Babeș-Papanicolau clasic

Informații generale

Testul Babeș-Papanicolau este o analiză medicală de rutină, recomandată periodic oricărei femei cu vârsta de peste 18 ani. Este un test medical cu rol preventiv pentru că poate indica, din timp, dacă există o problemă de sănătate de natură ginecologică, iar în baza lui se poate stabili tratamentul cel mai potrivit pacientei.

Testul Babeș-Papanicolau se bazează pe analiza în laborator, la microscop, a celulelor endocervicale și exocervicale (din colul uterin sau cervix) și arată dacă acestea se dezvoltă normal sau dacă prezintă modificări ce ar putea duce la cancer de col uterin.

Testul Babeș-Papanicolau poate să fie clasic sau în mediu lichid. Diferența dintre cele două variante constă în felul în care sunt păstrate, transportate și prelucrate probele biologice recoltate.

Ambele teste Babeș-Papanicolau, clasic și în mediu lichid, oferă un rezultat de certitudine, care poate indica riscul de cancer de col uterin înainte ca acesta să se instaleze sau în fază incipientă, astfel încât să poată fi administrat tratamentul curativ.

Rezultatul unui test Papanicolau, clasic și în mediu lichid, poate să indice dacă celulele analizate prezintă modificări, în special unele cauzate de infecții cu HPV, dar nu poate să arate dacă există o infecție cu HPV și care ar fi tipul acesteia. În acest sens, se recomandă analiza separată specifică HPV, la recomandare medicală.

Când este recomandat testul Babeș-Papanicolau clasic

Testul Papanicolau clasic poate fi făcut oricând la recomandarea medicului ginecolog. În mod obișnuit, femeile cu vârste între 21 și 65 de ani au ca recomandare să facă testul Papanicolau anual.

Femeile la menopauză ar trebui să facă acest test de screening în continuare, la intervale recomandate de medicul ginecolog, în funcție de fiecare caz în parte.

În cazul femeilor care au trecut printr-o intervenție chirurgicală, cum ar fi o histerectomie totală, medicul poate să recomande ca testul Papanicolau să nu mai fie realizat ca metodă de screening.

În situațiile în care femeia prezintă sângerări, secreții anormale sau dureri la nivelul aparatului reproducător, testul Papanicolau clasic poate fi realizat și între testările anuale, chiar dacă rezultatul precedentului test a fost unul care nu a ridicat suspiciuni medicale.

Procedura recoltare

Analiza se realizează prelevând celule exocervicale și endocervicale de la nivelul colului uterin. Recoltarea probei este făcută de specialist, în cabinetul ginecologic, cu ajutorul unei periuțe cervicale cu cap detaşabil.

Pentru păstrarea probei până la analiza microscopică din laborator se folosesc recipiente speciale din plastic (în cazul testului în mediul lichid). Pentru testul clasic, proba se etalează pe lame de sticlă și se fixează cu spray fixator pentru citologie.

Pacienta trebuie să evite: raporturile sexuale, lavajul vaginal, tratamente intravaginale (geluri, creme, contraceptive, dezinfectante, lubrifianți) sau alte manevre intravaginale (tampoane intravaginale, explorare vaginală) cu 24-48 ore înainte de recoltarea probei.

Testul Papanicolau poate fi făcut oricând, dar se recomandată recoltarea în afara perioadei menstruale. Cea mai indicată perioadă pentru recoltarea probei este la mijlocul ciclului menstrual. În cazul în care există infecții deja cunoscute, se recomandă ca testul să fie făcut după tratarea acestora.

În cazul în care pacienta trece prin intervenții chirurgicale, se recomandă ca testul Papanicolau să fie făcut la cel puțin 24 ore după intervenție, iar după naștere testarea ar trebui să fie realizată după o perioadă de 1-3 luni.

Interpretare rezultate

Identificarea unor celule anormale nu înseamnă întotdeauna că pacienta are cancer, ci, în cele mai multe cazuri, că există leziuni la nivelul colului uterin care au nevoie de tratament pentru a nu degenera, crescând riscul ca în timp să ducă la cancer.

De multe ori pe buletinul de analiză apare mențiunea: „celule endocervicale prezente” – satisfăcător pentru evaluare. Ceea ce înseamnă că la recoltare s-a reușit prelevarea din colul uterin a celulelor necesare ca proba să fie relevantă la analiză.

Rezultatul testului Papanicolau poate să indice:

NILM – negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne

Aici se încadrează o serie de modificări ale celulelor care nu au legătură cu cancerul, pe buletinul de analiză apărând mențiunea:

• „modificări non neoplazice inflamatorii” sau
• „modificări celulare reactive asociate inflamaţiei/ iradierii, DIU (sterilet)”

Anomalii ale celulelor epiteliale

Anomaliile detectate de testul Papanicolau pot fi de mai multe feluri:

Scuamoase:

• Celule scuamoase atipice:
  • cu semnificaţie nedeterminată (ASC-US);
  • nu se poate exclude HSIL (cancer, neoplasm) – ASC-H.
• Leziuni scuamoase intraepiteliale de grad scăzut (LSIL) – includ modificări induse de HPV/ displazia uşoară/ CIN1;
• Leziuni scuamoase intraepiteliale de grad înalt (HSIL) – includ leziunile: CIN2 (displazia moderată), CIN3 ( displazia severă) şi carcinomul in situ (CIS);
• Carcinom cu celule scuamoase.

Glandulare:

• Celule glandulare atipice (endocervicale, endometriale, glandulare) cu semnificaţie neprecizată (AGC);
• Celule glandulare atipice (endocervicale, glandulare) sugestive pentru neoplazie;
• Adenocarcinom endocervical in situ;
• Adenocarcinom endocervical, endometrial, extrauterin sau cu semnificaţie neprecizată.

În aceasta categorie, testul Papanicolau poate să evidențieze anomalii precanceroase ale celulelor cervicale. Acestea sunt de mai multe feluri: ASCUS, LSIL, HSIL și ACG. Fiecare dintre aceste anomalii indică zona în care se produce această anomalie și este necesară refacerea testului peste aproximativ 6 luni sau completarea lui cu alte analize precum: colposcopie, biopsie sau examen histopatologic, cum se întâmplă în cazul anomaliilor de tip HSIL și ACG.

Anomaliile de tip ASCUS și LSIL pot fi determinate de infecții cu HPV. În aceste cazuri se recomandă și testarea HPV pentru a vedea exact ce tulpini sunt prezente. Aceste anomalii sunt cele mai întâlnite și este posibil ca medicul să indice alte teste și investigații în baza cărora va fi administrat un tratament specific.

Unele modificări ale celulelor cervicale detectate prin testul Papanicolau clasic la femeile ajunse la menopauză nu necesită tratament specific. Dar numai specialistul este cel care poate interpreta rezultatul testului Papanicolau și poate decide dacă se impune sau nu o schemă de tratament.