Amilază serică prin identificarea izoenzimelor

Informații generale

Pentru a digera alimente, organismul nostru depune efort și are nevoie de o serie de substanțe pentru a putea desfășura acest proces. Una dintre aceste substanțe este amilaza, o proteină complexă cu rol important în descompunerea carbohidraților.

Cea mai mare cantitate de amilază este produsă de pancreas și de glandele salivare. Amilaza produsă de pancreas este secretată în intestin pentru a ajuta la digestia alimentelor, în timp ce o cantitate cu mult mai mică ajunge în sânge pentru ca, ulterior, să fie eliminată prin urină.

Atunci când pancreasul nu funcționează normal sau apare un blocaj la nivelul canalului prin care amilaza trece din pancreas în intestin, nivelul de amilază care ajunge în sânge este peste valorile normale. Amilaza salivară este produsă de glandele parotide și ajută la digestia glucidelor încă din cavitatea bucală.

Izoenzimele reprezintă formele sub care se găsește o anumită enzimă. În cazul amilazei, izoenzimele sale sunt de tip p și de tip s, în funcție de locul în care sunt produse. Izoenzimele de tip s reprezintă amilaza produsă de glandele salivare, iar cele de tip p reprezintă amilaza produsă de pancreas.

Determinarea amilazei serice prin identificarea izoenzimelor ajută la diagnosticarea afecțiunilor pancreatice ori parotidiene (salivare) și monitorizarea acestora. Acest test identifică, așadar, atât cantitatea de amilază prezentă în sânge, cât și tipul izoenzimelor (tip p - amilază produsă de pancreas, tip s - amilază produsă de glandele salivare).

40% din amilaza serică totală, de obicei, este reprezentată de izoenzima pancreatică și 60% de cea salivară. Cele două izoenzime sunt similare (din punct de vedere structural), însă cea produsă de pancreas se elimină la nivel renal. Orice afecțiune care duce la creșterea amilazei pancreatice în sânge determină și o modificare, în consecință, a excreției urinare.

Când este recomandată determinarea amilazei serice prin identificarea izoenzimelor

Analiza nivelului de amilază din sânge și cantitatea izoenzimelor sale este recomandată atunci când pacientul prezintă semne și simptome ale unei afecțiuni pancreatice. În aceste cazuri, cele mai întâlnite simptome sunt:

• stările de greață și vărsături;
• durerile intense la nivelul abdomenului;
• pierderea totală a poftei de mâncare;
• febra.

Determinarea de amilază serică prin identificarea izoenzimelor este recomandată și pentru evaluarea pacienților care deja au primit diagnosticul de pancreatită, dar și a celor care prezintă diverse tulburări alimentare, precum și femeilor însărcinate.

Analiza care permite stabilirea nivelului de amilază serică prin identificarea izoenzimelor poate ajuta la diagnosticarea parotiditei și pancreatitei acute, a ascitei pancreatice, neoplasmului pancreatic, pseudochistului pancreatic, litiazei de ducte biliare și alte traume ale pancreasului, precum și stabilirea exactă a sursei unei amilaze serice crescute, prin identificarea izoenzimelor.

Procedura recoltare

Determinarea de amilază serică prin identificarea izoenzimelor nu necesită pregătiri speciale. Analiza se realizează dintr-o probă de sânge venos recoltată a jeun (pe nemâncate).

Interpretare rezultate

Determinarea amilazei serice prin identificarea izoenzimelor arată atât dacă nivelul acestei enzime ajunse în sânge este mai mare decât cel normal, dar și tipul de amilază care se regăsește în cantități anormale (produsă de pancreas sau produsă de glandele salivare).

Valorile de referință pentru acest test de laborator au fost stabilite după cum urmează:

• Amilaza serică totală <100 U/L
• Amilaza serică prin identificarea izoenzimei pancreatice 13-53 U/L
• Amilaza serică prin identificarea izoenzimei salivare <47 U/L