Despre boala inflamatorie pelvină
Boala inflamatorie pelvină (anexita), cunoscută și sub denumirea populară de răceală la ovare, este o infecție a organelor genitale interne. Apare cel mai frecvent în contextul infecțiilor cu transmitere sexuală, când bacteriile de la nivelul vaginului urcă spre uter, trompe sau ovare.
Semnele și simptomele bolii inflamatorii pelvine pot fi subtile sau moderate. Unele femei pot chiar să nu aibă deloc simptome. Prin urmare, este posibil ca pacienta să nu știe că suferă de această afecțiune până în momentul în care se confruntă cu dificultăți în a rămâne însărcinată sau dezvoltă durere pelvină cronică.
Cauze
Boala inflamatorie pelvină (anexita) poate fi cauzată de o multitudine de bacterii, însă infecțiile cu Chlamydia și Gonoreea sunt cele mai comune. Aceste infecții apar în urma contactelor sexuale neprotejate, fiind boli cu transmitere sexuală.
Există și situații în care bacteriile pot urca spre uter, trompe și ovare. În aceste cazuri, mai puțin frecvente, bariera de protecție reprezentată de cervix este afectată. Se poate întâmpla după naștere, în timpul menstruației sau după avorturi.
Foarte rar, bacteriile pot pătrunde în tractul reproductiv în timpul unor manevre sau proceduri care presupun introducerea unor instrumente în uter.
Factori de risc
Există o serie de factori care cresc riscul de apariție a bolii inflamatorii pelvine:
- activitatea sexuală și vârsta sub 25 ani;
- partenerii sexuali multipli;
- sexul neprotejat;
- dușurile intravaginale care perturbă echilibrul și sistemul de apărare de la nivelul vaginului;
- istoricul de boală inflamatorie pelvină și infecții cu transmitere sexuală.
Există un risc foarte mic de apariție a bolii inflamatorii pelvine după inserția unui dispozitiv intrauterin (sterilet). Acest risc se rezumă la primele trei săptămâni după inserție.
Simptome
Simptomele bolii inflamatorii pelvine pot fi ușoare și dificil de recunoscut, iar unele femei nu au deloc semne ale bolii. Totuși, boala inflamatorie pelvină (anexita sau răceala la ovare) poate fi suspectată în caz de:
- durere: care variază de la moderată la severă, în abdomenul inferior sau pelvis;
- scurgere vaginală neobișnuită, cu un miros neplăcut;
- sângerare pe cale vaginală în timpul sau după actul sexual, ori între menstruații;
- durere la contactul sexual;
- febră, uneori frisoane;
- durere și uneori dificultate la urinare.
Dacă prezinți următoarele simptome, ar trebui să mergi urgent la doctor:
- durere severă în abdomenul inferior;
- greață sau vărsături;
- febră (peste 38,3°C);
- secreție vaginală neobișnuită.
Chiar dacă nu ai semne și simptome severe de boală inflamatorie pelvină, este indicat să mergi totuși la doctor. Scurgerile vaginale care au un miros neplăcut, disconfortul în timpul micțiunii sau sângerările vaginale între menstruații pot fi simptome de boli cu transmitere sexuală (BTS). Tratamentul prompt al BTS poate preveni boala inflamatorie pelvină.
Diagnosticare
Nu există un singur test care să pună diagnosticul de boală inflamatorie pelvină sau anexită. Medicul se va baza pe mai multe elemente, care să susțină diagnosticul:
- istoricul medical: specialistul se va interesa despre viața sexuală, istoricul de boli cu transmitere sexuală și metodele contraceptive folosite;
- semne și simptome: orice simptom și semn, chiar dacă e minor, trebuie comunicat medicului;
- examenul clinic: doctorul va fi atent la semne de durere sau prezența unor formațiuni intrapelviene. De asemenea, va recolta probe din vagin și cervix, pentru teste de infecții bacteriene (Chlamydia și Gonoreea);
- teste de sânge și urină: vor fi folosite pentru a depista anumite infecții (HIV, cu transmitere sexuală) sau pentru a determina numărul de celule albe și alți markeri ai infecției și inflamației. De asemenea, se va face și un test de sarcină;
- ecografia: cu ajutorul ultrasunetelor se pot vizualiza organele genitale interne.
Dacă diagnosticul este încă neclar după aceste investigații, este posibil să fie nevoie de teste suplimentare:
- laparoscopie: în timpul acestei proceduri, printr-o incizie minimă la nivelul ombilicului, se introduce o cameră video în abdomen, pentru a vizualiza organele pelvine;
- biopsie de endometru: în timpul acestei proceduri, cu ajutorul unui instrument subțire, se va preleva o probă din interiorul uterului, care va fi testată pentru semne de infecție și inflamație.
Tratament
Tratamentul prompt al infecțiilor poate preveni boala inflamatorie pelvină însă, odată ce s-au format leziunile și cicatricile la nivelul organelor genitale interne, ele sunt ireversibile.
Tratamentul bolii inflamatorii pelvine include:
- antibiotice: medicul va prescrie o combinație de antibiotice ce trebuie luate pe toată durata indicată, chiar dacă simptomele se ameliorează după câteva zile. Un control este necesar, pentru ca specialistul să evalueze eficiența tratamentului;
- tratamentul partenerului: pentru a preveni reinfectarea, partenerul sexual ar trebui să urmeze tratament chiar dacă nu are simptome;
- abstinența sexuală temporară: contactul sexual este contraindicat pe durata tratamentului.
În cazul femeilor însărcinate, care au o suspiciune de abces sau o forma severă de boală, este necesară spitalizarea. În această situație, antibioticele vor fi administrate intravenos. Intervenția chirurgicală este rar necesară și doar în cazul în care pacienta nu răspunde la tratamentul cu antibiotice. Cu toate acestea, dacă e vorba de un abces voluminos sau la care există riscul de ruptură, medicul va efectua un drenaj.
Complicații
Netratată, răceala la ovare (anexita sau boala inflamatorie pelvină) poate produce aderențe și abcese (pungi cu puroi) la nivelul tractului reproductiv. Acestea pot provoca leziuni permanente ale organelor reproductive. Complicații ale acestor leziuni permanente includ:
- sarcină extrauterină: boala inflamatorie pelvină este una dintre cauzele majore de sarcină extrauterină; aceasta apare atunci când o boală inflamatorie pelvină netratată determină formarea unor leziuni și cicatrici la nivelul trompelor uterine. Aceste leziuni împiedică ovulul fertilizat să ajungă în uter unde trebuie să se dezvolte sarcina, el rămânând în trompa uterină. Sarcina extrauterină poate provoca sângerări, care necesită asistență medicală de urgență, deoarece pune viața femeii în pericol;
- infertilitate: leziunile organelor genitale interne pot determina infertilitate. Boala inflamatorie pelvină netratată crește riscul de infertilitate;
- durerea pelvină cronică: boala inflamatorie pelvină poate determina durere cronică pelvină, ce poate dura luni sau ani. De asemenea, leziunile și cicatricile organelor genitale interne pot provoca durere în timpul actului sexual;
- abcese tubo-ovariene: boala inflamatorie pelvină poate cauza abcese (colecții de puroi) la nivelul tractului reproductiv. Frecvent, abcesele afectează trompele uterine și ovarele, dar se pot dezvolta și la nivelul uterului sau al altor organe pelvine. Dacă abcesele nu sunt tratate, pot determina complicații ce pot pune viața în pericol.
Prevenție
Riscul de apariție a bolii inflamatorii pelvine poate fi redus prin câteva măsuri ușor de adoptat:
- folosirea prezervativului la fiecare contact sexual, limitarea numărului de parteneri;
- informarea corectă despre contracepție: multe metode contraceptive nu protejează de bolile cu transmitere sexuală și nici de apariția bolii inflamatorii pelvine. Folosirea metodelor de barieră (precum prezervativul) scade însă acest risc;
- testarea: în cazul unor simptome și a suspiciunii de boală cu transmitere sexuală, este necesară testarea. Tratamentul prompt al bolilor cu transmitere sexuală oferă cea mai bună protecție împotriva dezvoltării anexitei (bolii inflamatorii pelvine). În aceste situații, și partenerul trebuie să se testeze și să se trateze cât mai rapid;
- evitarea dușurilor intravaginale: acestea afectează echilibrul florei intravaginale și predispun la infecții.
Bibliografie
- Di Tucci, Chiara, et al. “Pelvic Inflammatory Disease: Possible Catches and Correct Management in Young Women.” Case Reports in Obstetrics and Gynecology, vol. 2018, 11 July 2018, pp. 1–4, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1155/2018/5831029
- Risser, William L, et al. “Current Perspectives in the USA on the Diagnosis and Treatment of Pelvic Inflammatory Disease in Adolescents.” Adolescent Health, Medicine and Therapeutics, vol. Volume 8, June 2017, pp. 87–94, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.2147/ahmt.s115535
- Ross, Jonathan, et al. “2017 European Guideline for the Management of Pelvic Inflammatory Disease.” International Journal of STD & AIDS, vol. 29, no. 2, 4 Dec. 2017, pp. 108–114, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1177/0956462417744099
- Trent, Maria, et al. “Pelvic Inflammatory Disease: Improving Awareness, Prevention, and Treatment.” Infection and Drug Resistance, vol. Volume 9, Aug. 2016, pp. 191–197, www.ncbi.nlm.nih.gov, 10.2147/idr.s91260
- Europe PMC. “Europe PMC.” Europepmc.org, 2016, https://europepmc.org
- Stokes, T. “Evidence-Based Guidelines for the Management of Genital Chlamydial Infection in General Practice.” Family Practice, vol. 16, no. 3, 1 June 1999, pp. 269–277, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1093/fampra/16.3.269
- Fehring, Richard J., et al. “Influence of Contraception Use on the Reproductive Health of Adolescents and Young Adults.” The Linacre Quarterly, vol. 85, no. 2, 25 Apr. 2018, pp. 167–177, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1177/0024363918770462
- Wiesenfeld, Harold C., et al. “Subclinical Pelvic Inflammatory Disease and Infertility.” Obstetrics & Gynecology, vol. 120, no. 1, July 2012, pp. 37–43, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1097/aog.0b013e31825a6bc9
- Mitchell, Caroline, and Malavika Prabhu. “Pelvic Inflammatory Disease.” Infectious Disease Clinics of North America, vol. 27, no. 4, Dec. 2013, pp. 793–809, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1016/j.idc.2013.08.004
- Martino, J. L. “Vaginal Douching: Evidence for Risks or Benefits to Women’s Health.” Epidemiologic Reviews, vol. 24, no. 2, 1 Dec. 2002, pp. 109–124, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, 10.1093/epirev/mxf004
- Hubacher D. “Intrauterine Devices & Infection: Review of the Literature.” The Indian Journal of Medical Research, vol. 140 Suppl, no. Suppl 1, 2014, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.
