Publicat la: 
5/06/2015

Lumina i-ar putea ajuta pe amnezici sa isi recupereze amintirile

Amintirile pierdute in urma amneziei pot fi recuperate activand celulele creierului cu ajutorul luminii. Este concluzia unui studiu realizat de un grup de cercetatori de la MIT. Folosind o tehnologie numita optogenetica, acestia au reactivat amintiri care nu ar fi putut recuperate altfel.

Studiul a fost publicat zilele trecute in revista Science si raspunde la o intrebare intens dezbatuta de specialistii in neurostiinte privind natura amneziei, dupa cum explica Susumu Tonegawa, profesor in departamentul de biologie al MIT, care a supervizat echipa de cercetare. Cei care se ocupa cu studiul creierului dezbat de ani buni daca amnezia retrograda acel tip de amnezie care urmeaza unei traume fizice, stresului sau unor boli ca dementa de tip Alzheimer este cauzata de leziuni asupra unor anumite celule cerebrale, ceea ce ar insemna ca odata pierduta, amintirea nu mai poate fi recuperata sau daca, de fapt, este vorba de blocarea accesului la amintirea respectiva, ceea ce ar insemna ca ea ramane depozitata undeva. Majoritatea cercetatorilor credeau mai degraba in prima ipoteza, dar cu aceasta lucrare am aratat ca probabil gresesc., spune Tonegawa, citat de ScienceDaily.

Oamenii de stiinta dedicati studiului memoriei lansasera in trecut ipoteza ca undeva in reteaua cerebrala exista o populatie de neuroni care se activeaza atunci cand se formeaza o amintire noua, cauzand schimbari fizice si chimice de durata. Daca aceste grupuri de neuroni sunt apoi reactivate de un declansator: o aroma sau un element vizual, de exemplu, este actualizata intreaga amintire. Acesti neuroni sunt cunoscuti sub numele de celule engrama ale memoriei.

In 2012, grupul lui Tonegawa a folosit optogenetica un proces prin care sunt adaugate proteine neuronilor pentru a permite activarea acestora cu ajutorul luminii- si a demonstrat pentru prima data ca o asemenea populatie de neuroni exista intr-o zona a creierului numita hipocamp.

Totusi, pana astazi nimeni nu fusese capabil sa arate ca aceste grupuri de neuroni trec prin schimbari chimice de durata, intr-un proces cunoscut drept consolidarea memoriei. O astfel de schimbare implica intarirea sinapselor - structurile care permit grupurilor de neuroni sa isi trimita semnale unele altora, ca rezultat al invatarii si al experientei.

Pentru a afla daca aceste modificari chimice au intr-adevar loc, oamenii de stiinta au identificat mai intai un grup de celule engrama in hipocamp, care, odata activate cu instrumentele de optogenetica, erau capabile sa exprime o amintire. Cand au inregistrat activitatea acestui grup particular de celule, au descoperit ca sinapsele care le conectau fusesera intarite. Am putut demonstra astfel pentru prima data ca aceste celule specifice un grup mic de celule in hipocamp- au trecut prin potentarea legaturilor sinaptice. spune Tonegawa.

Cercetatorii au incercat apoi sa descopere ce se intampla cu amintirile noastre in absenta acestui proces de consolidare. Administrand un compus numit anisomicin, care blocheaza sinteza proteinelor la nivelul neuronilor, imediat ce soarecii de laborator isi formasera o noua amintire, au putut evita intarirea sinapselor. O zi mai tarziu, au incercat sa reactiveze aceasta amintire folosind un declansator emotional, dar nu au mai putut gasi nicio urma a ei. Deci chiar daca celulele engrame sunt acolo, fara sinteza proteinelor, amintirea este pierduta. explica Tonegawa.

Spre surprinderea cercetatorilor insa, cand au incercat sa reactiveze celulele engrama cu ajutorul optogeneticii, soarecii de laborator par sa isi fi recuperat amintirea in intregimea ei.

Studii ulterioare realizate de acelasi grup au demonstrat ca amintirile noastre nu sunt depozitate an sinapsele intarite multumita sintezei proteinelor, ci intr-un circuit sau cale formata din multiple grupuri de celulele engrama si in conexiunile dintre ele.
Cercetarea recent publicata reprezinta un pas important pentru studiul recuperarii memoriei, un subiect despre care se stie momentan prea putin.

A. N

Taguri Medlife: 
Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Psihologie

Psiholog
Bajan Valentina,Psiholog, Psihoterapeut, Competenta in Psihoterapie integrativa si Psihologie clinica
Psiholog,...
Psihoterapeut
Poroineanu Claudia-Raluca,Medic Psihiatru Specialist
Medic Psihiatru...
  •  
  • 1 of 15

Articole similare

Cand stocheaza amintirile, creierul nostru ofera prioritate experientelor care ne-au adus cele mai multe satisfactii. Specialistii de la Universitatea Columbia au descoperit, printr-un nou studiu, ca peste noapte creierul pastreaza automat amintirile evenimentelor importante, iar pe restul le filtreaza. Astfel, acestia au dezvaluit noi...
Ciclul menstrual neregulat, asociat cu bolile de inima / Foto: EveryStockPhoto Femeile care au ciclu menstrual neregulat sunt cu 28% mai predispuse la boli cardiace decat restul femeilor, arata un studiu olandez, desfasurat pe o perioada de zece ani, la care au participat 23.000 de femei cu varsta medie de 50 de ani. In acelasi timp,...
Dr. Cristina Dude / Foto: HotNews.ro Ce este un atac de panica? Cum il recunoastem atunci cand ni se intampla si ce masuri trebuie sa luam? Cu ce poate fi confundat? Ce optiuni de tratament exista? Dr. Cristina Dude, medic specialist psihiatru, a discutat despre toate acestea cu cititorii MedLive. Vezi in articol raspunsurile medicului....
Stim ca o alimentatie sanatoasa, alaturi de o activitate fizica constanta, este cheia unei vieti sanatoase. Pentru ca in ultima perioada aceste subiecte au devenit preocupari din ce in ce mai importante pentru majoritatea persoanelor, au aparut si numeroase sfaturi referitoare la definitia unui "stil de viata sanatos". Urmariti in articol 10...
Apa este esentiala pentru transportarea substantelor nutritive catre celule, pentru eliminarea bacteriilor din organism si pentru inlocuirea fluidelor pierdute prin transpirtatie. Cercetatorii de la Universitatea Harvard au publicat noi recomandari referitoare la cantitatea ideala de apa pe care trebuie sa o consumam zilnic. Cate pahare de apa...