice au arătat ca aproximativ 40% dintre sinuzitele bacteriene și 98% dintre sinuzitele virale se vindecă spontan.
Tratamentul curativ se bazează în primul rând pe tratamentul etiopatogenic (al infecției bacteriene) cu antibiotice administrate pe cale generală și apoi pe tratamentul simptomatic. Durata tratamentul antibiotic este de 8 - 14 zile în funcție de severitatea sinuzitei și în niciun caz nu se recomandă diminuarea dozelor sau întreruperea tratamentului la ameliorarea simptomelor.
Tratamentul simptomatic general constă în administrarea de medicamente antiinflamatoare, antialgice și antialergice.
Tratamentul simptomatic local vizează dezobstrucția canalului de drenaj al sinusului afectat prin:
Tratamentul chirurgical este realizat doar sub anestezie generală de către medicul specialist ORL sau de către chirurgul oro-maxilo-facial (în cazul sinuzitelor maxilare odontogene). Acest tratament este indicat în formele complicate de sinuzită și constă în:
Tratarea inadecvată a sinuzitelor bacteriene acute poate duce la complicații bișnuite:
Uneori însă, în lipsa unui tratament de specialitate, mai ales la pacienții cu comorbidități, pot să apară complicații redutabile care îi pot pune în pericol viața pacientului sau îi pot lăsa sechele importante:
Prevenția este comună tuturor formelor de sinuzită acută sau cronică și constă într-o serie de măsuri pentru:
Dr. Baciu Mădălina
Medic Primar ORL
Itzhak Brook – Acute Sinusitis, https://emedicine.medscape.com
Alina Bacalbașa, Celesta Drăgulescu, Marius Chițac – Diagnostic pozitiv și diferențial în ORL, Editura MedicArt, București 2004
Alina Bacalbașa – Tratamentul în ORL, Editura MedicArt, București 2007
Pedestru Ioana – Patologia alergică în otorinolaringologie, Editura Muzeului Literaturii Române, București 2006
ORL și Camera de garda
Call Center - (021) 9646
ORL
ORL pediatrie și Camera de garda
ORL pediatrie
Call Center - (026) 8960
Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.
Pentru stabilirea unei programări necesare pentru efectuarea analizelor medicale, vă rugăm să apelați numărul de Call Center (021) 9646 . Pentru interpretare rezultate analize medicale, vă recomandăm să solicitați o programare la unul dintre medicii noștri.
©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.