Banner Serotonină

Serotonină

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Serotonina este un neurotransmițător care, la nivelul sistemului nervos central, influenţează dispoziţia și reglează ciclul somn-veghe, dar are și un efect major asupra comportamentului și asupra stărilor emoționale.

Cea mai mare parte a serotoninei din sânge, în proporție de 97%, se regăsește în trombocite și în celulele enterocromafine ale tractului intestinal, intervenind astfel în procesul digestiv și în cel de coagulare a sângelui.

Determinarea serotoninei din sânge este o analiză ce ajută la diagnosticarea sindromului carcinoid, afecţiune care se manifestă la nivelul tractului gastrointestinal, pulmonar şi gonadal. În tratamentul tumorilor carcinoide ce pot duce la metastaze, medicul specialist are nevoie să cunoască nivelul 5-hidroxitriptaminei (serotonină).

Probă Serotonină Medlife

Când este recomandată determinarea serotoninei

Dozarea serotoninei este recomandată, în principal, pentru diagnosticarea sindromului carcinoid.

Analiza este recomandată și pentru evaluarea eficienței tratamentului folosit la pacienții depresivi sau anxioși, precum și pentru diagnosticarea sindromului serotoninergic.

Administrarea medicamentelor pentru sindromul depresiv poate duce la o creștere a nivelului acestui neurotransmițător și la apariția sindromului serotoninergic. Simptomele serotoninei mărite sunt:

  • durere de cap;
  • stări de agitație și neliniște ori confuzie;
  • pupile dilatate;
  • greață și vărsături;
  • modificări ale ritmului cardiac;
  • tremur;
  • transpirație excesivă și frisoane;
  • pierderea coordonării în mișcare.

În situații mai grave, sindromul serotoninergic poate pune viața în pericol, de aceea este necesară prezentarea la medic și efectuarea unor investigații pentru stabilirea nivelului de serotonină din sânge.

Medicul poate cere și o testarea a serotoninei urinare pentru afecțiunile tumorale de tip carcinoid, pentru a obține markerii specifici. Pacientul poate recolta singur urina cu respectarea indicațiilor primite de la laborator.

Procedura recoltare

Determinarea serotoninei serice se face din sânge recoltat prin puncție venoasă, dimineața, pe nemâncare (à jeun). Se recoltează într-un vacutainer fără anticoagulant, cu sau fără gel separator.

Pentru această analiză este necesar ca pacientul să nu consume alimente bogate în serotonină și triptofan, precum banane, avocado, ananas, coacăze, prune, agrișe, pepene, vinete, kiwi, nuci, roșii, somon, fructe uscate, cu 72 de ore înainte de recoltare. De asemenea, pacientul trebuie să întrerupă administrarea medicamentelor pe bază de acid salicilic sau paracetamol, cu 2 zile înainte de recoltare, iar cu 5 zile înainte trebuie se întrerupă medicația cu inhibitori de monoaminoxidază.

Interpretare rezultate

Valorile de referință* pentru serotonina serică sunt 20 - 240 ng/ml.

*Valorile de referință sunt date de aparatura utilizată, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot să difere de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Dacă pacientul a consumat alimente care conțin serotonină, acestea pot afecta testarea, dar nu semnificativ. 

Interferenţe în rezultatul analizei apar şi în urma administrării de medicamente ce pot influența concentraţia de serotonină din sânge, precum cele pe bază de inhibitori de monoaminoxidază.

Interferenţe apar şi în cazul specimenului hemolizat, atunci când pacientul are fie o anemie care provoacă un proces de separare a globulelor roșii din sânge, fie suferă de o posibilă boală hepatică sau are o reacție la transfuzie. 

De asemenea, contaminarea bacteriană sau temperaturile ridicate pot afecta rezultatul testului.

Valori scăzute

Valorile de serotonină de sub 20 ng/mL se pot asocia cu sindromul depresiv, dar pot apărea și la pacienții cu fibromialgie, insuficiență renală cronică, boală Parkinson ori anumite tulburări ale ciclului veghe-somn.

Valori crescute

Valori mai mari de 240 ng/mL de serotonină în sânge sunt, de regulă, asociate cu tumori carcinoide abdominale metastazante.

Creșteri mai pot fi depistate și în cazul pacienților diagnosticați cu ocluzie intestinală, fibroză chistică, sprue tropical (o problemă de malabsorbție a acidului folic si vitaminei B12) sau cu sindromul de dumping post rezecție chirurgicală gastrică.

De asemenea, valori crescute de serotonină sunt observate și la persoanele care au trecut printr-un infarct miocardic acut sau care au urmat un tratament antidepresiv.

Bibliografie

  1. “Serotonin Blood Test Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, 2013, www.mountsinai.org
  2. Lamoreux, Karen. “Serotonin Deficiency: What We Do and Don’t Know.” Healthline, Healthline Media, 2 July 2021, www.healthline.com‌
  3. Mary Anne Dunkin. “Serotonin Syndrome.” WebMD, WebMD, 21 Nov. 2010, www.webmd.com
  4. ‌Eske, Jamie. “Dopamine and Serotonin: Brain Chemicals Explained.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 11 May 2022, www.medicalnewstoday.com‌

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu