Publicat la: 
24/02/2013

Poţi să mori dacă îţi scoţi o aluniţă. Mai bine nu umblăm la ea” este replica pe care o primesc cel mai frecvent când propun cuiva să îşi excizeze o leziune pigmentară, urmată de opusul ei: „Vreau să îmi scot toate aluniţele de pe corp, ca să nu mor din asta.”

Unde este adevărul?

În orice caz, nu în prima frază. Principiul oncologic fundamental este să reduci masa tumorală, ca să îi dai o şansă organismului în lupta cu boala, deci dacă ACEA pată brună chiar este un cancer, tot e mai bine dacă îl excizezi corect.

Ce trebuie sa stim?

Aluniţele se numesc în termeni medicali nevi. Pot fi nevi pigmentari dar şi de culoarea pielii (mult mai puţin periculoşi de regulă). Pot fi proeminenţi sau plani. Cel mai adesea pacienţii se neliniştesc din cauza aluniţelor ieşite în relief, pe care le asociază cu ideea de tumoră, dar realitatea este că, statistic, cele care arată ca o pată sunt mult mai periculoase.

Cancerul derivat din celule pigmentare se numeşte melanom. El arată la început ca o aluniţă banală, pentru ca odată ce creşte să capete un aspect destul de caracteristic- o pată policromă, cel mai adesea mai închisă la culoare decât celelalte, cu formă asimetrică şi margini neregulate. Asimetria este caracteristica cea mai importantă care trebuie să ne atragă atenţia (nu poţi împărţi pata în două jumătăţi egale); urmează apoi criteriul evolutiv (o aluniţă care şi-a modificat aspectul sau o aluniţă nou apărută la un adult). Există o formulă de memorare a criteriilor de risc, numită ABCDE (în engleză: asimetry, borders, colours, dimensions, evolution).

Melanomul este un cancer potenţial agresiv, poate fi mortal în câteva luni, dar pe de altă parte dacă este identificat la timp şi excizat corect, cu margine de siguranţă, această intervenţie poate fi suficientă pentru vindecare.

Ce mai este important de ştiut?

Au risc mai mare persoanele cu pielea şi ochii deschise la culoare, care se ard uşor la soare, cei care au aluniţe numeroase (câteva zeci), cei care au suferit arsuri solare, cei care s-au expus excesiv la solar, cei care au antecedente de melanom (personale sau familiale).

Ce putem face?

Câteva reguli simple:

Orice modificare a aspectului aluniţelor vechi sau apariţia unora noi, sau numarul mare al acestora, trebuie să ne conducă la medicul dermatolog. Acesta va efectua un consult dermatoscopic, computerizat sau nu, şi va stabili riscurile fiecărei pete colorate de pe piele. Tehnologia avansată de examinare uşurează diagnosticul, dar experienţa medicului este decisivă (nu este permisă diagnosticarea exclusiv computerizată). Dacă pacientul are multe aluniţe, dintre care unele active, medicul specialist vă va propune efectuarea unei hărţi dermatoscopice- adică va fotografia toate zonele corpului, va marca aluniţele riscante, va ataşa fotografiile dermatoscopice şi va stabili un interval de urmărire. Vă va instrui să vă autoexaminaţi corect. La contol va face noi fotografii şi le va compara cu cele vechi, stabilind astfel dinamica leziunilor. Pentru nevii al căror scor de risc este în creştere vă va recomanda probabil excizia.

Cei cu multe aluniţe este bine să facă măcar un control pe an, de regulă înainte de sezonul de vară, pentru a nu se expune la soare fără să ştie că au leziuni periculoase.

Fotoprotecţia este esenţială- stăm la umbră, purtăm pălării, ochelari, haine cu mâneca lungă, folosim creme de protecţie solară cu indice mare, de preferat peste 30.

Scopul vacanţelor nu ar trebui să fie bronzul, ci distracţia! Deşi foarte plăcut la culoare, bronzul este de fapt o formă de arsură. Orice arsură activează celulele pigmentare din piele şi le dă un impuls către multiplicare, uneori necontrolată.

Solarul ... sub nici o formă! În multe state americane deţinătorii de aparate de bronzat sunt obligaţi să scrie, ca pe pachetele de ţigări, avertismente despre riscul de a muri de cancer de piele generat de excesul de radiaţii ultraviolete. Accesul minorilor nu este permis. Aceste măsuri sunt acum discutate şi în Uniunea Europeană.

 

Primul pas către protecţie este cunoaşterea, bazată pe o informaţie corectă şi o atitudine echilibrată, fără excese. Nici nu scoatem toate aluniţele, nici nu refuzăm indicaţia medicului de excizie.

 

Revenind la fraza iniţială cu care am deschis articolul, m-am întrebat adesea de unde vine această credinţă. Mi-o explic astfel: Au fost vremuri în care nu se ştia mare lucru despre propagarea melanomului către alte organe vitale. Medicii ardeau cu electrocauterul sau laserul, sau tăiau fragmente din petele colorate de pe piele, fără să studieze în prealabil structura acestora cu dermatoscopul. Dacă era vorba de un melanom, aceste manevre conduceau la diseminarea celulelor canceroase.

 

De aceea diagnosticul precoce şi competent este cea mai bună soluţie; o urmărire atentă sau excizia la momentul oportun vă pot salva viaţa!