medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Scarlatina

Scarlatina

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre scarlatină

Scarlatina este o boală infecţioasă acută, caracterizată clinic prin febră, enantem (erupţie pe mucoase) şi exantem (erupție pe piele) specifice.

Definiţia de caz, conform DSP, se referă la orice persoană cu vârsta sub 14 ani care întruneşte următoarele trei criterii: angină, febră, erupţie cutanată micropapuloasă eritematoasă, aspră la pipăit.

Scarlatina se transmite, cel mai frecvent, aerogen, dar şi prin obiecte contaminate. Igiena precară şi aglomeraţiile constituie factori favorizanţi.

În majoritatea cazurilor, poarta de intrare este faringiană şi, mai rar, poate fi cutanată sau conjunctivală.

Scarlatina este contagioasă cu 24 de ore înainte de instalarea simptomelor şi persistă maximum 72 de ore de la instituirea antibioterapiei. Pacienţii netrataţi cu antibiotic sunt contagioși timp de două – trei săptămâni.

Scarlatina poate apărea oricând pe parcursul anului, dar frecvenţa maximă este în sezonul rece. Deşi a fost considerată o boală gravă a copilăriei, tratamentele cu antibiotice din ultimii ani au făcut scarlatina mai puţin ameninţătoare. Cu toate acestea, dacă este lăsată netratată, boala poate duce la complicaţii grave, care afectează inima, rinichii şi alte organe.

baietel cu eruptie specifica scarlatinei

Cauze

Scarlatina este cauzată de eritrotoxinele pirogenice de tip A, B şi C, produse de streptococul de grup A beta-hemolitic (SGA), care se găseşte şi se multiplică frecvent în secreţiile orofaringiene şi, mai rar, în piele.

În cazuri rare, scarlatina poate fi provocată şi de anumite tulpini ale streptococului beta-hemolitic de grup C sau G, care produc exotoxine pirogenice.

Sursa de infecţie este reprezentată de bolnavii de scarlatină sau de faringită streptococică, precum şi de purtătorii asimptomatici de streptococi secretori de eritrotoxine pirogene.

Factori de risc

Oricine poate face scarlatină, însă boala este cel mai frecvent întâlnită la copiii cu vârste între 5 şi 15 ani. În cazuri excepţionale, poate afecta sugarii şi adulţii în vârstă.

Scarlatina poate apărea mai ales în colectivităţile de copii, din cauza nerespectării măsurilor de eradicare a infecţiei streptococice.

Simptome

Scarlatina se manifestă la adulţi la fel ca la copii, iar simptomele clasice sunt febra, durerea în gât şi erupţia caracteristică, „aspră la şmirghelul”.

Debutul bolii este, de obicei, brusc, cu:

  • febră mare;
  • frisoane;
  • stare generală alterată;
  • cefalee;
  • durere marcată în gât;
  • simptomatologie digestivă: greţuri, vărsături, dureri abdominale.

Examinarea orofaringelui evidenţiază:

  • faringe hiperemic, „roşu ca flacăra”;
  • amigdale hiperemice, hipertrofice (crescute în volum), cu sau fără depozite albe;
  • limbă saburală (acoperită de depozite alb-gălbui);
  • adenopatii (inflamarea ganglionilor) laterocervicale şi submandibulare, dureroase la palpare.

Perioada „de stare” are o durată de trei - cinci zile. Este prezentă, în continuare, simptomatologia de debut dar, în plus, apare erupţia caracteristică, însoţită de modificările specifice la nivelul orofaringelui.

Erupţia cutanată (exantemul) este micropapuloeritematoasă, rugoasă (aspră ca şmirghelul la pipăit), intensă, cu aspect de arsură solară, ce dispare la pipăit. La persoanele cu piele închisă, erupţia nu este atât de evidentă.

Erupţia apare în primele 24-48 de ore de la debutul bolii, într-un singur puseu, şi se extinde de la nivelul gâtului, axilelor, regiunilor inghinale spre trunchi, fese, braţe şi picioare, generalizându-se în aproximativ 24 de ore.

La nivelul plicilor de flexie apar aşa-zisele linii sau „semnul Grozovici-Pastia”, zone lineare de eritem intens. Faţa are un aspect îmbujorat, cu obraji hiperemici, buze carminate, paloare în jurul gurii, realizând aşa-numita „mască Filatov”. Erupţia nu afectează palmele şi tălpile.

După aproximativ 48 de ore, exantemul păleşte, apoi, după încă patru – cinci zile, apare descuamarea caracteristică la nivelul palmelor şi plantelor (tălpilor). În zona feţei descuamarea poate fi prezentă, dar este fină.

Modificările de la nivelul orofaringelui cuprind:

  • faringe congestiv, „roşu ca flacăra”;
  • amigdale hiperemice, hipertrofice, uneori acoperite de depozite albe;
  • petesii (pete purpurii) la nivelul uvulei (omuşorul din gât) şi palatului, acestea fiind intens hiperemice;
  • ciclul lingual: iniţial, limba este saburală, cu depozite albicioase, iar papilele sunt roşii-edematoase. După 24 de ore, se produce descuamarea limbii dinspre vârf spre bază şi dinspre exterior spre interior. Până în a patra zi, limba devine roşie, cu papile proeminente („limbă zmeurie”). După două săptămâni, limba îşi recapătă aspectul normal.
eruptie de scarlatina la nivelul palmelor

Diagnosticare

Diagnosticul de scarlatină se stabileşte pe baza datelor clinice, coroborate cu cele epidemiologice şi de laborator:

Date clinice:

  • la debut: prezenţa febrei, odinofagiei (durere la înghiţire), cefaleei, vărsăturilor;
  • în perioada de stare: apariţia enantemului, ciclului lingual şi exantemului caracteristice;
  • în convalescenţă: descuamarea furfuracee şi în lambouri.

Date epidemiologice:

  • prezenţa unui focar cunoscut de infecţie streptococică;
  • contact recent cu o persoană bolnavă de faringită streptococică sau de scarlatină, ori cu un purtător cunoscut de streptococ beta hemolitic de grup A, C sau G.

Date de laborator:

  • prezenţa streptococului beta-hemolitic de grup A, C sau G în exsudatul faringian este standardul de aur în diagnosticarea scarlatinei;
  • detectarea antigenului rapid în exudat permite diagnosticarea timpurie şi administrarea promptă de antibiotic;
  • dacă poarta de intrare este alta decât cea faringiană, este necesară izolarea agentului etiologic prin culturi de la acest nivel sau prin hemoculturi;
  • hemoleucograma arată leucocitoza cu neutrofilie;
  • probele inflamatorii indică valori crescute ale VSH, CRP, fibrinogen;
  • trebuie testate şi funcţia hepatică şi cea renală, precum şi examenul sumar de urină, fiind asociate cu complicaţiile scarlatinei.

Diagnosticul diferenţial al scarlatinei trebuie efectuat cu:

  • boli virale însoţite de exantem: rujeolă, rubeolă, mononucleoză infecţioasă, adenoviroze, enteroviroze;
  • boli provocate de bacterii, care duc la faringite şi erupţii cutanate: Stafilococ auriu, Haemophilus influenzae, Clostridium;
  • erupţii alergice postmedicamentoase, post înțepătură de insectă;
  • alte cauze de febră însoţite de erupţii eritematoase: boala Kawasaki, lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă juvenilă;
  • dermatite exfoliative.

Tratament

Tratamentul scarlatinei urmăreşte mai multe paliere:

  • tratament igieno-dietetic: izolare şi repaus la pat, în medie, şapte zile; regim alimentar lacto-hidro-zaharat, hipoproteic, în perioada acută a bolii;
  • tratament simptomatic: combaterea febrei, a odinofagiei, vărsăturilor şi durerilor abdominale; reechilibrare hidroelectrolitică cu perfuzie endovenoasă, în cazul deshidratării prin lipsă de aport sau vărsături;
  • tratament etiologic: tratamentul antibiotic în scarlatină se administrează pentru o perioadă de zece zile.

Scarlatina este o boală contagioasă, care trebuie monitorizată pe o perioadă de cel puţin trei săptămâni, la persoanele care nu dezvoltă complicaţii la distanţă şi, pe termen lung, atât cât este necesar, la pacienţii cu complicaţii.

Pacientul trebuie reevaluat clinic şi paraclinic săptămânal: se verifică tensiunea arterială, se monitorizează în dinamică probele inflamatorii, ASLO cantitativ, examenul sumar de urină. Conform hotărârii DSP, monitorizarea cazului constă în examene clinice şi de laborator (examen de urină) săptămânale (în săptămânile 2, 3 şi 4) şi examene clinice lunare în lunile 2 şi 3 de la debutul bolii. La 30 de zile de la debutul bolii se recomandă efectuarea ASLO, VSH şi fibrinemiei.

Perioada de convalescenţă începe după încheierea ciclului lingual, dispariţia erupţiei şi apariţia descuamaţiei şi are o durată de aproximativ două - trei săptămâni. În perioada de convalescenţă pot apărea complicaţiile poststreptococice.


Complicații

Prognosticul scarlatinei este, în general, bun. Prognosticul nefavorabil este dat de complicaţiile supurative şi de cele nesupurative:

Complicaţii precoce (toxice):

  • erupţie hemoragică;
  • hepatită toxică;
  • nefrită toxică;
  • miocardită toxică;
  • encefalită toxică;
  • artrită toxică;
  • şoc toxic streptococic, asociat cu insuficienţă multiplă de organe.

Complicaţii medii (septice):

  • otită medie;
  • mastoidită;
  • etmoidită;
  • sinuzită;
  • abces periamigdalian;
  • adenite şi adenoflegmoane de vecinătate;
  • flegmon retrofaringian;
  • complicaţii foarte rare: pneumonii, meningite, tromboze de sinus cavernos, abces cerebral, artrită septică, osteomielită, septicemie (diagnosticarea rapidă a scarlatinei şi instituirea precoce a antibioticului previn aceste complicaţii).

Complicaţii tardive (imunologice) pot apărea la aproximativ trei săptămâni de la episodul acut al bolii:

  • reumatism articular acut;
  • glomerulonefrită acută poststreptococică;
  • eritem nodos;
  • vasculite (Purpura Henoch-Schönlein).

Prevenție

Igiena riguroasă, spălarea corectă a mâinilor cu apă şi săpun, dezinfectarea tuturor obiectelor cu care intră în contact bolnavul (prosoape, jucării, periuţe de dinţi), dezinfecţia corectă în focarul de scarlatină – toate acestea împiedică răspândirea streptococului beta-hemolitic.

Conform regulilor DSP, contacţii din familie trebuie supravegheaţi timp de zece zile de la depistarea ultimului caz de scarlatină. Exsudatul faringian se va efectua cu precădere la contacţii familiali care frecventează sau lucrează într-o colectivitate preşcolară/ şcolară sau care lucrează în sectorul sanitar, în unităţi de alimentaţie publică. Contacţii familiali purtători de streptococ beta hemolitic depistaţi se tratează în ambulator timp de zece zile, cu antibiotic.

Contacţii din colectivităţile preşcolare şi şcolare vor fi supravegheaţi timp de zece zile de la apariţia ultimului caz de scarlatină. Contacţii de clasă/ grupă febrili şi/ sau cu angină eritematoasă vor fi investigaţi prin exudat faringian pentru depistarea SGA. Acestora li se va administra tratament profilactic până la primirea rezultatelor de laborator (identic cu cel efectuat pentru purtătorii de SGA). După obţinerea rezultatelor de laborator, se întrerupe tratamentul la cei negativi şi se continuă în cazul anginelor eritematoase cu SGA, timp de zece zile. Întoarcerea în colectivitate se face după 48 de ore de la administrarea tratamentului.

Purtătorii de SGA sunt trataţi cu antibiotic în următoarele situaţii:

  • fac parte din focare de angină streptococică/ scarlatină din colectivităţi parţial închise şi închise, de reumatism articular acut, glomerulonefrită acută poststreptococică, infecţii streptococice invazive, focare familiale de reumatism articular acut, focare familiale repetate de angine streptococice/ scarlatină;
  • dacă locuieşte cu un pacient care are reumatism articular acut;
  • dacă lucrează în spital, unităţi de asistenţă medico-socială, sector alimentar, învăţământ.

Identificarea precoce şi tratamentul corect al infecţiilor produse de SGA reprezintă cele mai bune modalităţi de a controla boala streptococică şi de a preveni complicaţiile acesteia.

Autor

Dr. Georgescu Miruna

Medic Specialist Pediatrie

Bibliografie

  1. Metodologie de Supraveghere a Scarlatinei in Romania.
  2. Dr Nigel Stollery. “Infectious Diseases: Scarlet Fever.” Gponline.com, GP, 3 Dec. 2014, www.gponline.com.
  3. “Scarlet Fever - Illnesses and Conditions.” Nhsinform.scot, 2020, www.nhsinform.scot.
  4. Bahman Sotoodian, MD. “Scarlet Fever: Background, Pathophysiology, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 16 Oct. 2021, https://emedicine.medscape.com
  5. Zafar, Zartash. “Group a Streptococcal (GAS) Infections: Background, Pathophysiology, Etiology.” Medscape.com, Medscape, 17 Oct. 2021, https://emedicine.medscape.com
  6. Tratat de Pediatrie, Florea Iordachescu, Editura ALL 2019

Echipa medicală - Boli infectioase și Pediatrie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.