Publicat la: 
11/10/2012

Colonul reprezintă porţiunea tubului digestiv situată între portiunea finala a intestinului subtire şi rect, cu o lungime de aproximativ 150 cm. Din punct de vedere anatomic, colonul este format din 7 părţi succesive ce împreună alcătuiesc cadrul colic: - Cecul; - Colonul ascendent; - Unghiul drept (hepatic) al colonului; - Colonul transvers; - Unghiul stâng (splenic) al colonului; - Colonul descendent; - Colonul sigmoid ; Rectul este format din 2 părţi distincte anatomic: - Ampula rectală; - Canalul  anal Colonul are 3 funcţii principale: -digerarea  si absorbtia nutrientilor din mancare -concentrarea materiilor fecale  si absorbtia  fluidelor  (si electroliti) din acestea -stocarea şi evacuarea  de materii fecale Partea dreaptă a colonului joacă un rol major în absorbţia de apa şi electroliţi, în timp ce partea stanga este responsabila pentru depozitarea şi evacuarea materiilor fecale. Cancerul este transformarea celulelor normale,asa incat acestea  cresc si se multiplica anormal. Cele mai multe tipuri de cancer de colon sunt adenocarcinoame-tumori care se dezvolta din glandele mucoasei peretelui colonului. Cancerul colorectal este al doilea cancer ca frecventa pe plan mondial.

Persoanele cu risc de a dezvolta cancer colorectal.

Deşi cancerul colorectal poate aparea la orice varsta, mai mult de 90% dintre pacienţi sunt peste 40 de ani, moment din care riscul se dublează cu  fiecare zece ani. În plus faţă de vârstă, alţi factori  de risc includ istoricul familial de cancer colorectal şi polipi şi o istorie personală de colita ulcerativa,boala Crohn, polipi sau cancer la  alte organe, mai ales de san sau uter,dieta saraca in fibre si bogata in grasimi. Cum se dezvolta? Este general acceptat faptul că aproape toate cancerele colorectale se dezvolta  din polipi benigni. Aceste creşteri de tesut colonic apar pe peretele intestinal şi poate creşte în cele din urmă în mărime şi se pot  transforma in cancer. Indepartarea polipilor benigni este ar medicină  un rol important in medicina preventivă.

Care sunt simptomele cancerului colorectal?

Cele mai frecvente simptome sunt sângerarea rectală( rectoragiile) şi schimbările  legate de tranzitul intestinal, cum ar fi perioadele de alternanta de constipaţie cu diaree. Durerile  abdominale şi pierderea în greutate sunt, de obicei, simptomele care indică o leziune colorectala extinsa. Din păcate, mulţi polipi sau  cancere incipiente  nu reuşesc să producă simptome. Prin urmare, este important ca examenul de rutină sa  includa proceduri de detectare a cancerului colorectal,  la persoanele peste 50 de ani(la persoanle care nu intra in categoriile de ric). Există mai multe metode pentru detectarea precoce a cancerului colorectal. Acestea includ tuseul rectal, un test de detectare a sangelui din materiile fecale, sigmoidoscopia flexibila si colonoscopia . Persoanele care au o ruda de gradul I (parinte sau un frate), cu cancer de colon sau polipi ar trebui să înceapă testele de screening de cancer de colon la vârsta de 40 de ani.

Cum este tratat cancerul colorectal?

Cancerul colorectal necesită o intervenţie chirurgicală, în aproape toate cazurile,pentru o  vindecare completă. Radiaţiile  şi chimioterapia sunt folosite ca metode adjuvante   faţă de intervenţia chirurgicală. Rata de vindecare scade la 50% sau mai puţin atunci când este diagnosticat în faze avansate. Datorita tehnologiei moderne, mai puţin de 5% din toţi pacienţii cu cancer colorectal necesita o colostomie( ‘anus contra naturii’) dupa interventia chirurgicala.Interventiile chirurgicale pentru cancer colorectal se pot efectua pe cale deschisa sau laparoscopica(minim invaziva) cu restabilirea continuitatii tractului digestiv prin anastomoza efectuata manual sau mecanic( stapler).

Cancerul de colon poate fi prevenit?

Cel mai important pas spre prevenirea cancerului de colon este efectuarea  unui test de screening. Orice test de screening anormal ar trebui să fie urmat de o colonoscopie. Unele persoane prefera sa inceapa cu colonoscopia ca un test screening. Colonoscopia oferă o examinare detaliată a intestinului. Polipii pot fi identificati şi de multe ori  chiar eliminati în cursul colonoscopiei. Există unele dovezi că dieta poate juca un rol semnificativ in prevenirea cancerului colorectal. În ceea ce ştim, un aport ridicat de fibre, dieta saraca in grasimi este singura măsură alimentara care ar putea ajuta la prevenirea cancerului colorectal. În cele din urmă, trebuie să se acorde o atenţie deosebita la schimbările  de transit  intestinal. Orice modificare  cum ar fi constipaţia persistente, diaree, sau sangerari rectale ar trebui să fie discutata cu medicul dumneavoastră.

Dupa interventia chirurgicala de cancer colorectal

Urmărirea postoperatorie  ar trebui să includă următoarele: -examen colonoscopic la  6 luni dupa operatie ,1 an si la 3 ani. -examen CT abdominal si pelvin -test pentru sangerarile oculte ,  urmat de colonoscopie în cazul în care rezultatul testului este pozitiv Un alt instrument de screening reprezinta măsurarea antigenului carcinoembrionar (CEA)- pentru a testa  recurenţa ,recidiva cancerului colorectal. CEA ar trebui să fie măsurat înainte de intervenţia chirurgicala pentru cancer de colon si apoi la intervale de 2-3 luni.