Cum puteti sa va apreciati starea de bine?
Starea de sănătate a individului poate fi evaluată calitativ prin analiza stării de bine, aceasta din urmă având câteva criterii în funcţie de care poate fi analizată: existenţa unor relaţii pozitive cu ceilalţi, acceptarea de sine, gradul de autonomie şi control asupra vieţii, existenţa unui sens si a unui ţel în viaţa, dorinţa dezvoltarii personale.
Starea de bine este o sumă a percepţiilor pozitive faţă de calitatea vieţii personale si profesionale:
- mulţumirea faţă de viaţa profesională vine din satisfacţia legată de sistemul de remuneraţie, din gradul de apreciere şi de recunoaştere primit din partea colegilor si a superiorilor;
- starea de bine ocupaţională ţine de starea de bine emoţională şi de o funcţionare pozitivă; atunci când munca depusă în cadrul unei organizaţii capătă sens şi valoare, starea de bine rezultată din aceste activităţi conduce la o mai bună performanţă;
- la nivel personal, binele este generat de siguranţă, de sentimentul de împlinire familială (existenţa copiilor, existenţa unor condiţii de trai dorite), de satisfacerea nevoii de afecţiune şi apartenenţă.
Cum puteti identifica starea de stres?
Starea de stres apare atunci cand organismul face un efort intensiv pentru a se adapta unor situatii mai putin obisnuite pentru el.
Starea de stres psihic poate fi experientiata atunci cand:
- mentinerea echilibrului necesita eforturi compensatorii deosebite din partea dumneavoastra;
- solicitarile la care sunteti supus depasesc limitele resurselor personale adaptative;
- sunteti surprins de anumite evenimente sau circumstanţe, simtindu-va incapabil sa le faceti faţă.
Care sunt simptomele stresului?
Stresorii psihici genereaza reactiile la stres, care includ raspunsurile afective, psihologice sau comportamentale ale individului, cum ar fi: insatisfactie in munca, lipsa de motivatie, absenteism, stari de frustrare etc. Daca aceste reactii nu sunt eliminate sau macar diminuate, actiunea stresorilor psihici conduce la boala fizica(ulcer gastric, boli cardiace, tensiune arteriala etc.) sau boala psihica(depresie, de exemplu).
1. simptome fizice:
- cresterea frecventei cardiace, a pulsului, avand drept consecinta cresterea tensiunii arteriale;
- cresterea frecventei respiratorii;
- tulburari de somn;
- tulburari de comportament alimentar;
- scaderea imunitatii organismului care determina o predispozitie la contractarea de boli.
2. simptome psihocomportamentale:
- stari de anxietate;
- scaderea capacitatii de concentrare a atentiei;
- scaderea capacitatii decizionale;
- sentimente de vinovatie;
- intoleranta si hipersensibilitate la critica;
- tulburari comportamentale(apatie, agresivitate);
- tulburari psihice: o stare prelungită de stres poate duce la depresia de epuizare.
Depresia de stres se instalează după traume psihice repetate şi după o prelungită tensiune afectivă negativă.
Depresia de stres sau de epuizare se dezvoltă în faze, în decursul a luni şi ani de zile :
a) prima fază este caracterizată prin: tensiuni emoţionale prelungite, hipersensibilitate, iritabilitate, fatigabilitate pretimpurie, tulburări ale somnului. Hipersensibilitatea, iritabilitatea şi tulburarea somnului generează adesea noi surse de conflict la locul de muncă şi în familie. Durata acestei faze poate fi de luni sau chiar ani de zile.
b) ulterior, supraîncărcarea emoţională duce la: insomnii, simptome cardiovasculare, dureri de stomac, dereglări sexuale, sindroame algice.
c) faza depresivă începe din momentul când se produc noi traume fizice sau psihice. In mod frecvent, procesul depresiv este acompaniat de: anxietate, scăderea dorinţei de viaţă, scăderea hotărârii şi a capacităţii de decizie, diminuarea autopreţuirii şi grijii faţă de sine.
Rapiditatea dezvoltării depresiei de epuizare depinde de intensitatea stresului, de modul în care persoana percepe evenimentele din jur, de răspunsurile pe care le poate pune în funcţiune în situaţiile critice, de raportul dintre satisfacţiile şi insatisfacţiile cotidiene.
Ce este de facut atunci cand aveti aceasta simptomatologie?
Pentru prima faza, este recomandata consilierea psihologica , atunci cand nu reusiti sa folositi resursele personale in scopul gasirii unor solutii pentru diminuarea impactului factorilor stresori asupra calitatii vietii dumneavoastra.
Atunci cand simptomatologia este specifica fazei a treia, sunt recomandate consultul psihiatric si psihoterapia.
Care sunt cauzele aparitiei stresului ocupational?
Stresul ocupaţional nu trebuie privit în mod simplist (a fi sub presiune la locul de muncă), el fiind efectul unui cumul de cauze:
#factorii de mediu:
- mediul fizic(temperatura,zgomot, iluminat,spatiu personal);
- mediul psihosocial(stres relational): calitatea raporturilor cu superiorii si colegii(competitie, rivalitate), conflicte la locul de munca.
#sarcina de munca:
- suprasolicitarea sau incarcarea muncii se poate manifesta sub forma de:
-supraîncărcare cantitativa(volum mare de munca);
-supraincarcare calitativă(apare atunci cand aveti prea multe sarcini de realizat intr-un timp scurt sau atunci când aveti senzaţia ca nu posedati abilităţile, cunoştinţele sau competenţele necesare pentru a face faţă sarcinilor de muncă. - caracterul muncii: munca devine stresanta atunci cand activitatea este repetitiva, rutiniera, putin stimulativa;
- responsabilitatile la locul de munca: responsabilitatea fata de oameni este, evident, mai stresanta decat cea fata de echipamentele de lucru.
#factorul uman:
- adecvarea persoanei la locul de munca:gradul de inadecvare la locul de munca determina, in timp, aparitia starilor de nemultumire, frustrare, anxietate, depresie;
- ambiguitatea de rol:
- se refera la lipsa de claritate in ceea ce priveste rolul pe care il aveti la locul de munca sau la perceperea ambigua/nerealista a sarcinilor profesionale, a obiectivelor si responsabilitatilor;
- apare atunci cand resimtiti o satisfactie minima in activitatile profesionale, o stare crescuta de tensiune in raport cu munca dumneavoastra, un sentiment al lipsei de importanta a muncii prestate; - conflictul de rol poate sa apara atunci cand expectantele si solicitarile la locul de munca sunt dificil de atins sau sunt incompatibile cu pregatirea/ calificarea profesionala;
- supraincarcare rolului reflecta dificultatea perceputa a sarcinilor sau efectiv numarul mare de actiuni pe care trebuie sa le intreprindeti.
Care sunt strategiile de adaptare la stres la nivel individual?
Ce este copingul?
Copingul este un ansamblu de mecanisme si conduite pe care individul le plaseaza între el si evenimentul perceput ca amenintator, pentru a stapâni, a tine sub control, pentru a tolera sau diminua impactul acestuia asupra starii sale de confort fizic si psihic.
Strategiile de coping ale stresului ocupaţional, la nivel individual, sunt:
- strategii de natură psihologică (organizarea propriei vieţi, evaluarea realistă a propriei persoane şi a propriilor aspiraţii;
- strategii de natură fizică/fiziologică (dietă, exerciţii fizice, somn odihnitor);
- strategii de schimbare a propriului comportament/managementul timpului liber, folosirea răspunsului de relaxare, cultivarea unor prietenii trainice pentru suportul social;
- strategii de schimbare a mediului de muncă (angajarea într-un loc de muncă mai puţin solicitant.
Care sunt beneficiile acestor stategii de adaptare la stres?
Există numeroase studii care demonstrează eficienţa metodelor de coping orientate individual care produc ameliorări semnificative în cazul anxietăţii, depresiei, tensiunii arteriale etc.
Ce ar fi util sa faceti in vederea mentinerii unui nivel minim de stres?
Alegeti-va scopuri rezonabile, în concordanţă cu posibilităţile dumneavoastra si stabiliti-va un program pentru îndeplinirea lor!
Rezultatele pozitive nu vor intarzia sa apara daca veti urma, cu pasi fermi, indeplinirea unor scopuri rezonabile.
Incercati sa dobanditi maxima eficienta in indeplinirea sarcinilor, cu minimum de stres!
Veti obtine rezultate mult mai bune in activitatea dumneavoastra daca veti realiza o ierarhizare a prioritatilor, cu sanse reale de atingere a scopurilor profesionale zilnice.
Fiti mandru de munca dumneavoastra!
Prin a da tot ceea ce este mai bun in activitatea pe care o desfasurati, va intariti increderea, entuziasmul si sentimentul de satisfactie profesionala.
Exprimati-va aprecierea pentru munca desfasurata de colegii dumneavoastra!
Invatand sa fiti cooperanti inainte de a fi competitivi, in cadrul departamentului din care faceti parte,veti avea sanse sporite pentru atingerea performantei.
Un management eficient al timpului poate mentine un nivel de stres scazut!
O strategie buna de folosire a timpului asigura eficienta in atingerea obiectivelor zilnice.
