Tuberculoza

Alte denumiri: TBC

Descoperă informații utile despre tuberculoza: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre tuberculoză

Tuberculoza (sau TBC) este cauzată de un microorganism bacterian, bacilul de tuberculi sau Mycobacterium tuberculosis. Este o boală care există de mii de ani, fiind cunoscută în trecut și sub denumirea de „ftizie”. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, o epidemie de tuberculoză a izbucnit în întreaga Europă și America de Nord, înainte ca microbiologul german Robert Koch să descopere cauzele microbiene de tuberculoză în 1882.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în ciuda faptului că vorbim despre o boală ce poate fi prevenită și tratată, numai în anul 2023 tuberculoza a provocat aproximativ 1,25 milioane de decese la nivel mondial, redevenind probabil principala cauză de deces cauzat de un singur agent infecțios. TBC rămâne, de asemenea, principala cauză de deces pentru persoanele cu HIV și o cauză importantă a mortalității asociate rezistenței la antimicrobiene.

Tuberculoza (TBC) este o boală infecțioasă, potențial fatală, care poate afecta aproape orice parte a corpului, dar se localizează cel mai des la nivelul plămânilor. În funcție de felul în care aceasta se manifestă, medicii fac o distincție între două tipuri de tuberculoză: latentă și activă.

Tuberculoza latentă - bacteriile rămân în organism într-o stare inactivă. Ele nu produc simptome și nu sunt contagioase, dar pot deveni active;
Tuberculoza activă - bacteriile produc simptome și pot fi transmise altora.

Cea mai răspândită boală de acest tip este tuberculoza pulmonară. Însă există și tuberculoza extrapulmonară, aceasta putându-se localiza în diverse organe ale corpului. În funcție de organul infectat, pot exista mai multe tipuri de tuberculoză extrapulmonară. Cele mai frecvente dintre acestea sunt:

tuberculoza ganglionară;
tuberculoza pleurală (sau pleurezia tuberculoasă);
tuberculoza osoasă;
tuberculoza articulară;
tuberculoza sistemului nervos central (numită și meningită tuberculoasă);
tuberculoza renală;
tuberculoza urogenitală;
tuberculoza gastro-intestinală (aici încadrându-se și tuberculoza intestinală);
tuberculoza cutanată;
tuberculoza miliară.

Ultima dintre acestea, tuberculoza miliară (cunoscută și sub numele de tuberculoză diseminată), apare atunci când mai multe organe diferite sunt infectate, dar este destul de rară, reprezentând aproximativ 10% din cazurile de tuberculoză extrapulmonară.

Cauze

Tuberculoza este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Infecția se răspândește pe cale aeriană. Acest tip de transmisie înseamnă că, atunci când un pacient cu tuberculoză expiră, tușește sau strănută, picături mici de lichid care conțin bacili tuberculari sunt eliberați în aer. Acești bacili pot pătrunde în pasajele nazale și plămânii unei persoane sensibile din apropiere.

După inhalare, bacilii tuberculari pot ajunge la cavitățile mici din plămâni care servesc respirației (alveolele), unde sunt preluate de celule numite macrofage. Bacilii se înmulțesc în aceste celule și apoi se răspândesc prin vasele limfatice către ganglionii limfatici din apropiere. Uneori bacilii se deplasează prin vasele de sânge către organe îndepărtate.

Deși M. tuberculosis este principalul patogen uman la nivel mondial, și alte specii (M. bovis, M. africanum și M. canettii) pot infecta oamenii.

Factori de risc

Următoarele categorii de persoane prezintă risc crescut pentru tuberculoză:

vârstnicii;
sugarii;
persoanele cu sistem imunitar slăbit, de exemplu din cauza HIV/SIDA, chimioterapiei, diabetului sau a medicamentelor care slăbesc sistemul imunitar.

Riscul de apariție a tuberculozei crește dacă:

ești în jurul oamenilor care au tuberculoză;
locuiești în condiții de viață aglomerate sau nesanitare;
ai o dietă precară.

Simptome

Stadiul primar al tuberculozei nu cauzează simptome. Nici tuberculoza latentă nu provoacă simptome. Atunci când apar simptome de TBC pulmonar, ele pot include:

dificultate de respirație;
dureri în piept;
tuse (de obicei cu mucus);
tuse cu sânge;
transpirație excesivă, mai ales noaptea;
oboseală;
febră;
pierdere în greutate.

În cazul tuberculozei extrapulmonare, când TBC se răspândește dincolo de plămâni la alte organe, pe lângă simptomele generale, pot apărea manifestări specifice, în funcție de zona afectată. De exemplu:

în cazul afectării rinichilor, simptomele TBC pot include prezența sângelui în urină (hematuria) și pierderea funcției renale;
implicarea coloanei vertebrale poate duce la dureri de spate, rigiditate, spasme musculare și deformări ale acesteia;
în cazul în care tuberculoza ajunge la creier, pot apărea greață, vărsături, confuzie și chiar pierderea cunoștinței.

În cazul tuberculozei active la copii și adolescenți, simptomele pot varia în funcție de vârstă. La adolescenți, simptomele TBC sunt similare cu cele întâlnite la adulți. La copiii cu vârsta cuprinsă între 1-12 ani, TBC poate provoca simptome precum febra persistentă și pierderea în greutate.

La bebeluși, tuberculoza se manifestă prin stagnarea creșterii și a luării în greutate, la care se pot adăuga semne de afectare neurologică:

moleșeală;
iritabilitate accentuată;
vărsături;
dificultăți de hrănire;
bombarea fontanelei;
reflexe slabe.

Diagnosticare

În timpul unei examinări, medicul îți va verifica ganglionii limfatici pentru a vedea dacă sunt inflamați și va folosi un stetoscop ca să asculte sunetul pe care îl fac plămânii atunci când respiri.

Cea mai comună metodă de diagnostic este un test cutanat (care se realizează la nivelul pielii), deși există și teste de sânge care câștigă în popularitate. Pentru a realiza testul cutanat, o cantitate mică din substanța numită tuberculină este injectată chiar sub piele, pe interiorul antebrațului. După ce trec între 48 și 72 de ore, un personal medical îți va verifica brațul pentru a vedea dacă este inflamat în locul în care a fost realizată injecția. După mărimea inflamației, personalul medical va determina dacă rezultatul testului este pozitiv sau negativ.

Cu toate acestea, un test cutanat nu indică întotdeauna un rezultat corect, de aceea există și alte teste pentru tuberculoză. Spre exemplu, testul de sânge poate detecta nu doar tuberculoza activă, ci și pe cea pasivă. Acest test măsoară reacția sistemului tău imunitar la bacteriile care cauzează tuberculoza.

În cazul în care testul cutanat a ieșit pozitiv, doctorul tău poate să-ți recomande o radiografie sau o tomografie pulmonară, pentru a vedea care este stadiul în care se află boala.

De asemenea, pentru a-ți putea recomanda o medicamentație potrivită, doctorul tău poate să-ți recolteze și o probă de salivă, astfel încât să detecteze tipul de bacterie care a provocat apariția bolii. Rezultatele de la astfel de teste le poți afla în 4-8 săptămâni.

Tratament

Tratamentul tuberculozei implică o combinație eficientă de medicamente, iar pacienții pot fi tratați acasă, precum și într-un spital.

În cazul tuberculozei latente, tratamentul este administrat, de obicei, timp de trei sau patru luni, în special persoanelor cu risc crescut de a dezvolta boala activă (ex: cele cu HIV/SIDA) și pot fi necesare doar unul sau două tipuri de medicamente. Tratamentul pentru tuberculoza activă durează între patru, șase sau nouă luni și necesită administrarea unei combinații de mai multe medicamente, determinate de specialiști.

Este foarte important să se finalizeze întreaga schemă de tratament. Întreruperea prematură a tratamentului poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene la medicamentele folosite, ceea ce poate complica controlul bolii.

Efectele secundare la medicamentația pentru tuberculoză sunt destul de rare, dar atunci când apar pot fi periculoase. De aceea este important să apelezi la un doctor dacă:

ai o stare vomitivă sau îți vomiți;
îți pierzi apetitul;
pielea prinde un colorit gălbui;
urina este întunecată;
faci vânătăi sau sângerezi cu ușurință;
ai vederea încețoșată.

Tratamentul chirurgical al tuberculozei poate fi utilizat dacă medicamentele sunt ineficiente. Există trei tratamente chirurgicale pentru a trata boala:

pneumotorax - în care aerul este introdus în piept pentru a colapsa plămânul;
toracoplastia - în care sunt îndepărtate una sau mai multe nervuri;
îndepărtarea unui plămân bolnav, integral sau parțial. Este posibil ca pacienții să supraviețuiască cu un plămân sănătos.

Complicații

În absența tratamentului, tuberculoza poate fi fatală. Tuberculoza activă netratată în mod tipic afectează plămânii, dar poate afecta și alte părți ale corpului. De aceea este important să consulți un specialist în pneumologie cât mai rapid posibil. Complicațiile tuberculozei includ:

dureri la nivelul coloanei - durerile de spate și „înțepenirea” coloanei sunt complicații comune ale tuberculozei;
dureri la nivelul încheieturilor - artrita care apare în urma tuberculozei de obicei afectează zona șoldurilor și genunchii;
inflamarea membranei care acoperă creierul (meningită) - apar migrene intermitente sau continue care durează săptămâni întregi; acestea pot fi însoțite de schimbări mental;
probleme la nivelul ficatului sau rinichilor - ficatul și rinichii ajută la filtrarea impurităților din sânge; tuberculoza la nivelul acestor organe poate afecta funcționarea lor normală;
afecțiuni la nivelul inimii - în anumite cazuri destul de rare, tuberculoza poate infecta țesuturile din jurul inimii, cauzând apariția inflamației și colectarea fluidelor care pot interfera cu abilitatea inimii de a pompa sânge în organism; această condiție, numită tamponadă cardiacă, poate fi fatală.

Prevenție

Riscul de contractare sau răspândire a tuberculozei poate fi redus prin respectarea anumitor măsuri:

spălarea frecventă și temeinică a mâinilor;
respectarea igienei tusei și strănutului;
evitarea contactului apropiat cu alte persoane;
respectarea tratamentului prescris de medic;
izolarea la domiciliu și revenirea la locul de muncă/școală doar după primirea acordului medicului.

Există și un vaccin pentru tuberculoză numit vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guérin), care a fost folosit pe oameni pentru prima dată în anul 1921. Vaccinul poate fi administrat bebelușilor sau copiilor foarte tineri, dar numai în condițiile în care aceștia nu au dezvoltat TBC. Dacă ai observat anumite simptome ale bolii la copilul tău, este foarte important să consulți în specialist în pneumologie.

Vaccinul BCG a fost administrat și adulților, însă eficacitatea acestuia este mult mai redusă decât în cazul nou-născuților, variind între 0% și 80%. Pe lângă acest lucru, în România nu există un plan de vaccinare a adulților, ci numai a nou-născuților. Efecte secundare au fost observate la numai 3 copii din 10000, iar acestea sunt în general minore.

Dacă apar simptome precum tuse persistentă, febră și scădere în greutate inexplicabilă, este crucial să se solicite imediat ajutor medical. Tratamentul precoce oprește răspândirea bolii și crește șansele de recuperare. Persoanele cu risc crescut (precum cele cu HIV sau cele care vin în contact regulat cu bolnavi de TBC în familie sau la locul de muncă) ar trebui să se testeze pentru TBC. Poți afla mai multe recomandări privind prevenția tuberculozei de la medicii buni de la MedLife.

Întrebări frecvente

Tuberculoza este contagioasă?

Tuberculoza este foarte contagioasă și poate fi transmisă de la o persoană infectată la o persoană neinfectată prin tuse, strănut, sau chiar și printr-o simplă conversație.

Care este perioada de incubație pentru tuberculoză?

La majoritatea persoanelor, perioada de incubație variază între 2 și 12 săptămâni. Cu toate acestea, riscul de a dezvolta tuberculoză activă este cel mai mare la 2 ani de la infecție.

Tuberculoza se vindecă?

În ziua de azi, majoritatea cazurilor de tuberculoză se tratează cu antibiotice. Cu toate acestea, procesul de vindecare este destul de lung, putând să dureze între 6 și 9 luni.

Când ar trebui să iau legătura cu un medic dacă suspectez că am tuberculoză?

Tuberculoza, ca multe alte afecțiuni, se poate trata cel mai ușor dacă e detectată într-un stadiu timpuriu. De aceea este bine să contactezi un doctor în următoarele cazuri:

ai fost expus la cineva care are tuberculoză activă;
testul cutanat pentru tuberculoză a ieșit pozitiv;
ai tuse severă însoțită de sânge;
ai alte simptome ale tuberculozei, cum sunt oboseala, febra, transpirația pe timp de noapte și tusea.

Cum arată viața după tuberculoză?

Experiența fiecărui pacient care se vindecă de tuberculoză este diferită. Deși este posibil să ai capacitatea pulmonară afectată după ce te vindeci, acest lucru nu înseamnă că nu poți avea o calitate a vieții crescută. Spre exemplu, poți avea dispnee (respirație cu dificultăți). Exercițiile fizice te vor ajuta să-ți crești capacitatea pulmonară, astfel încât să poți să depui din ce în ce mai mult efort fără să-ți pierzi respirația. De asemenea, este important să mergi regulat la controale medicale pentru a-ți examina plămânii.

Atenție!

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultația din cabinetul medical. Manifestările unor probleme medicale diferă de la pacient la pacient. Nu ezita să mergi la medicul de familie sau la medicul specialist pentru consult și tratament ori de câte ori întâmpini o problemă de sănătate.

Bibliografie

Mayo Clinic, „Tuberculosis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tuberculosis/symptoms-causes/syc-20351250.
WebMD, „Tuberculosis (TB)”: https://www.webmd.com/lung/understanding-tuberculosis-basics.
Healthline, „Tuberculosis”: https://www.healthline.com/health/tuberculosis.
National Library of Medicine, Tobin, Ellis H, and Debbie Tristram. „Tuberculosis Overview”, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441916/.
World Health Organization „Tuberculosis”, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tuberculosis.
Cleveland Clinic, “Tuberculosis: Causes, Symptoms, Treatment & Prevention”, my.clevelandclinic.org/health/diseases/11301-tuberculosis.