Call Center
(021) 9646
Suni din străinătate?
+4021 408 4000
(021) 408 4000
Laboratoare și puncte de recoltare MedLife
Descoperă locațiile MedLife în care poți efectua o gamă extinsă de analize medicale.
Preț analize
Rezultate analize online
Glosar analize medicale
Glosar afecțiuni medicale
Indicații recoltare
Laboratoare MedLife
Puncte de recoltare MedLife
Imagistică MedLife
Alege MedLife pentru investigații de imagistică cu metode avansate de diagnostic.
RMN
Tomografie computerizată
Ecografie
Endoscopie
Mamografie
Osteodensitometrie (DEXA)
Radiologie
Colonoscopie
Pregătire pentru investigații
Monitorizare CT post COVID-19
Radioterapie
Abonamente MedLife
Ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi cu abonamentele de sănătate MedLife.
Abonamente corporate
Abonamente IMM
Abonamente individuale de sănătate
Abonament LevelUp
Despre MedLife
Istoria și evoluţia MedLife
Descoperă povestea celui mai mare operator privat de servicii medicale din România.
Centru de cercetare MedLife
Descoperă proiectele centrului de cercetare MedLife creat pentru nevoi și soluții autohtone.
RoMâine
RoMâine îl facem azi, construind o țară mai bună cu Grijă, Respect, Empatie, Încredere și Speranță.
Corporate Social Resposability (C.S.R)
Descoperă strategia de sustenabilitate MedLife.
Newsroom
Citește comunicatele de presă și ultimele știri MedLife și descarcă kitul de presă.
Alte denumiri: Ficatul gras
Descoperă informații utile despre steatoza hepatică: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.
Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.
Steatoza hepatică este o afecțiune cunoscută și sub numele de ficat gras. Boala apare atunci când la nivelul acestui organ începe să se acumuleze o cantitate mare de grăsime, adică procentajul depășește 5-10% din greutatea totală a ficatului. În această situație, practic întregul organism este dat peste cap pentru că ficatul nu-și mai îndeplinește funcțiile de filtrare a substanțelor nocive, toxice din organism.
Steatoza hepatică este o afecțiune care nu dă semne clare de la apariția ei, ceea ce face ca mulți dintre pacienți să fie diagnosticați întâmplător, fie în cadrul controalelor de rutină, fie atunci când fac analize pentru alte probleme de sănătate. Dacă se iau măsurile terapeutice corecte, steatoza hepatică poate să fie tratată complet, la fel cum un stil de viață sănătos poate să prevină apariția acestei afecțiuni.
Există două tipuri de steatoză hepatică: alcoolică și non-alcoolică.
Așa cum arată și numele, steatoza hepatică alcoolică este provocată de consumul excesiv de alcool. Un consum excesiv este considerat orice cantitate ce depășește o unitate de alcool pe zi (unitate de alcool = 350 ml bere / 150 ml vin / 50 ml tărie) pentru femei și două pentru bărbați. Ficatul nu mai reușește să descompună grăsimile și, ca urmare, acestea se acumulează afectând țesutul hepatic. În cazurile severe, se transformă în cicatrici la nivelul acestui organ.
Datele medicale disponibile până în prezent nu au stabilit cauzele exacte care duc la apariția steatozei hepatice non-alcoolice, dar indică o legătură clară între obezitate, diabet, fumat, tensiune arterială crescută și apariția acestei afecțiuni.
În cazuri foarte rare, steatoza hepatică non-alcoolică poate să apară la gravide, ca o complicație a sarcinii.
Consumul de alcool este principalul factor de risc în cazul steatozei hepatice alcoolice.
În cazul afecțiunii de tip non-alcoolic, factorii de risc sunt:
Deși nu există, la acest moment, o explicație genetică foarte clară, practica medicală arată că și istoricul familial poate reprezenta un factor de risc. Cei care au în familie astfel de cazuri prezintă un risc mai ridicat de a face steatoză hepatică, în comparație cu cei care nu au rude care să sufere de această afecțiune.
În cele mai multe cazuri, steatoza hepatică este asimptomatică, adică ficatul gras nu doare și nu dă semne evidente ale disfuncției din organism. Ca atare, pacienților care prezintă factori de risc ai acestei boli li se recomandă analize periodice care ar putea indica felul în care funcționează ficatul.
În cazurile în care boala a avansat, pacientul poate să resimtă dureri în partea dreaptă, să fie permanent obosit, balonat și să aibă o stare de disconfort după fiecare masă.
Pacienții cu steatoză hepatica avansată prezintă simptome precum icter (pielea se îngălbenește), edeme (umflături) sau ascită (lichid în cavitatea peritoneală).
În cazul în care steatoza hepatică a dus la afectarea severă a țesutului hepatic și la cicatrizarea acestuia, pacientul poate avea simptome ca:
Din cauză că steatoza hepatică este asimptomatcă, boala poate fi depistată și în urma unor controale de rutină. Medicul de familie poate avea indicii în urma analizelor de sânge că este prezentă această afecțiune și poate direcționa pacientul către medicul specialist pentru un diagnostic de certitudine și tratamentul adecvat.
Creșterea transaminazelor se întâlnește la 50% dintre pacienții cu steatoză. Trigliceridele, glucoza serică și colesterolul cu niveluri crescute pot fi alte indicii ale prezenței acestei afecțiuni.
În cazul în care analizele de sânge indică astfel de suspiciuni, pacientului i se poate recomanda o ecografie a ficatului, care poate confirma dacă există sau nu o inflamare la nivel hepatic și care este natura acesteia.
În cazurile de boală avansată, pacientului i se poate indica realizarea unei biopsii. Steatoza hepatică, netratată, care se complică, poate duce la apariția cancerului hepatic.
Medicul este cel care recomandă exact pașii pe care pacientul trebuie să-i facă pentru diagnostic și, ulterior, tratamentul potrivit în cazul său.
Steatoza hepatică se tratează în funcție de cauza care a produs boala dar și de efectele acesteia în organism.
În cazul pacienților cu steatoză hepatică non-alcoolică, prima recomandare de tratament este schimbarea stilului de viață. Pacientului îi este recomandat să scadă în greutate și să-și modifice dieta. Regimul alimentar potrivit pacienților cu steatoză hepatică presupune reducerea grăsimilor și evitarea dulciurilor. Dieta hipocalorică (număr redus de calorii consumate zilnic) este recomandată pe o perioadă îndelungată și trebuie însoțită de exerciții fizice regulate. Scăderea în greutate poate reduce și chiar normaliza conținutul de grăsime din ficat la persoanele obeze și poate duce la valori normale ale testelor de laborator.
Cercetările recente au dus la concluzia că cea mai eficientă dietă în cazul steatozei hepatice este o dietă echilibrată, cu mulți nutrienți, vitamine, minerale, cu un aport echilibrat de proteine - carbohidrați - lipide sănătoase (grăsimi bune precum cele din pește, avocado, nuci).
În situația în care steatoza hepatică a dus la complicații, tratamentul poate presupune și:
Medicul este cel care poate indica fiecărui pacient care este abordarea terapeutică potrivită în cazul său. Medicul internist, gastroenterolog sau nutritionist sunt cei care fac recomandările legate de stilul de viață al pacientului.
Steatoza hepatica, dacă este depistată și tratată corespunzător, este o afecțiune total reversibilă dar, dacă boala macină ficatul pe termen lung, pot să apară complicații severe.
În cele mai multe cazuri, pacienții care au ficat gras nu dezvoltă alte afecțiuni care să le pună viața în pericol, dar aproximativ 30% dintre aceștia ajung să dezvolte diverse tipuri de complicații.
Steatoza hepatică poate să avanseze în mai multe etape:
În momentul în care se instalează ciroza, ficatul nu mai funcționează normal și, dacă nu se intervine medical, boala poate avansa până la blocarea totală a funcțiilor ficatului sau apariția cancerului hepatic.
Consumul moderat de alcool sau renunțarea totală la alcool, păstrarea greutății sub control și un stil de viață activ, care presupune mișcare și exerciții fizice zilnice, pot să reducă riscul de apariție a steatozei hepatice.
O altă recomandare de a ține această afecțiune la distanță este dieta echilibrată, care să conțină în egală măsură și proteine, și carbohidrați și fibre.
Pentru că boala nu dă semne în fazele sale incipiente, pentru a ne asigura că ficatul nu acumulează cantități mari de grăsime, este important să ne facem analizele de sânge regulat, atunci când medicul de familie sau specialist ne indică necesitatea acestora.
Bibliografie
Sporotricoza este o infecție fungică rară, cauzată de Sporothrix schenckii, un tip de ciupercă care se găsește în sol, pe plante și în material vegetal în descompunere....
Vezi detalii
Steatohepatita nonalcoolică, cunoscută și sub acronimul NASH (din engleză „Non-Alcoholic SteatoHepatitis”), este o afecțiune a ficatului caracterizată prin inflamație și...
Steatoreea denumește prezența unei cantități excesive de grăsime în fecale. Scaunul gras este în mod vizibil diferit de unul normal, evidențiindu-se prin volum crescut,...
Inima este compusă din patru camere: două atrii şi două ventricule, iar în fiecare cameră există câte o valvă prin care este evacuat sângele. Cele patru valve...
Stenoza esofagiană presupune o îngustare anormală a esofagului (tubul prin care alimentele ajung din gură în stomac). Strictura lui poate provoca dificultăți la...
Despre stenoza mitralăStenoza mitrală este o afecțiune ce determină îngustarea valvei dintre cele două camere ale inimii. Supapa îngustată reduce sau blochează fluxul de...
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
©2025 Acest site este proprietatea MedLife S.A. Toate drepturile rezervate.