Tuberculoza

Despre tuberculoză

Tuberculoza (sau TBC) este cauzată de un microorganism bacterian, bacilul de tuberculi sau Mycobacterium tuberculosis. Este o boală care există de mii de ani, fiind cunoscută în trecut și sub denumirea de „ftizie”. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, o epidemie de tuberculoză a izbucnit în întreaga Europă și America de Nord, înainte ca microbiologul german Robert Koch să descopere cauzele microbiene de tuberculoză în 1882.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2019 aproximativ 10 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză. Citește mai departe pentru a descoperi ce este tuberculoza, care sunt cauzele și simptomele sale și ce tratament există pentru această boală.

Tuberculoza (TBC) este o boală infecțioasă, potențial fatală, care poate afecta aproape orice parte a corpului, dar se localizează cel mai des la nivelul plămânilor. În funcție de felul în care aceasta se manifestă, medicii fac o distincție între două tipuri de tuberculoză: latentă și activă.

• Tuberculoza latentă - bacteriile rămân în organism într-o stare inactivă. Ele nu produc simptome și nu sunt contagioase, dar pot deveni active;
• Tuberculoza activă - bacteriile produc simptome și pot fi transmise altora.

Cea mai răspândită boală de acest tip este tuberculoza pulmonară. Însă există și tuberculoza extrapulmonară, aceasta putându-se localiza în diverse organe ale corpului. În funcție de organul infectat, pot exista mai multe tipuri de tuberculoză extrapulmonară. Cele mai frecvente dintre acestea sunt:

• Tuberculoza ganglionară;
• Tuberculoza pleurală (sau pleurezia tuberculoasă);
• Tuberculoza osoasă;
• Tuberculoza articulară;
• Tuberculoza sistemului nervos central (numită și meningită tuberculoasă);
• Tuberculoza renală;
• Tuberculoza urogenitală;
• Tuberculoza gastro-intestinală (aici încadrându-se și tuberculoza intestinală);
• Tuberculoza cutanată;
• Tuberculoza miliară.

Ultima dintre acestea, tuberculoza miliară (cunoscută și sub numele de tuberculoză diseminată), apare atunci când mai multe organe diferite sunt infectate, dar este destul de rară, reprezentând aproximativ 10% din cazurile de tuberculoză extrapulmonară.

Există un vaccin pentru tuberculoză numit BCG (Bacillus Calmette-Guérin), care a fost folosit pe oameni pentru prima dată în anul 1921. Vaccinul poate fi administrat bebelușilor sau copiilor foarte tineri, dar numai în condițiile în care aceștia nu au dezvoltat TBC. Dacă ai observat anumite simptome ale bolii la copilul tău, este foarte important să consulți în specialist în pneumologie.

Vaccinul BCG a fost administrat și adulților, însă eficacitatea acestuia este mult mai redusă decât în cazul nou-născuților, variind între 0% și 80%. Pe lângă acest lucru, în România nu există un plan de vaccinare a adulților, ci numai a nou-născuților. Efecte secundare au fost observate la numai 3 copii din 10000, iar acestea sunt în general minore.

Factori de risc

Următoarele categorii de persoane prezintă risc crescut pentru tuberculoză:

• Vârstnicii;
• Sugarii;
• Persoanele cu sistem imunitar slăbit, de exemplu datorită HIV/SIDA, chimioterapiei, diabetului sau a medicamentelor care slăbesc sistemul imunitar.

Riscul de apariție a tuberculozei crește dacă:

• Sunteți în jurul oamenilor care au tuberculoză;
• Locuiți în condiții de viață aglomerate sau nesanitare;
• Aveți o dietă precară.

În absența tratamentului, tuberculoza poate fi fatală. Tuberculoza activă netratată în mod tipic afectează plămânii, dar poate afecta și alte părți ale corpului. De aceea este important să consulți un specialist în pneumologie cât mai rapid posibil. Complicațiile tuberculozei includ:

• Dureri la nivelul coloanei - durerile de spate și „înțepenirea” coloanei sunt complicații comune ale tuberculozei.
• Dureri la nivelul încheieturilor - artrita care apare în urma tuberculozei de obicei afectează zona șoldurilor și genunchii.
• Inflamarea membranei care acoperă creierul (meningită) - apar migrene intermitente sau continue care durează săptămâni întregi. Acestea pot fi însoțite de schimbări mentale.
• Probleme la nivelul ficatului sau rinichilor - ficatul și rinichii ajută la filtrarea impurităților din sânge. Tuberculoza la nivelul acestor organe poate afecta funcționarea lor normală.
• Afecțiuni la nivelul inimii - în anumite cazuri destul de rare, tuberculoza poate infecta țesuturile din jurul inimii, cauzând apariția inflamației și colectarea fluidelor care pot interfera cu abilitatea inimii de a pompa sânge în organism. Această condiție, numită tamponadă cardiacă, poate fi fatală.

Diagnosticare

În timpul unei examinări, medicul îți va verifica ganglionii limfatici pentru a vedea dacă sunt inflamați și va folosi un stetoscop ca să asculte sunetul pe care îl fac plămânii atunci când respiri.

Cea mai comună metodă de diagnostic este un test cutanat (care se realizează la nivelul pielii), deși există și teste de sânge care câștigă în popularitate. Pentru a realiza testul cutanat, o cantitate mică din substanța numită tuberculină este injectată chiar sub piele, pe interiorul antebrațului. După ce trec între 48 și 72 de ore, un personal medical îți va verifica brațul pentru a vedea dacă este inflamat în locul în care a fost realizată injecția. După mărimea inflamației, personalul medical va determina dacă rezultatul testului este pozitiv sau negativ.

Cu toate acestea, un test cutanat nu indică întotdeauna un rezultat corect, de aceea există și alte teste pentru tuberculoză. Spre exemplu, testul de sânge poate detecta nu doar tuberculoza activă, ci și pe cea pasivă. Acest test măsoară reacția sistemului tău imunitar la bacteriile care cauzează tuberculoza.

În cazul în care testul cutanat a ieșit pozitiv, doctorul tău poate să-ți recomande o radiografie sau o tomografie pulmonară, pentru a vedea care este stadiul în care se află boala.

De asemenea, pentru a-ți putea recomanda o medicamentație potrivită, doctorul tău poate să-ți recolteze și o probă de salivă, astfel încât să detecteze tipul de bacterie care a provocat apariția bolii. Rezultatele de la astfel de teste le poți afla în 4-8 săptămâni.