Despre steatoza hepatică
Steatoza hepatică este o afecțiune cunoscută și sub numele de ficat gras. Boala apare atunci când la nivelul acestui organ începe să se acumuleze o cantitate mare de grăsime, adică procentajul depășește 5-10% din greutatea totală a ficatului. În această situație, practic întregul organism este dat peste cap pentru că ficatul nu-și mai îndeplinește funcțiile de filtrare a substanțelor nocive, toxice din organism.
Steatoza hepatică este o afecțiune care nu dă semne clare de la apariția ei, ceea ce face ca mulți dintre pacienți să fie diagnosticați întâmplător, fie în cadrul controalelor de rutină, fie atunci când fac analize pentru alte probleme de sănătate. Dacă se iau măsurile terapeutice corecte, steatoza hepatică poate să fie tratată complet, la fel cum un stil de viață sănătos poate să prevină apariția acestei afecțiuni.
Cauze
Există două tipuri de steatoză hepatică: alcoolică și non-alcoolică.
Așa cum arată și numele, steatoza hepatică alcoolică este provocată de consumul excesiv de alcool. Un consum excesiv este considerat orice cantitate ce depășește o unitate de alcool pe zi (unitate de alcool = 350 ml bere / 150 ml vin / 50 ml tărie) pentru femei și două pentru bărbați. Ficatul nu mai reușește să descompună grăsimile și, ca urmare, acestea se acumulează afectând țesutul hepatic. În cazurile severe, se transformă în cicatrici la nivelul acestui organ.
Datele medicale disponibile până în prezent nu au stabilit cauzele exacte care duc la apariția steatozei hepatice non-alcoolice, dar indică o legătură clară între obezitate, diabet, fumat, tensiune arterială crescută și apariția acestei afecțiuni.
În cazuri foarte rare, steatoza hepatică non-alcoolică poate să apară la gravide, ca o complicație a sarcinii.
Factori de risc
Consumul de alcool este principalul factor de risc în cazul steatozei hepatice alcoolice.
În cazul afecțiunii de tip non-alcoolic, factorii de risc sunt:
- obezitatea (grăsimea abdominală este considerată ca fiind cea mai nocivă);
- diabetul de tip 2;
- rezistența la insulină, cum se întâmplă în cazul pacientelor cu sindromul ovarelor polichistice;
- disfuncționalitățile la nivelul glandei tiroide;
- tensiunea arterială crescută;
- un nivel crescut de colesterol;
- fumatul;
- sindromul metabolic;
- vârsta de peste 50 ani.
Deși nu există, la acest moment, o explicație genetică foarte clară, practica medicală arată că și istoricul familial poate reprezenta un factor de risc. Cei care au în familie astfel de cazuri prezintă un risc mai ridicat de a face steatoză hepatică, în comparație cu cei care nu au rude care să sufere de această afecțiune.
Simptome
În cele mai multe cazuri, steatoza hepatică este asimptomatică, adică ficatul gras nu doare și nu dă semne evidente ale disfuncției din organism. Ca atare, pacienților care prezintă factori de risc ai acestei boli li se recomandă analize periodice care ar putea indica felul în care funcționează ficatul.
În cazurile în care boala a avansat, pacientul poate să resimtă dureri în partea dreaptă, să fie permanent obosit, balonat și să aibă o stare de disconfort după fiecare masă.
Pacienții cu steatoză hepatica avansată prezintă simptome precum icter (pielea se îngălbenește), edeme (umflături) sau ascită (lichid în cavitatea peritoneală).
În cazul în care steatoza hepatică a dus la afectarea severă a țesutului hepatic și la cicatrizarea acestuia, pacientul poate avea simptome ca:
- pierderea inexplicabilă în greutate;
- lipsa poftei de mâncare;
- stări de slăbiciune;
- oboseală permanentă;
- piele iritată, mâncărimi;
- pielea și ochii se îngălbenesc;
- durere abdominală;
- balonare permanentă;
- picioare umflate și dureroase;
- stări de confuzie;
- mărirea sânilor la bărbați.
Diagnosticare
Din cauză că steatoza hepatică este asimptomatcă, boala poate fi depistată și în urma unor controale de rutină. Medicul de familie poate avea indicii în urma analizelor de sânge că este prezentă această afecțiune și poate direcționa pacientul către medicul specialist pentru un diagnostic de certitudine și tratamentul adecvat.
Creșterea transaminazelor se întâlnește la 50% dintre pacienții cu steatoză. Trigliceridele, glucoza serică și colesterolul cu niveluri crescute pot fi alte indicii ale prezenței acestei afecțiuni.
În cazul în care analizele de sânge indică astfel de suspiciuni, pacientului i se poate recomanda o ecografie a ficatului, care poate confirma dacă există sau nu o inflamare la nivel hepatic și care este natura acesteia.
În cazurile de boală avansată, pacientului i se poate indica realizarea unei biopsii. Steatoza hepatică, netratată, care se complică, poate duce la apariția cancerului hepatic.
Medicul este cel care recomandă exact pașii pe care pacientul trebuie să-i facă pentru diagnostic și, ulterior, tratamentul potrivit în cazul său.
Tratament
Steatoza hepatică se tratează în funcție de cauza care a produs boala dar și de efectele acesteia în organism.
În cazul pacienților cu steatoză hepatică non-alcoolică, prima recomandare de tratament este schimbarea stilului de viață. Pacientului îi este recomandat să scadă în greutate și să-și modifice dieta. Regimul alimentar potrivit pacienților cu steatoză hepatică presupune reducerea grăsimilor și evitarea dulciurilor. Dieta hipocalorică (număr redus de calorii consumate zilnic) este recomandată pe o perioadă îndelungată și trebuie însoțită de exerciții fizice regulate. Scăderea în greutate poate reduce și chiar normaliza conținutul de grăsime din ficat la persoanele obeze și poate duce la valori normale ale testelor de laborator.
Cercetările recente au dus la concluzia că cea mai eficientă dietă în cazul steatozei hepatice este o dietă echilibrată, cu mulți nutrienți, vitamine, minerale, cu un aport echilibrat de proteine - carbohidrați - lipide sănătoase (grăsimi bune precum cele din pește, avocado, nuci).
În situația în care steatoza hepatică a dus la complicații, tratamentul poate presupune și:
- medicamente;
- intervenție chirurgicală.
Medicul este cel care poate indica fiecărui pacient care este abordarea terapeutică potrivită în cazul său. Medicul internist, gastroenterolog sau nutritionist sunt cei care fac recomandările legate de stilul de viață al pacientului.
Complicații
Steatoza hepatica, dacă este depistată și tratată corespunzător, este o afecțiune total reversibilă dar, dacă boala macină ficatul pe termen lung, pot să apară complicații severe.
În cele mai multe cazuri, pacienții care au ficat gras nu dezvoltă alte afecțiuni care să le pună viața în pericol, dar aproximativ 30% dintre aceștia ajung să dezvolte diverse tipuri de complicații.
Steatoza hepatică poate să avanseze în mai multe etape:
- ficatul se inflamează, țesutul hepatic începe să fie distrus;
- țesutul hepatic distrus este înlocuit de cicatrice, această etapă se numește fibroză a ficatului;
- țesutul hepatic sănătos este înlocuit în mare măsură de cicatrici, în acest punct se instalează ciroza.
În momentul în care se instalează ciroza, ficatul nu mai funcționează normal și, dacă nu se intervine medical, boala poate avansa până la blocarea totală a funcțiilor ficatului sau apariția cancerului hepatic.
Prevenție
Consumul moderat de alcool sau renunțarea totală la alcool, păstrarea greutății sub control și un stil de viață activ, care presupune mișcare și exerciții fizice zilnice, pot să reducă riscul de apariție a steatozei hepatice.
O altă recomandare de a ține această afecțiune la distanță este dieta echilibrată, care să conțină în egală măsură și proteine, și carbohidrați și fibre.
Pentru că boala nu dă semne în fazele sale incipiente, pentru a ne asigura că ficatul nu acumulează cantități mari de grăsime, este important să ne facem analizele de sânge regulat, atunci când medicul de familie sau specialist ne indică necesitatea acestora.
Bibliografie
- Clinic, Cleveland. “Steatotic (Fatty) Liver Disease: Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, https://my.clevelandclinic.org
- Wong, Terrence, et al. “Prevalence of Alcoholic Fatty Liver Disease among Adults in the United States, 2001-2016.” JAMA, vol. 321, no. 17, 7 May 2019, pp. 1723–1723, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31063562/
- NHS Choices. Non-Alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD). 2023, www.nhs.uk/conditions
Alte afecțiuni similare
Spondiloza lombară
Spondiloza lombară este o afecțiune degenerativă care afectează partea inferioară a coloanei vertebrale. Este asemănătoare cu artrozele și este cauzată, de obicei, de...
Vezi detalii
Steatohepatita nonalcoolică
Steatohepatita nonalcoolică, cunoscută și sub acronimul NASH (din engleză „Non-Alcoholic SteatoHepatitis”), este o afecțiune a ficatului caracterizată prin inflamație și...
Vezi detalii
Steatoree
Steatoreea denumește prezența unei cantități excesive de grăsime în fecale. Scaunul gras este în mod vizibil diferit de unul normal, evidențiindu-se prin volum crescut,...
Vezi detalii
Stenoza aortică
Inima este compusă din patru camere: două atrii şi două ventricule, iar în fiecare cameră există câte o valvă prin care este evacuat sângele. Cele patru valve...
Vezi detalii
Stenoză esofagiană
Stenoza esofagiană presupune o îngustare anormală a esofagului (tubul prin care alimentele ajung din gură în stomac). Strictura lui poate provoca dificultăți la...
Vezi detalii
Stenoza mitrală
Despre stenoza mitralăStenoza mitrală este o afecțiune ce determină îngustarea valvei dintre cele două camere ale inimii. Supapa îngustată reduce sau blochează fluxul de...
Vezi detalii
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.