Nichel în urină

Informații generale

Testul de nichel în urină este folosit în diagnosticarea și în monitorizarea evoluției tratamentului în urma expunerii la nichel. Acest test nu este util în investigarea hipersensibilității la substanță.

Analiza din urină este recomandată pentru determinarea expunerii la acest metal, în timp ce testul de sânge este utilizat pentru a verifica nivelul de concentrație a toxicității.

Nichelul (Ni) este cea mai frecventă cauză a alergiei la metale. Din punct de vedere clinic, alergia la nichel apare atunci când articolele care conțin nichel intră în contact direct și prelungit cu pielea. Prin transpirație, metalul corodează, iar ionii de nichel sunt eliberați și absorbiți prin piele, provocând alergia. Inhalarea pe termen lung de praf cu conținut ridicat de nichel este asociată cu apariția cancerului pulmonar.

Nichelul poate fi absorbit de organism prin tractul gastro-intestinal, precum și prin tractul respirator. Alimentele pot reprezenta și ele o sursă de expunere la nichel, mai ales boabele de soia, nucile sau fulgii de ovăz. Pacienții pot fi expuși la nichel și respirând un aer toxic, contaminat sau prin utilizarea de bijuterii placate sau realizate din nichel.

În funcție de doza și durata expunerii, ca agent imunotoxic și cancerigen, nichelul poate provoca o serie de efecte negative asupra sănătății, cum ar fi:

• dermatită de contact;
• boli cardiovasculare;
• astm;
• fibroză pulmonară;
• cancer de tract respirator.

Pacienții care fac dializă sunt expuși la nichel și îl acumulează în sânge și în alte organe; nu pare să existe efecte adverse asupra sănătății din cauza acestei expuneri. Dar din această cauză, testul de nichel în urină nu este recomandat în cazul persoanelor care fac dializă.

Când este recomandată determinarea nichelului în urină

Testul de nichel în urină este recomandat, de obicei, persoanelor care își monitorizează expunerea la nichel la locul de muncă.

Alergia la nichel poate afecta însă pe oricine, indiferent de vârstă, fie printr-o singură expunere, fie după expuneri repetate sau prelungite. De obicei, reacția alergică apare într-un interval de 12-48 ore de la contactul cu un obiect ce conține nichel și poate persista până la 2-4 săptămâni. Transpirația excesivă (hipersudorația) poate agrava simptomele.

Procedura recoltare

Testul de nichel în urină poate fi efectuat fie dintr-o singură probă aleatoare, fie dintr-o probă de 24 de ore. Aceasta din urmă poate fi mai precisă, deoarece va măsura nivelul mediu de nichel expulzat din organism pe o perioadă mai lungă.

Pentru testul din urină de 24 de ore va trebui să urinați dimineața și să nu păstrați această probă. Apoi, veți păstra urina colectată până a doua zi dimineața la aceeași oră. Din cantitatea totală (omogenizată) se va duce la analiză o mostră de aproximativ 100 ml.

Cu 12-18 ore înainte de test este recomandat să evitați stresul emoțional și fizic (antrenamentele sportive), precum și consumul de alcool. Iar cu 8-12 ore înainte este bine nu mâncați (este permis să faceți testul la 4 ore după o masă ușoară).

Interpretare rezultate

Valori de referință* pentru testul de nichel în urină sunt considerate < 15 μg/l.

*Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.