medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Tromboza

Tromboza

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre tromboză

Tromboza apare atunci când un cheag de sânge sau "tromb" formează un blocaj în interiorul unui vas de sânge. Trombul limitează sau blochează circulația sângelui în părțile corpului pe care vasul le alimentează provocând, de obicei, simptome în acele zone.

Fără tratament, unele cheaguri de sânge pot provoca complicații grave și chiar moartea. Primirea unui tratament precoce reduce aceste riscuri și îmbunătățește perspectivele persoanei.

Există două tipuri principale de tromboză vasculară:

  • Tromboza venoasă este atunci când cheagul de sânge blochează o venă. Venele transportă sângele din organism înapoi în inimă.
  • Tromboza arterială este atunci când cheagul de sânge blochează o arteră. Arterele transportă sângele bogat în oxigen dinspre inimă spre corp.

La nivel mondial, aproximativ 1 din 4 persoane moare din cauza unor afecțiuni asociate sau cauzate de tromboză, informează Societatea Internațională de Tromboză și Hemostază.

cheag de sange cauzat de tromboza

Cauze

Tromboza venoasă poate fi cauzată de:

  • boală sau leziune a venelor picioarelor;
  • imposibilitatea de a vă deplasa (imobilizare) din orice motiv;
  • un os rupt (fractură);
  • anumite medicamente;
  • obezitate;
  • tulburări moștenite sau o probabilitate mai mare de a avea un nivel mai ridicat de coagulare a sângelui din cauza deficienţelor unor factori ai coagulării moştenite genetic (mutaţii ale genelor dumneavoastră, transmise de la părinţi);
  • tulburări autoimune care fac mai probabilă coagularea sângelui;
  • medicamente care cresc riscul de coagulare (cum ar fi anumite medicamente contraceptive);
  • anumite tipuri de cancer.

Există două tipuri principale de tromboză:

Tromboza arterială

Aceasta poate fi cauzată de o îngroşare a peretelui arterelor, numită ateroscleroză. Acest lucru se întâmplă atunci când depunerile de grăsime sau calciu determină îngroșarea pereților arterelor, putând duce la o acumulare de material gras (numit placă) în pereții arterelor. Placa se poate sparge (rupe) brusc, urmată de apariţia, în acel loc, a unui cheag de sânge.

Trombozele arteriale pot fi minore sau grave, în funcție de mărimea trombului și de artera în care se dezvoltă. Un tromb într-un vas de sânge care alimentează creierul cu sânge poate genera un accident vascular cerebral, iar unul într-un vas de sânge al inimii poate provoca un atac de cord (infarct de miocard).


Tromboza venoasă

Aceasta implică un tromb care se dezvoltă într-o venă. Venele sunt vase de sânge care transportă sângele dezoxigenat înapoi la inimă.

Există două subtipuri de tromboze venoase: tromboza venoasă superficială, caracterizată prin apariţia unui cheag de sânge în venele superficiale (cele care se văd cu ochiul liber) la membrele inferioare sau membrele superioare şi tromboza venoasă profundă, care apare atunci când se formează un tromb sau un cheag într-o venă profundă, de obicei în interiorul brațului, gambei sau coapsei, în abdomen sau în torace. Cu tratamentul corespunzător, tromboza venoasă profundă se poate vindeca, iar sechelele pot fi minime.

Embolia pulmonară este o complicaţie gravă a trombozei venoase profunde care apare atunci când o parte a unei tromb dintr-o venă profundă se desprinde și călătorește prin fluxul sanguin până la venele pulmonare, provocând un blocaj la acest nivel.

Factori de risc

Mulți dintre factorii de risc pentru tromboza venoasă și arterială sunt aceiași şi pot include:

  • intervenția chirurgicală, care determină formarea, în aproximativ 50% din cazuri, a cheagurilor de sânge;
  • lipsa de mișcare, cum ar fi după o intervenție chirurgicală sau în timpul unei călătorii lungi;
  • fumatul;
  • sarcina;
  • terapia hormonală sau pilulele contraceptive;
  • medicamente de chimioterapie;
  • tulburări ereditare de coagulare a sângelui;
  • antecedente de accident vascular cerebral sau atac de cord;
  • leziuni la o venă, cum ar fi în urma unei intervenții chirurgicale, a unui os rupt sau a altor traumatisme;
  • un cateter venos central;
  • vârsta înaintată;
  • obezitatea;
  • unele afecțiuni, cum ar fi cancerul, bolile de inimă, bolile pulmonare sau boala Crohn.

Totuşi, există şi o serie de factori disticţi, caracteristici pentru tromboza arterială:

  • tensiune arterială ridicată;
  • colesterol ridicat;
  • infecții;
  • întărirea arterelor (ateroscleroză);
  • tulburări genetice de coagulare;
  • afecțiuni cardiace și pulmonare;
  • afecțiuni autoimune sau inflamatorii;
  • traumatisme majore;
  • paralizia picioarelor;
  • diabet.

Simptome

În general, simptomele trombozei provin dintr-o lipsă de oxigen în părțile corpului afectate. Simptomele fiecărei persoane pot varia. Acestea pot include:

  • durere la un picior (de obicei la gambă sau la coapsă);
  • mărirea în volum a gambei, coapsei sau brațului și antebraţului;
  • înroşirea și întărirea traiectului venelor superficiale;
  • durere în piept;
  • senzaţie de lipsă de aer (sufocarea);
  • amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului;
  • schimbare bruscă a stării mentale.

Simptomele trombozei pot semăna cu cele ale altor tulburări de sânge sau probleme de sănătate.

Persoanele cu tromboză venoasă profundă netratată sau cu tromboze repetate pot dezvolta o afecțiune numită sindrom post-trombotic în următoarele săptămâni sau luni. Această afecțiune poate provoca simptome cronice la nivelul membrului sau zonei afectate, care pot include:

  • crampe;
  • umflături (edem);
  • durere;
  • colorarea brun maronie a pielii;
  • tuse cu sânge.

Fără tratament, o embolie pulmonară poate provoca dificultăți respiratorii grave și chiar moartea. Orice persoană care ar putea avea simptome de embolie pulmonară ar trebui să primească asistență medicală de urgență.

Tromboza venei porte este un subtip al trombozei venoase profunde în care apare un cheag de sânge în vena portă. Aceasta permite circulația sângelui de la intestine la ficat. O astfel de tromboză blochează acest flux sanguin.

femeie cu durere de gamba cauzata de tromboza

Diagnosticare

Diagnosticul se bazează pe analiza istoricului medical al pacientului și a examenului fizic. Medicii de diverse specialităţi (chirurgie, medicină internă, hematologie, ortopedie, neurologie) pot diagnostica o posibilă tromboză venoasă sau arterială.

Confirmarea suspiciunii de tromboză presupune efectuarea unor teste, şi anume:

  • Ecografie Doppler

Acest test utilizează unde sonore pentru a verifica fluxul sanguin în artere și vene.

  • Teste de sânge

Acestea pot include analize pentru a vedea cât de bine se poate coagula sângele.

  • Venografie (Flebografie) și Arteriografie

Pentru acest test, se injectează o substanţă radioopacă în vene, respectiv în artere. Ulterior, cu ajutorul radiografiilor, se vizualizează fluxul sanguin și se caută cheaguri. Substanta radioopacă (sau de contrast) face ca venele, respectiv arterele să fie mai vizibile de razele X, iar pozele să ofere o imagine mai bună în diagnosticarea trombozei.

Procedura de imagistică utilizată va depinde de tipul de cheag de sânge pe care îl aveți și de locul în care este localizat.

Tratament

Cele mai frecvente și eficiente tratamente pentru tromboză sunt medicamentele trombolitice şi anticoagulante. Acestea ajută la prevenirea formării de noi cheaguri de sânge și la dizolvarea parțială sau totală a cheagului format. De obicei, o persoană primește anticoagulante injectabil. Acestea medicamente încep să acționeze în câteva ore.

Tratamentul pe termen lung pentru tromboză implică, de obicei, medicamente numite anticoagulante orale, care blochează părți ale procesului de coagulare. Persoanele care nu pot lua medicamente anticoagulante pot fi supuse, în schimb, unei intervenții chirurgicale, pentru a li se plasa un filtru în interiorul venei cave. Filtrul împiedică orice cheag de sânge să se deplaseze către inimă și plămâni.

Medicul poate recomanda, de asemenea, purtarea de ciorapi de compresie pentru a încuraja circulația sângelui și a ajuta la reducerea riscului de complicații pe termen lung din cauza trombozei.

Tratamentul poate avea, însă, şi efecte secundare. Persoanele care iau medicamente anticoagulante au un risc crescut de sângerare excesivă. Semnele acestei probleme includ:

  • vânătăi;
  • hematoame (acumulări de sânge) în diverse ţesuturi;
  • sângerare a gingiilor;
  • sângerări nazale prelungite sau frecvente;
  • tuse sau vărsături cu sânge;
  • sângerare menstruală abundentă sau prelungită.

Complicații

Complicațiile trombozei depind de locul în care este localizată aceasta. Printre cele mai grave probleme se numără:

Este o complicație care poate pune în pericol viața; se asociază cu o tromboză venoasă profundă şi apare atunci când un cheag de sânge (tromb) dintr-un membru inferior sau dintr-o altă zonă a corpului se detaşează și migrează, dus de fluxul sanguin, și rămâne blocat într-un vas de sânge din plămâni. Simptomele de embolie pulmonară includ scurtarea bruscă a respirației, dureri în piept în timp ce inspirați sau tușiți, respirație rapidă, puls rapid, senzație de leșin sau leșin și tuse cu sânge, scăderea tensiunii arteriale.

  • Sindromul post-flebitic

Deteriorarea venelor din cauza cheagului de sânge reduce fluxul sanguin în zonele afectate. Simptomele includ dureri sau umflarea picioarelor, modificări ale culorii pielii și răni cutanate.

  • Complicații de tratament

Anticoagulantele sunt adesea folosite pentru a trata tromboza venoasă profundă. Sângerarea (hemoragia) este un efect secundar îngrijorător al anticoagulantelor. Este important să faceți analize de sânge regulate în timp ce luați medicamente pentru anticoagulante.

Prevenție

Modificările stilului de viață pot ajuta la prevenirea trombozei venoase profunde. Încercați aceste strategii:

  • evitati șederea prelungită în scaun la locul de muncă;
  • mișcați-vă picioarele;

Dacă ați suferit o intervenție chirurgicală sau ați fost în repaus la pat, încercați să vă mișcați cât mai curând posibil. Nu vă încrucișați picioarele în timp ce stați jos. Făcând acest lucru, puteți bloca fluxul sanguin.

  • când călătoriți, faceți pauze frecvente pentru a vă întinde picioarele;

Când vă aflați în avion, ridicați-vă în picioare sau mergeți ocazional. Dacă vă deplasaţi cu mașina, opriți-vă la fiecare oră și plimbați-vă.

  • dacă nu puteți merge pe jos, faceți exerciții pentru partea inferioară a picioarelor;

Ridicați și coborâți călcâiele în timp ce vă mențineți degetele de la picioare pe podea. Apoi, ridicați degetele de la picioare în timp ce vă mențineți călcâiele pe podea.

  • nu fumați;

Fumatul crește riscul de tromboză venoasă profundă.

  • gestionați-vă greutatea;

Obezitatea este un factor de risc pentru tromboza venoasă profundă. Exercițiile fizice regulate scad riscul de formare de cheaguri de sânge. Ca obiectiv general, urmăriți cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi. Dacă doriți să pierdeți în greutate, să mențineți pierderea în greutate sau să atingeți obiective specifice de fitness, este nevoie să faceți mai multe exerciții fizice.

Bibliografie

  1. “Thrombosis.” Hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org
  2. Huizen, Jennifer. “What to Know about Thrombosis.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 29 Oct. 2021, www.medicalnewstoday.com
  3. CDC. “What Is Venous Thromboembolism?” Centers for Disease Control and Prevention, 10 Feb. 2020, www.cdc.gov
  4. “Deep Vein Thrombosis (DVT) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  5. Anthony, Kiara. “Portal Vein Thrombosis.” Healthline, Healthline Media, 24 Oct. 2017, www.healthline.com

Echipa medicală - Hematologie și Medicina interna

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.