Publicat la: 
14/02/2011
Lungul drum al vietii catre azilul de batrani. Teorii ale imbatranirii, degradarea pas cu pas

Clipe de rasfat, piedici in calea imbatranirii / Foto: Reuters

Nu se cunoaste exact mecanismul prin care organismul uman imbatraneste. Unele teorii sustin drept cauza leziunile cauzate de radiatiile ultraviolete, uzura organismului datorata produsilor de metabolism. Alte teorii vad batranetea drept un proces predeterminat, controlat genetic. Totusi, nici una dintre teorii nu explica totalitatea modificarilor ce apar odata cu inaintarea in varsta. Majoritatea gerontologilor considera batranetea drept efectul cumulativ al interactiunilor corpului cu diferiti factori de-a lungul vietii. Acesti factori sunt reprezentati de mediu, influentele culturale, alimentatie, miscare, timp liber, boli samd, explica dr. Alin Popescu, medic specialist medicina sportiva.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.

Spre deosebire de modificarile ce apar in adolescenta, care pot fi anticipate relativ usor, fiecare persoana imbatraneste intr-un ritm unic. Unele sisteme incep sa imbatraneasca de la varsta de 30 ani, altele abia mai tarziu. Chiar daca anumite modificari sunt specifice inaintarii in varsta, ritmul in care ele apar sau proportiile lor nu pot fi prezise.

Pas cu pas

Functia tuturor organelor vitale incepe sa scada pe masura imbatranirii. Modificari legate de varsta apar in toate celulele, tesuturile si organele, si ele afecteaza functionarea tuturor sistemelor din corp.

Odata cu imbatranirea, celulele devin mai mari, cu o capacitate tot mai mica de a se divide; creste cantitatea de pigment si substante grase (lipide) din interiorul lor. Multe celule isi pierd capacitatea de functionare; altele incep sa functioneze anormal.

Substantele rezultate din metabolism se acumuleaza in tesuturi pe masura inaintarii in varsta. Un pigment de culoare maro numit lipofuscina se acumuleaza in multe tipuri de tesuturi alaturi de substante grase.

Tesuturile conjunctive, de legatura, isi pierd din elasticitate. Datorita acestui fapt, organele, vasele de sange si caile respiratorii devin mai rigide. Membranele celulelor se modifica si ele, astfel incat multe tesuturi nu mai primesc la fel oxigenul si substantele nutritive si elimina mult mai greu dioxidul de carbon si produsii de metabolism.

Multe tesuturi scad in greutate, proces denumit atrofie. Alte tesuturi devin nodulare si mult mai rigide.

Datorita schimbarilor celulare si tisulare, si organele se modifica odata cu varsta. Isi pierd progresiv functia si scade capacitatea functionala maxima. Multe persoane nu observa aceste schimbari pentru ca rareori isi folosesc organele la capacitatea lor maxima.

Organele au o rezerva functionala pe langa capacitatea uzuala. De exemplu, inima unui tanar de 20 de ani este capabila sa pompeze de zece ori mai mult decat cantitatea necesara mentinerii vietii. Dupa varsta de 30 de ani o medie de 10% din aceasta rezerva se pierde in fiecare an.

Cele mai semnificative schimbari apar la nivelul inimii, plamanilor si rinichilor. Pierderea rezervei variaza intre persoane, dar si intre diferite organe in cazul aceleiasi persoane. Scaderea rezervelor ingreuneaza si mai mult restabilirea echilibrului organismului.

Temperatura corpului nu se modifica semnificativ odata cu inaintarea in varsta. Pierderea grasimii subcutanate insa ingreuneaza mentinerea constanta a acesteia. De aceea varstnicii poarta frecvent mai multe randuri de haine pentru a mentine o temperatura comfortabila. Varsta scade si capacitatea organismului de a transpira. In consecinta, varstnicii sunt mult mai frecvent expusi la supraincalzire (hipertermie) sau la scaderi periculoase de temperatura (hipotermie).

De multe ori, varstnicii nu prezinta cresterea temperaturii in caz de infectie. De aceea este extrem de importanta urmarirea celorlalte functii vitale pentru monitorizarea unei infectii.

Pe masura imbatranirii, organismul nu mai tolereaza la fel de mult efort. E nevoie de mai mult timp ca pulsul sa creasca in timpul efortului si mai mult timp sa scada dupa incetarea acestuia. Frecventa cardiaca maxima scade si ea.

Desi functia pulmonara descreste usor, frecventa pulmonara nu se modifica odata cu varsta. O persoana foarte in varsta ar trebui sa fie capabila sa respire fara efort in conditii normale.

Multe persoane varstnice se simt ametite daca se ridica brusc de jos. Aceasta situatie apare datorita scaderii rapide a presiunii sanguine si poarta denumirea de hipotensiune ortostatica.

Alte probleme frecvent intalnite in randul varstnicilor sunt:

  • Presiune sanguina ridicata (hipertensiune);
  • Puls scazut (bradicardie);
  • Probleme de ritm cardiac (aritmii), precum fibrilatia atriala.

Medicamentele si semnele vitale. Reactiile adverse, foarte inselatoare

Medicamentele utilizate pentru a trata probleme varstnicilor pot influenta semnele vitale:

  • De exemplu, digitala, utilizata in tratarea insuficientei cardiace, si alte medicamente utilizate pentru scadere tensiunii arteriale numite beta blocante, pot scadea pulsul.
  • Antialgicele pot incetini ritmul respirator.
  • Diureticele pot reduce presiunea sangelui, cauzand scaderi ale acesteia la modificarea pozitiei corpului.
  • Intensitatea metabolizarii medicamentelor este mult redusa. De aceea este necesara scaderea dozelor la persoanele varstnice, iar efectele lor secundare apar mai frecvent decat la tineri.
  • Reactiile adverse ale medicamentelor pot mima simptomele multor boli, astfel incat e usor de confundat o reactie adversa medicamentoasa cu o boala.
  • Anumite medicamente au reactii adverse complet diferite decat la tineri.

Alte modificari in organism

Pielea

Modificarile de la nivelul pielii se numara printre cele mai vizibile semne ale imbatranirii prin prezenta ridurilor si a pielii care isi pierde elasticitatea. Pe masura trecerii anilor, stratul extern al pielii, epiderma, se subtiaza. Numarul celulelor care contin pigment (melanocite) scade, iar cele care raman cresc in dimensiuni. Pielea apare astfel mai subtire, palida, translucida. Pete pigmentare mari pot sa apara in zonele expuse soarelui.

Modificarile de la nivelul tesutului conjuctiv reduc elasticitatea pielii. Productia glandelor sebacee scade, astfel incat pielea devine mai uscata, cu prezenta unor senzatii de mancarime uneori.

Parul si unghiile

Culoarea parului este determinata de un pigment numit melanina, produs la nivelul foliculului firului de par. Cu inaintarea in varsta, foliculul produce mai putina melanina. Firele albe incep sa para la 30 ani, prima data in regiunea tamplelor, apoi extinzandu-se spre varful scalpului. Parul de la nivelul fetei si trunchiului isi modifica culoarea mai tarziu decat cel de la nivelul scalpului.

Albirea parului este determinata genetic. Ea se produce mai rapid la rasa caucaziana si mai tarziu la cea asiatica.

Si unghiile se modifica odata cu varsta. Cresc mai incet, isi pierd luciul si devin casante. Pot sa devina galbene si opace.

Auzul

Acuitatea auditiva scade treptat, in special pentru sunetele cu frecventa inalta, si mai ales in cazul persoanelor care au fost expuse la zgomote de-a lungul vietii. Acest fenomen poarta numele de presbiacuzie. S-a estimat ca 30% din populatia de peste 65 de ani prezinta dizabilitati auditive importante.

Acuitatea auzului incepe sa scada treptat de la 50 de ani, probabil datorita modificarilor nervului auditiv. In plus, se poate adauga si capacitatea redusa a creierului de a procesa sunetele. Dopurile de cerumen sunt o alta cauza frecventa a tulburarilor de auz si sunt mai frecvente odata cu inaintarea in varsta.

Zgomotele anormale (tinitus) sunt destul de frevent intalnite la vartnici si sunt un semn al pierderii moderate a auzului.

Vazul

Modificarile de varsta legate de vedere incep de la 30 de ani. Ochiul varstnicului produce mai putine lacrimi, ducand la o senzatie inconfortabila de uscaciune. Solutia este utilizarea picaturilor sau a lacrimilor artificiale.

Toate structurile ochiului se modifica cu varsta. Corneea devine mai putin sensibila, astfel incat anumite leziuni pot fi scapate din vedere. La varsta de 60 ani, pupilele au o treime din dimensiunea pe care o aveau la 20 de ani. Pupila reactioneaza de asemenea mai incet la intuneric si la lumina.

Gustul si mirosul

Numarul papilelor gustative incepe sa scada la 40-50 de ani la femei si la 50-60 de ani la barbati. Papilele gustative ramase incep sa se atrofieze. Daca se pierde senzatia gustativa, gusturile dulce si sarat sunt primele care dispar, iar amar si acru persista putin mai mult.
Productia de saliva scade cu inaintarea in varsta. Gura devina mai uscata si inghitirea mai dificila. Digestia este ingreunata si poate sa creasca incidenta problemelor dentare.

Simtul mirosului incepe sa scada dupa varsta de 70 de ani. Acest lucru se datoreaza pierderii terminatiilor nervoase de la nivelul nasului.

Odata cu imbaranirea pot fi diminuate si perceptia vibratiilor, senzatia de rece-cald, presiunea sau atingerea. Dupa varsta de 50 de ani, multe persoane au o sensibilitate redusa la durere. Este posibil ca aceste modificari sa se datoreze fluxului de sange scazut la nivelul receptorilor, creierului sau maduvei spinarii.

Inima

Inima are un sistem natural de pacemaker care ii controleaza bataile. O parte din acest sistem poate dezvolta fibroza si apar depozite de grasime odata cu varsta. Pacemakerul natural, nodulul sinoatrial, pierde cateva dintre celulele sale, rezultand un ritm mai scazut al batailor inimii.

Poate sa apara o usoara crestere a dimensiunilor inimii, in special a ventriculului stang. Peretele inimii se ingroasa, iar cantitatea de sange care ajunge la acest nivel scade, in ciuda dimensiunilor marite ale acesteia.

Printre modificarile normale ale inimii se numara si prezenta pigmentului de varsta, lipofuscina.

Celulelele musculare cardiace degenereaza treptat. Valvele inimii, care controleaza directia de curgere a sangelui, se ingroasa si devin mai rigide. La auscultatia cordului, un suflu cauzat de ingrosarea valvelor cardiace este frecvent la varstnici.

Vasele de sange

Receptorii, numiti baroreceptori, monitorizeaza presiunea sangelui si asigura mentinerea constanta a acesteia in timpul miscarii si a desfasurarii diferitelor activitati. Baroreceptorii devin mai putin sensibili odata cu varsta. Aceasta situatie explica de ce multi varstnici prezinta hipotensiune ortostatica.

Peretii capilarelor se ingroasa treptat, scazand schimbul de substante nutritive si produsi de metabolism la acest nivel.

Principala artera, aorta, devine mai groasa, mai putin flexibila, probabil datorita schimbarilor ce apar in tesutul conjunctiv din peretele vascular. Tensiunea arteriala creste, iar inima va trebui sa munceasca mai mult, generand hipertrofie (ingrosarea muschiului cardiac). Si celelalte artere devin mai groase si mai rigide. In general, varstnicii prezinta o tensiune arteriala crescuta moderat.

Sangele

Imbatranirea se caracterizeaza si prin reducerea apei totale din organism. Exista mai putine fluide in torentul sanguin si in consecinta un volum sanguin redus.

Numarul celulelor rosii din sange (corespunzator si hemoglobina si hematocritul) e scazut. Aceasta situatie genereaza aparitia oboselii.

Plamanii

Dupa 20 de ani numarul alveolelor respiratorii incepe sa scada, alaturi de capilarele pulmonare corespunzatoare. Plamanii devin mai putin elastici, mai putin capabili de contractie si expansionare, datorita reducerii unei proteine tisulare numita elastina.

Forta maximala generata in inspir sau expir scade cu varsta, pe masura ce diafragmul si muschii dintre coaste (intercostali) devin tot mai slabi. Drept consecinta, cantitatea de oxigen care trece din aer in sange scade. Varstnicii au niveluri scazute cronic de oxigen, cu o toleranta scazuta la boli drept consecinta, abilitate scazuta de efort, scheme anormale de respiratie, inclusiv apnee in somn (episoade de oprire a respiratiei in timpul somnului), risc crescut de infectii precum pneumonie sau bronsita.

Rinichii

Numarul unitatilor de filtrare din rinichi (nefroni) scade. Masa totala renala scada cu varsta.Vasele de sange care deservesc rinichiul devin mai rigide si filtrarea sanguina renala se reduce.

Vezica urinara

Tesutul elastic din structura vezicii devine rigid, vezica devenind mai putin flexibila. Musculatura slabeste si vezica nu se goleste complet.
In cazul femeilor, slabiciunea musculara poate sa duca la pierderea pozitiei normale a vezicii si a vaginului (prolaps), care poate bloca uretra. In cazul barbatilor, uretra poate fi blocata de o glanda prostatica marita.

Modificarile ce apar la nivelul rinichilor odata cu varsta le scade capacitatea de a concentra urina si de a retine apa. Deshidratarea apare frecvent pentru ca varstnicii isi pierd senzatia de sete. Deshidratarea se agraveaza daca persoana in cauza reduce ingestia de lichide in incercarea de a controla problemele de contentie urinara.

Infectiile tractului urinar sunt frecvente la batrani datorita pe de o parte golirii incomplete a vezicii, iar pe alta parte datorita modificarii ehilibrului chimic de la nivelul tractului urinar.

Rinichiul varstnicului este mai susceptibil de a dezvolta reactii adverse medicamentoase. Antiinflamatoarele nonsteroidiene si anumite medicamente pentru inima precum inhibitorii enzimei de conversie pot cauza insficienta renala acuta in unele cazuri. De aceea, este important sa se efectueze analize de laborator de rutina cand aceste tipuri de medicamente sunt utilizate.

Oase si muschi

Densitatea osoasa scade la persoanele in varsta, in special la femei post menopauza, datorita faptului ca osul pierde calciu si minerale. Oasele sunt mult mai fragile, predispuse la fracturi.

Discurile intervertebrale de la nivelul coloanei se deshidrateaza odata cu varsta, devin mai subtiri si, in consecinta, inaltimea trunchiului si respectiv inaltimea corporala scad. Coloana isi accentueaza curburile, pot sa apara pinteni ososi.

Articulatiile devin mai putin flexibile. Lichidul intraarticular scade, cartilajele oaselor invecinate se freaca si incep sa se erodeze. Se pot depune minerale in anumite articulatii (calcificari). Cel mai frecvent se intampla la nivelul articulatiei umarului.

La nivelul articulatiilor soldului si genunchilor apar modificari degenerative, de uzura. Articulaltiile de la nivelul degetelor isi pierd cartilajul, iar oasele se subtiaza treptat. Modificarile articulare ale degetelor sunt mai frecvente la femei si pot avea si o componenta ereditara.

Gradul si intinderea modificarilor musculare par a fi determinate genetic. Lipofuscina si depozite de grasimi se depun in muschi odata cu varsta. Fibrele musculare se retracta. Tesutul muscular poate fi inlocuit cu tesut fibros, lucru mai evident la nivelul mainilor, care par subtiri si osoase.

Modificarile de la nivelul tesutului muscular, combinate cu cele de la nivelul sistemului nervos, duc la scaderea tonusului muscular si a abilitatii muschilor de a se contracta.

Mersul devine mai incet, instabil. Oboseala apare mult mai repede si energia organismului scade.

Somnul

Ciclul somnului cuprinde perioade de somn fara vise superficial si profund ce alterneaza cu perioade de visare active (REM). Acest ciclu se repeta de mai multe ori de-a lungul unei nopti. Odata cu imbatranirea, modelul de somn se schimba. Varstnicii adorm mai greu si se trezesc deseori in timpul noptii. Perioada totala de somn ramane aceeasi sau scade usor (6,57 ore pe zi). Scade perioada de somn profund, fara vise. Trezirile repetate se pot datora nevoii de a urina (nicturie), anxietatii, disconfortului si durerilor cauzate de bolile cronice.

Schimbarile mentionate apar treptat de-a lungul unei lungi perioade de timp.

O imbatranire sanatoasa se refera la prevenirea si reducerea efectelor nedorite ale imbatranirii. Scopul ei este mentinerea sanatatii fizice si mentale, evitarea bolilor, pastrarea unei vieti active si independente. Dezvoltarea anumitor obiceiuri sanatoase respectarea unei diete corespunzatoare, efectuarea de exercitii in mod regulat, pastrarea activitatii mentale poate ajuta. Cu cat se incepe mai devreme, cu atat mai bine. Nu este insa niciodata prea tarziu. In acest fel se pot controla intr-o anumita masura modificarile ce survin pe parcursul imbatranirii.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.

Dr. Alin Popescu, medic specialist medicina sportiva

Comentarii

In conluzie:
Unui barbat trecut de 50 de ani atunci cand o femeie ii spune DA, se simte flatat.
Cand ii spune NU, se simte usurat! :)

Alte articoleVezi toate articolele

Clipe de rasfat, piedici in calea imbatranirii / Foto: Reuters Nu se cunoaste exact mecanismul prin care organismul uman imbatraneste. Unele teorii sustin drept cauza leziunile cauzate de...
Dr. Alin Popescu / Foto: Arhiva personala Acum aproximativ opt ani, jucand fotbal in sala am fortat un sut la poarta si m-am ales ulterior cu un genunchi umflat destul de tare. Nu am mers la...