Informații generale
Colesterolul este o substanță lipidică (grăsime) esențială pentru funcționarea organismului, la fel cum sunt vitaminele, mineralele, carbohidrații și alți nutrienți. Colesterolul se regăsește în structura anumitor hormoni, dar mai ales în compoziția membranelor celulare din țesuturile animale, contribuind astfel la formarea lor. Este folosit de organism pentru a sintetiza hormonii esențiali pentru dezvoltare, creștere și reproducere.
Cu alte cuvinte, colesterolul nu este deloc nociv pentru organism. Dimpotrivă, el este necesar, pentru că asigură o serie întreagă de procese. Cu toate acestea, el devine periculos când ajunge la un nivel prea mare, pentru că duce la apariția a numeroase boli cardiovasculare.
Colesterolul îndeplinește roluri „bune” și roluri „rele” în organism.
Roluri „bune” ale colesterolului:
- reprezintă o componentă structurală importantă a membranelor celulare;
- este un precursor al hormonilor steroizi și acizilor biliari;
- are rol în formarea vitaminei D.
Roluri „rele” ale colesterolului:
- un colesterol mărit contribuie substanțial la formarea plăcilor aterosclerotice la nivelul vaselor de sânge, determinând îngustarea lumenului (diametrului), cu scăderea fluxului sangvin, până la obstrucția totală a vaselor de sânge; consecința este producerea infarctelor cu diferite localizări: cardiac, cerebral, mezenteric.
Colesterolul total este o analiză folosită pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor provocate de excesul de colesterol și lipide din sânge și pentru afecțiunile metabolismului lipoproteinelor.
Măsurarea nivelului seric de colesterol total servește ca indicator al:
- funcției hepatice;
- funcției biliare;
- mecanismului de absorbție intestinală;
- bolilor arterelor coronare;
- funcției tiroidiene.
Nivelul de colesterol este important și pentru diagnosticul și clasificarea hiperlipoproteinelor.
Colesterolul total, fiind insolubil în apă, circulă în sânge sub formă de complexe lipoproteice, în combinație cu anumite proteine.
Există patru clase majore de lipoproteine:
- chilomicroni;
- VLDL colesterol – densitate foarte mică;
- LDL colesterol – densitate mică;
- HDL colesterol – densitate mare.
În concentrații mici există și:
- IDL colesterol – densitate intermediară;
- lipoproteina a (Lpa).
Când se recomandă determinarea colesterolului total
Verificarea profilul seric al grăsimilor este recomandată tuturor adulților de peste 20 de ani (colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol și trigliceride), ca metodă de screening pentru boli coronariene (cardiace).
Profil lipidic seric obligatoriu:
- colesterol total;
- LDL colesterol: este colesterolul „rău”, creșterea acestuia contribuind substanțial la formarea plăcilor de aterom și îngustarea vaselor de sânge;
- HDL colesterol: este colesterolul „bun”, creșterea acestuia este asociată cu scăderea gradului de ateroscleroză;
- trigliceride.
În mod opțional se pot doza:
- non HDL colesterol – la pacienții cu nivel crescut de trigliceride, pacienții cu diabet zaharat, obezitate, cu nivel foarte scăzut de LDL colesterol
- ApoB - apolipoproteină B)q
- Lp(a) - lipoproteină (a)
Screening-ul pentru dislipidemii este obligatoriu în următoarele situații:
- bărbați > 45 de ani, femei > 50 de ani sau la menopauză;
- semne de afectare cardiovasculară sau cerebrovasculară;
- claudicație intermitentă (durere sau disconfort muscular la mers);
- femei cu hipertensiune arterială și diabet zaharat în sarcină;
- boli renale cronice;
- diabet zaharat (tip 1 și 2);
- hipercolesterolemii familiale;
- bărbați cu disfuncție erectilă;
- la apariția de xantoame, xantelasme și arcuri corneene precoce (< 45 de ani);
- copiii pacienților cu moarte cardiovasculară prematură;
- copiii pacienților cu dislipidemie severă;
- boli inflamatorii cronice: poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic;
- tratament cu antiretrovirale.
Colesterolul crescut nu doare, dar după o perioadă apar manifestări din cauza formării plăcii de aterom:
- dureri toracice (angină pectorală);
- claudicație intermitentă;
- dureri abdominale (infarct mezenteric);
- infarct cerebral, amețeli, pierderi de memorie (scade fluxul sangvin cerebral).
Colesterolul total este o analiză ce face parte şi din testul FIBROMAX (dezvoltat de BioPredictive) sau mai nou NASH Fibrotest: acesta reprezintă alternativa neinvazivă la puncția hepatică, iar rezultatul furnizează informații importante despre gradul de fibroză, necroză și inflamație hepatică, precum și gradul de steatoză și afectare alcoolică a ficatului.
Procedura recoltare
Analiza colesterolului total se efectuează din sânge recoltat prin puncție venoasă, fără o pregătire prealabilă specială a pacientului.
Recomandarea este ca recoltarea să fie făcută dimineața, a jeun (pe nemâncate), de regulă după un post de 10 - 12 ore.
Se recoltează sânge venos în vacutainer fără aditiv, de preferat cu gel separator (dop galben), dar și fără gel separator (dop roșu). La maximum două ore de la recoltare, proba de sânge este centrifugată, iar din serul astfel obținut analiza este efectuată imediat. Serul poate fi și stocat timp de câteva zile la 4-8 grade C.
Rezultatul analizei de colesterol total este disponibil în decurs de 1 zi lucrătoare.
Interpretare rezultate
Cunoașterea nivelului de colesterol din sânge și menținerea sub control a valorilor acestuia sunt foarte importante pentru asigurarea sănătății sistemului cardiovascular. Afecțiunile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, iar factorul principal este nivelul mărit de colesterol din sânge.
Intervalele de referință (valorile normale) pentru colesterolul total variază în funcție de vârsta pacientului, dar și de metoda de lucru a laboratorului:
Vârstă |
Valori |
0-14 ani |
valori optime: 0-170 mg/dl |
valori la limită: 170-199 mg/dl |
|
valori mari, peste limită: >200 mg/dl |
|
peste 14 ani |
valori optime: 0-200 mg/dl |
valori la limită: 200-239 mg/dl |
|
valori mari, peste limit: >240 mg/dl |
Și modul de viață influențează profilul lipidic:
- scăderea ponderală, exercițiile fizice: scad colesterolul și trigliceridele și cresc HDL;
- consumul de fibre (cereale, legume, fructe): scad LDL și trigliceridele și cresc HDL;
- acizii grași saturați și grăsimile trans: cresc LDL;
- carbohidrații: cresc trigliceridele și scad HDL;
- reducerea alcoolului: determină semnificativ scăderea trigliceridelor.
Bibliografie
- Henry`s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, 23rd Edition, 2017
- 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias:lipid modification to reduce cardiovascular risk
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.