Publicat la: 
13/02/2015

...sau despre Tulburarea de Comunicare Sociala la copii.

Nu s-a intamplat de ieri de azi, dar vreau sa trec si eu macar in revista aceasta metamorfoza de la  Sindrom Asperger la Tulburare de Comunicare Sociala .  Motivele oficiale si neoficiale ale acestei modificari sunt variate si vin din mai multe zone: financiar, medical, social, etc.

Cert este ca exista si parca suna mai "altfel".

Schimbarea a venit odata cu DSM-5, varianta actualizata a Manualului de Clasificare a Tulburarilor Mentale.

De altfel, toata aria de "TULBURARI DIAGNOSTICATE PENTRU PRIMA DATA IN PERIOADA DE SUGAR, IN COPILARIE SAU ADOLESCENTA"- cum era denumita in DSM IV-TR- este restructurata .

Asadar , avem clasa: Tulburari ale neuro-dezvoltarii sau Tulburari ale dezvoltarii neurologice( Neurodevelopmental Disorders), cu urmatoarele subclase:

I. Tulburarile Mentale

1. Intarzierea mentala

2. Intarzierea  in dezvoltarea globala

II. Tulburarile de Comunicare

1. Tulburarile de limbaj

2. Tulburarea fonologica

3. Balbaiala

4. Tulburarea de Comunicare Sociala(Pragmatica) 

III. Tulburarea de Spectru Autist

(pe 3 nivele de severitate)

IV. ADHD

V. Tulburarile Specifice de Invatare

VI. Tulburarile Functiilor Motrice

VII. Alte tulburari ale neurodezvoltarii 

Dupa cum se poate observa, Tulburarea de Comunicare Sociala apare in clasa Tulburarilor de Comunicare si nu in cea a Tulburarilor de Spectru Autist.

Acesta se diagnosticheaza dupa 4-5 ani cand majoritatea copiilor ar trebui sa proceseze adecvarea limbajului in comunicarea sociala, potrivit unui context dat.

Afectarea se poate observa pe urmatoarele paliere si sub urmatoarele manifestari:

A. Dificultati semnificative in  a folosi limbajul verbal si nonverbal in comunicarea sociala-

1. Dificultatea de a folosi adresarile uzuale de salut adecvate contextului social.

(Copilul intra intr-o incapere fara sa salute sau si sa faca contact vizual. De asemenea, poate parasi o incapere intr-un moment nepotrivit, neasteptat, deranjant si fara sa salute.)

2. Dificultatea de a aborda subiecte de discutie pe intelesul si interesul ascultatorului, in momentul potrivit. Adecvarea tonalitatii si modului de adresare potrivit interlocutorului: modul de manifestare in clasa si intrun loc de joaca; abordarea unui adult fata de interactiunea cu un copil/bebelus, etc.

(Copilul poate vorbi prea tare sau prea incet intr-o incapere deschisa sau inchisa. Poate folosi acelasi mod de abordare pentru un copil mic cat si in comunicarea cu un adult. Poate folosi glume "proaste" cu un copil foarte mic care nu le poate intelege sau cu un adult, pentru care sunt jignitoare- fara sa fie constient de aceasta. Chiar si dupa explicatii repetate, copilul poate continua sa procedeze la fel intrucat se confrunta cu un deficit semnificativ in a internaliza normele de baza ale inteligentei sociale; insa nu voit, sau "din rea intentie". Din exterior poate parea un copil bizar, needucat si chiar obraznic.

ex: Poate incepe o discutie "din senin"  despre avioane la ora de chimie cu colegul de banca care vrea sa fie atent la ora, nefiind interesat daca acesta asculta sau este interesat de acest subiect.)

3. Dificultati in insusirea regulilor de conversatie si povestire: pauzele din vorbire;  coerenta discursului; studierea mimicii celuilalt; monitorizarea interesului celuilalt din gesturi si cuvinte; oferirea de explicatii si detalii atunci cand interlocutorul nu intelege, etc

4. Dificultatea de a intelege limbajul aluziv, subtilitatile, unele glume si comportamentele accidentale.

(Tendinta de a percepe ad literam o expresie populara, de exemplu, neputand gasi legatura logica concreta intre  doi termeni diferiti (a te lasa pe tanjeala, a ingrasa porcul in ajun, etc). Iar unele glume sunt percepute ca fiind pe seama propriei persoane sau tachinare, alaturi de o imbrancire sau lovitura accidentala.)

Conditiile de validare:

 B. Aceste deficite trebuie sa afecteze semnificativ functionarea sociala a copilului in mai multe arii de comunicare sociala.

C. Debutul trebuie sa aiba loc in copilaria mica cand copilul este confruntat cu normele sociale.

D. Simptomele nu se pot explica mai bine prin alta tulburare.

Se mai mentioneaza in treacat ca copiii cu acesta tulburare pot manifesta o usoara tulburare de limbaj si tendinta de a se izola de social.

Si cam atat...

Pentru a completa macar minimal tabloul, nu pot sa nu mentionez si eu, "tot asa in treacat": aplecarea loc catre subiectele/domeniile abstracte(matematica, fizica, astronomie, religie, istorie), predominand astfel gandirea abstracta; o vizibila stangacie motrica; coordonare si orientare in spatiu deficitare; arie restransa de interese si tendinta de a fi permanent preocupati doar de acestea; tendinta catre rigiditate in gandire, ritualuri si rutine.

Acesta este Asperger in haine noi si cu un nume mai lung: Tulburarea de Comunicare Sociala sau mai scurt, TCS.

Daca este mai potrivit...de aici incepe o alta discutie.

 

 

sursa: DSM 5

Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Taguri HTML permiseŞ <br>
  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
1 + 17 =
Rezolvați această problemă aritmetică simplă și introduceți rezultatul. De exemplu, pentru 1+3 introduceți 4.