Publicat la: 
28/11/2012

A venit iarna şi odată cu frigul  încep să ni se usuce şi să se crape mâinile, buzele, faţa şi chiar părul. Iată  de ce am decis să încep seria de articole despre îngrijirea pielii cu această categorie.

Mulţi dintre pacienţii cu pielea  uscată se simt bine în timpul sezoanelor moderate şi al sezonului cald şi au  acuze doar iarna. Acest lucru se întâmplă pentru că frigul duce la diminuarea secreţiei  de sebum şi la pierderea apei de pe suprafaţa pielii; aerul uscat şi cald din  interiorul locuinţelor contribuie şi el, la fel ca şi avitaminozele de iarnă  (în special deficitul de vitamine A şi D) şi scăderea sezonieră a funcţiei  tiroidei. Suferă în mod special cei care au pielea uscată constituţional  (xerodermii, ihtioze, dermatită atopică) ca şi cei care au dermatoze ameliorate  de soare (psoriazis).

Mai contribuie la toate excesul  de igienă: mai nou facem duş dimineaţa şi seara, unii  dintre noi şi în timpul  zilei, după ce am mers la sală sau la piscină sau pur şi simplu la serviciu.

Această hiper-igienă mă face să punctez următoarele: un element esenţial în  îngrijirea ielii, mai ales a pielii uscate, este alegerea produsului de  spălare adecvat. Ca atare devine important să alegem produse care paradoxal să  nu cureţe pielea chiar atât de agresiv, ci să refacă (sau să reconstituie chiar)  filmul hidrolipidic.

Cum îl alegem? Trebuie să ştim câteva  principii de bază, pentru a ne descurca între sutele de produse, cu  săpun sau fără, cu parfum sau fără, spumante  sau  nu, pentru femei sau pentru bărbaţi

Dacă avem pielea uscată, vom alege un  produs care lasă o peliculă invizibilă uleioasă, ca şi cum am fi folosit deja  un lapte de corp, (Lipikar surgras, Oilatum, Uriage surgras). Dacă avem pielea  iritabilă, predispusă la prurit, vom folosi produse tip syndet (detergenţi sintetici), care conţin mai puţin de 10% săpun şi au un pH mai acid decât  săpunurile obişnuite, deci mai apropiat de cel al pielii. Dacă avem  predispoziţie alergică (dermatită atopică), vom prefera produsele fără parfum  şi colorant.

 

Al doilea  pas important după spălare este emolierea şi hidratarea. După cum  spuneam,  pielea noastră este acoperită cu un film hidro-lipidic, care formează o barieră  în calea alergenilor şi a agresiunilor fizice (vânt, frig, uscăciune, agenţi  iritanţi). Refacerea acestui film se face cu două categorii de produse:  emolientele şi hidratantele   (humectantele). Este important să recunoaştem  ingredientele active ale fiecărei categorii, pentru a alege din nenumăratele  substanţe cu sonorităţi exotice.

Emolientele  sunt cele care lasă suprafaţa pielii netedă şi alunecoasă, umplând crăpăturile
şi asigurând coeziunea straturilor în curs de exfoliere, crescând astfel  elasticitatea pielii. De exemplu: lanolina, uleiul de jojoba, untul de shea sau  de cocos, propylen glicolul, squalenii, glicerol stearat şi, dintre vitamine,  vitamina E.(De ex:Trixera- Avene, Lipikar -La Roche Posay, A Derma  Exomega-Pierre Fabre)

Umidifianţii  atrag apa din straturile profunde şi din mediul ambiant către straturile
externe ale pielii. De exemplu: glicerina, acidul hialuronic, ureea, acidul  lactic, sorbitol(Xerial-SVR,  Keratosane-Uriage, Tractopon-Vectem)

Multe  dintre produsele actuale combină cele două categorii de substanţe, încercând să
se asemene cât mai mult cu sebumul natural (Lipobase repair)

Pentru cei cu dermatită atopică  şi predispoziţie la eczeme de contact se folosesc substanţe care reduc  suplimentar pruritul(niacinamida- Lipikar AP). Aceste substanţe contribuie  esenţial la creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu dermatoze pruriginoase.

Există produse special create  pentru zonele fisurate Acestea conţin de regulă vaselină, dimethicon, glicerină  şi ceramide în concentraţii mari(de ex. Bariederm fissures-Uriage, Xerial  Fissures SVR, Dexeryl-Pierre Fabre).

Unii pacienţi se plâng că nu  ageează folosirea emolientelor, deoarece la aplicare acestea pişcă, ustură etc.  E vorba cel mai adesea de o intoleranţă la anuminte componente, care trebuie  evitate cel puţin la începutul tratamentelor, până când pielea se  restructurează (propylen glicol, acid benzoic, acid cinnamic, uneori acid  lactic sau uree în concentraţii mari).

Mai trebuie menţionat că pentru  mâinile, crăpate mai ales iarna, emolierea intensă, repetitivă este esenţială  pe când excesul de hidratare (prin spălare) poate avea efecte contrare. Cremele  de mâini sunt totdeauna grase, cu predominanţa substanţelor uleioase, care au  un efect ocluziv (astupă crăpăturile).

În concluzie, este de reţinut că  îngrijirea pielii uscate începe totdeauna cu alegerea produsului de spălare  adecvat şi se bazează esenţial pe folosirea conştiincioasă a  produselor adecvate.
Cereţi sfatul medicului dermatolog pentru a alege produsele care vi se  potrivesc!