Banner Creatinina serică

Creatinina serică

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Creatinina serică reprezintă un test de sânge ce pune în evidență modul de funcționare al rinichilor. Creatinina este un produs chimic rezultat în urma proceselor de filtrare a sângelui ce au loc la nivelul rinichilor, urmând ca aceasta să fie eliminată din organism prin urină. Dacă rinichii nu funcționează corespunzător, în sânge se acumulează un nivel crescut de creatinină.

Creatinina este sintetizată la nivelul muşchilor, din creatină şi creatinfosfat. Cea mai mare parte din creatină este convertită în produşi fosforilaţi, importanţi pentru stocarea energiei musculare. Când organismul are nevoie de energie, aceşti produşi eliberează creatinină şi, implicit, energia necesară.

Rata de filtrare glomerulară (GFR) este cel mai bun marker global al funcţiei renale şi este obţinută cu ajutorul unei formule ce utilizează concentraţia creatininei serice raportate la vârstă, sex şi rasă. La copii, această formulă se calculează în funcţie de înălţime şi de valoarea creatininei serice.

Analiza ce măsoară valorile serice ale creatininei este utilizată pentru a determina buna funcționare a rinichilor, precum și pentru monitorizarea pacienților aflați sub tratament medicamentos. Măsurarea creatininei serice este importantă și în diagnosticarea şi monitorizarea afecțiunilor renale acute şi cronice, în estimarea ratei de filtrare glomerulară (GFR) şi pentru evaluarea statusului dializei renale la pacienţii dializaţi.

Probă Creatinina serică Medlife

Când este recomandată determinarea creatininei serice

Determinarea creatininei serice ar trebui să se regăsească în setul uzual de analize.
Medicul specialist poate recomanda acest test şi în anumite situaţii patologice, precum:

  • pentru diagnosticarea şi monitorizarea tratamentului bolilor renale acute şi cronice;
  • pentru estimarea ratei de filtrare glomerulare (GFR) la pacienţii cu boli cronice renale sau cu risc de a dezvolta o boală cronică renală: diabet zaharat, boli cardiovasculare, istoric familial de boli renale;
  • pentru ajustarea dozelor de medicamente care se elimină renal;
  • în monitorizarea transplantului renal;
  • la pacienţii cu simptomatologie urinară;
  • în cazul pacienţilor cu politraumatisme;
  • post operator;
  • în stări de deshidratare;
  • la folosirea substanţelor de contrast în anumite investigaţii imagistice;
  • la afecţiuni musculare, distrofii musculare, miastenia gravis (slăbiciune musculară, o afecţiune autoimună);
  • la gravide;
  • în cazul disconfortului la urinare;
  • când scade semnificativ cantitatea de urină eliminată în 24h;
  • la apariţia edemelor (umflăturilor) la nivelul ochilor sau gleznelor.

Medicul poate recomanda determinarea creatininei serice și în cazul unui pacient cu simptome specifice unei afecțiuni renale. Acestea includ:

  • oboseală, lipsa concentrării;
  • edeme, mai ales matinale, în jurul ochilor (ochi umflați);
  • umflarea picioarelor și/ sau a gleznelor;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • urinare frecventă și dureroasă;
  • urină tulbure, cu un miros accentuat sau cu urme de sânge;
  • prurit accentuat;
  • hipertensiune arterială.

Cunoaşterea nivelului creatininei serice împreună cu nivelul ureei serice are o mare importanţă în aprecierea funcţionării rinichilor. Insuficienţa renală este o patologie gravă care, pentru pacienţii afectaţi, înseamnă proceduri de dializă pe tot parcursul vieţii, în lipsa unui transplant renal. Stabilirea unui tratament pentru creatinina crescută are ca scop sănătatea şi buna funcţionare a organismului.

Dozarea periodică a creatininei serice şi a ureei serice are scopul de prevenire, diagnosticare şi depistare din timp a afecţiunilor grave renale.

Procedura recoltare

Analiza care măsoară nivelul creatininei serice se efectuează din sânge recoltat prin puncţie venoasă, fără a fi necesară o pregătire prealabilă specială a pacientului. Se recomandă ca recoltarea să fie făcută dimineaţa, a jeun (pe nemâncate).

Totuşi, în anumite situaţii, se poate recolta şi postprandial (la minimum două ore după cea mai recentă masă).

Procedura constă în recoltarea de sânge venos într-un recipient (vacutainer), de preferat cu gel separator (dop galben), dar şi fără gel separator (dop roşu).

Interpretare rezultate

Nivelul creatininei variază în funcție de dimensiunea și de masa musculară a pacientului, de aceea femeile au adesea un nivel de creatinină mai scăzut decât bărbații.

Intervalele de referinţă* pentru creatinina serică variază în funcţie de sexul pacientului:

  • sex feminin: 0 - 1.10 mg/dL
  • sex masculin: 0 - 1.30 mg/dL

O valoare mai mare de 7.4 mg/dl reprezintă o valoare critică (pentru pacienţii nedializaţi). În acest caz, laboratorul anunţă imediat pacientul sau medicul trimiţător, pentru a se lua măsurile corespunzătoare.

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii utilizați, iar aceste valori pot să difere de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Nivelul creatininei serice poate fi influenţat de anumite substanţe și medicamente.

Pentru a evita apariţia interferenţelor, nu se folosesc pentru dozarea creatininei seruri intens hemolizate sau intens lipemice (cu grăsimi în concentraţie mare).

Valori scăzute

Valori scăzute ale creatininei serice pot apărea în sarcină, în cazul scăderii masei musculare la pacienţii vârstnici și în cazul bolilor hepatice avansate.

Valori crescute

Valori crescute ale creatininei serice pot fi întâlnite în următoarele situaţii:

  • Creşteri fiziologice: la pacienţii cu masă musculară mare, în cazul unei alimentaţii bogate în carne; la bărbaţi se înregistrează în mod normal valori mai mari decât la femei;
  • Creşteri patologice: în caz de insuficienţă renală acută şi cronică, glomerulonefrite, obstrucţii ale tractului urinar, traumatisme, deshidratare, anumite medicamente şi substanţe toxice (antibiotice, cefalosporine, anumite vitamine, corticosteroizi, antiinflamatorii nesteroidiene), insuficienţă cardiacă congestivă, afecţiuni musculare, distrofii musculare, miastenia gravis (slăbiciune musculară, o afecţiune autoimună).

Bibliografie

  1. McPherson, Richard A., et al. Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. Philadelphia, PA, Elsevier, 2022, www.elsevier.com

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu