Banner Sideremie (fier seric)

Sideremie (fier seric)

Află informații utile despre această analiză:

  • Când este recomandată
  • Care este procedura de recoltare
  • Ce semnifică rezultatele obținute

Informații generale

Fierul este vital pentru organism deoarece stă la baza producerii sângelui. Sângele are în componența sa hemoglobină (hem - pigmentul roșu dat de fier și globină), o substanță foarte importantă în transportul oxigenului în sânge. Pe lângă această funcţie esenţială, fierul mai susține capacitatea de concentrare, asigură necesarul de energie, asigură reglarea temperaturii și are rol în procesele gastrice și intestinale.

În plus, un rol foarte important al fierului este protejarea sistemului imunitar, mai ales în cazul femeilor însărcinate. Pentru că hemoglobina asigură transportul oxigenului de la plămâni în sânge, în cazul femeilor însărcinate vorbim și de riscuri asociate fătului, în perioada intrauterină.

Organismul unui adult conține 4 – 5 g de fier, din care cea mai mare parte (65 – 70%) se găsește sub formă de hem, care se combină cu diferite proteine, alcătuind hemoproteinele (hemoglobină, mioglobină și enzime heminice), care reprezintă forma funcțională activă a fierului.

Un procent de 25 - 30% se găsește sub formă de stocare (feritină și hemosiderină) și aproximativ 1% în plasmă, legat de o proteină transportoare (transferină).

Sideremia reprezintă nivelul seric al fierului legat de transferină, adică fierul circulant. Din fierul alimentar, aproximativ 10% se absoarbe în intestin. Această cantitate compensează pierderile prin excreție biliară, descuamarea pielii, descuamarea celulelor intestinale, respectiv prin menstruație. Fierul din alimente se găsește sub formă ferică (Fe3+), iar absorbția se produce sub formă feroasă (Fe2+).

Necesitățile de fier variază în funcție de sex și vârstă, respectiv statusul fiziologic: 1 mg/zi pentru bărbați, 2 mg/zi pentru femei între 18 - 55 ani, 3 mg/zi în primele luni de sarcină, 10 mg/zi în ultimele luni de sarcină. La copii, necesarul de fier este crescut în primii doi ani de viață și în adolescență.

Sideremia prezintă oscilații, în funcție de ritmul circadian. Astfel, valori mai ridicate se înregistrează dimineața, valori mai scăzute după-amiază, valori foarte reduse - noaptea. De aceea, este recomandat pentru determinarea sideremiei ca recoltarea sângelui să se efectueze dimineața, mai ales în timpul monitorizării tratamentului de substituție de fier.

Variațiile diurne dispar la o sideremie de <45 μg/dL. În plasmă, fierul se leagă de transferină, este transportat la măduva osoasă, unde este încorporat în structura hemului sau este depozitat sub formă de feritină și hemosiderină.

Reducerea cantității fierului stocat se prezintă clinic sub forma anemiei feriprive.

Deoarece absorbția fierului este reglată la nivelul intestinului în funcție de necesitățile organismului, o persoană sănătoasă nu are nevoie să suplimenteze, pe cale orală, fierul.

La cealaltă extremă, în cazul excesului de fier, se pot atinge niveluri crescute care devin patologice, fierul depozitându-se în creier, în ficat și miocard. Se ajunge astfel la intoxicație cu fier, la hemosideroză și la hemocromatoză. Absorbția excesivă de fier se poate datora și unor tulburări la nivelul moleculelor reglatoare ale acestui proces.

Se recomandă asocierea determinării nivelului de fier seric cu determinarea nivelului transferinei, a saturării acesteia, determinarea capacității de legare a fierului și determinarea feritinei.

Probă Sideremie (fier seric) Medlife

Când este recomandată determinarea sideremiei

Dozarea sideremiei (fierului seric) este recomandată în:

  • diagnosticul pierderilor de sânge;
  • diagnostic diferențial în anemii;
  • evaluarea deficitului de fier;
  • diagnosticul intoxicației acute cu fier;
  • monitorizarea tratamentului substitutiv cu fier;
  • evaluarea talasemiei și a anemiei sideroblastice.

Procedura recoltare

Se recoltează a jeun (dimineața), după repaus alimentar de circa 8 ore, înaintea administrării de preparate de fier sau transfuzii de sânge. Dacă pacientul a suferit o transfuzie, recoltarea se amână cu patru zile. Se va recolta sânge venos în vacutainere de biochimie (ser), cu sau fără barieră de gel.

Interpretare rezultate

Determinarea fierului în sânge ajută la identificarea rapidă a deficiențelor, a anemiilor sau a creșterilor nejustificate și dezechilibrelor.

Valorile de referință* se regăsesc în tabelul de mai jos:

Vârstă µg/dL µmol/L
0 la < 14 ani fete 16 – 128 2.8 – 22.9
14 la < 19 ani fete 20 – 162 3.5 – 29
0 la < 14 ani băieți 16 – 128 2.8 – 22.9
14 la < 19 ani băieți 31 – 168 5.5 – 30
Femei > 19 ani 50 – 170 9 – 30.4
Bărbați > 19 ani 65 – 175 11.6 – 31.3

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți și pot diferi de la un laborator la altul.

Interferențe și limite

Există și variații fiziologice ale concentrației fierului:

  • creșteri fiziologice: perioada premenstruală (cu 10-30%);
  • scăderi fiziologice: perioada menstruală (cu 10-30%).

Valori ale sideremiei fals crescute apar în cazul unui ser hemolizat, după transfuzii sanguine recente și după ingestia recentă de alimente cu conținut crescut de fier. Valori fals crescute ale sideremiei apar după administrarea de vitamine B1, B2, B3.

Valori scăzute

Valori scăzute ale sideremiei se întâlnesc în:

  • anemie feriprivă;
  • anemia din boli cronice (neoplasme, boli de colagen);
  • infecții acute și cronice;
  • hipotiroidism;
  • stări postoperatorii;
  • nefroză;
  • anemie pernicioasă în remisie;
  • pierderi cronice de fier (menstre abundente, cancer uterin, cancer gastrointestinal, boli inflamatorii intestinale, diverticuloză, cancer de tract urinar, hemangiom, malformații arterio-venoase);
  • arsuri;
  • infarct miocardic;
  • malabsorbție;
  • sarcină în ultimul trimestru.

Valori crescute

Valori crescute ale sideremiei se întâlnesc în:

  • hemocromatoză;
  • hemosideroză;
  • anemie pernicioasă;
  • anemie aplastică;
  • anemie hemolitică;
  • leucemie acută;
  • hepatită acută;
  • deficiență de vitamina B6;
  • talasemie;
  • policitemie;
  • terapie substituțională excesivă;
  • transfuzii repetate;
  • intoxicație acută cu fier (copii);
  • nefrită;
  • intoxicație cu plumb.

Bibliografie

  1. “Treatment of iron deficiency anemia in adults” Uptodate.com, 2022, https://www.uptodate.com
  2. Ning, Shuoyan, and Michelle P. Zeller. “Management of Iron Deficiency.” Hematology, vol. 2019, no. 1, 6 Dec. 2019, pp. 315–322, https://ashpublications.org, 10.1182/hematology.2019000034

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu