Publicat la: 
12/08/2010

Antibioticele, invinse de bacterii / Foto: PhotoXpress

In spitalele din Marea Britanie a fost descoperita o noua enzima, care face ca anumite bacterii sa devina rezistente la aproape toate tipurile de antibiotice. De fapt, "doar doua o pot combate, iar unul dintre ele nu este prea eficient", avertizeaza microbiologul Timothy Walsh, de la Universitatea din Cardiff, cel care a izolat enzima pentru prima data, in anul 2009.

New Delhi metallo-beta-lactamase-1, prescurtata NDM 1 este o enzima rezistenta chiar si la carbapeneme, cele mai puternice antibiotice cunoscute si a fost identificata la peste 50 de pacienti din 17 spitale din Marea Britanie, informeaza BBC News dar si in Statele Unite, Canada si alte state europene. Enzima s-a raspandit, pana in prezent, la pacientii care au ales sa efectueze tratamente medicale in state precum India sau Pakistan, insa expertii se tem ca turismul medical favorizeaza raspandirea ei la nivel global.

Oamenii de stiinta sunt extrem de ingrijorati, deoarece enzima "are un potential alarmant sa se raspandeasca si sa se diversifice". Deocamdata, enzima s-a fixat in special pe bacteria E. coli, cea mai comuna cauza a infectiilor urinare, dar si pe structuri ADN care pot fi copiate cu usurinta si transmise altor tipuri de bacterii.

Vestile ingrijoratoare nu se opresc aici. "Cu acest gen de bacterie am epuizat, practic, antibioticele", avertizeaza Timothy Walsh. "Nu vor mai exista antibiotice disponibile in urmatorii zece ani. Daca se va permite perpetuarea acestor infectii fara tratamente adecvate, vom asista la o crestere a mortalitatii". "Ne trebuie un mecanism de supraveghere la scara globala si noi antibiotice pentru astfel de bacterii", a adaugat el.

Era antibioticelor pare sa ia sfarsit

In numai cateva generatii, antibioticele, care se prefigurau a fi un miracol al medicinei par sa fie invinse de versatilitatea bacteriilor. Vi se pare o figura de stil? S-ar putea sa nu fie chiar asa.

"Din multe puncte de vedere, acesta ar putea fi sfarsitul", spune prof. Walsh, citat de The Guardian. "Nu exista in productie antibiotice care sa poata face fata enzimei NDM 1". Chiar daca oamenii de stiinta ar începe imediat sa lucreze la noi antibiotice, ascestea nu vor fi disponibile in viitorul apropiat, poate chiar in urmatorii 10 ani. "Trebuie sa folosim antibioticele pe care le avem cu foarte multa intelepciune, dar trebuie sa acceptam si realitatea ca nu avem cu ce trata acest gen de infectii".

Insa acesta este scenariul optimist, bazat pe ipoteza ca companiile farmaceutice ar reusi sa descopere antibiotice noi si eficiente in lupta cu enzimele mutante. Incepand cu anii '90, industria farmaceutica s-a trezit cautand fara prea mare succes un nou antibiotic care sa faca fata noilor provocari. In plus, organismul uman dezvolta rezistenta la antibiotice, iar acestea devin ineficiente dupa o anumita perioada de treatament.

Cum ar arata lumea fara antibiotice

  • Transplanturile ar deveni practic imposibile. Cei care sunt supusi unei asemenea interventii trebuie sa ia toata viata medicamente imunosupresive, pentru a evita o eventuala reactie a organismului de respingere a noului organ. Aceste medicamente functioneaza tocmai prin slabirea sistemului imunitar, care nu ar putea face fata infectiilor fara ajutorul antibioticelor.
  • Simpla operatie de apendicita ar redeveni o operatie dificila. Dupa operatie, pacientii sunt tratati cu antibiotice pentru a preveni infectiile. E suficient ca o bacterie sa ajunga in sange ca pacientul sa se imbolnaveasca de septicemie, o infectie grava a organismului, deseori fatala.
  • Pneumonia va redeveni o boala comuna la persoanele in varsta. Antibioticele sunt cele care au reusit sa anihileze acest ucigas in serie al batranilor si al celor cu organismul slabit.
  • Gonoreea ar deveni o boala dificil de tratat. Deja au aparut tulpini ale bacteriei rezistente la tratamente. Fara un tratament adecvat, aceasta boala cu transmitere sexuala poate provoca boala inflamatorie pelvina, infertilitate sau sarcini extrauterine.
  • Tuberculoza devine incurabila. La inceput a aparut tuberculoza, dar ea a fost urmata de tuberculoza rezistenta la antibiotice. Pacientii care sufera de tuberculoza sunt supusi unui tratament prelungit cu antibiotice, care dureaza cel putin sase luni.

Autor: R.M.

Comentarii

Articolul este 100% plagiat din the guardian!!!!!!!!!!!!!

Fratioare, casca ochii, toti preiau articole din presa straina.
In cazul asta, daca iti foloseai globii aia cum trebuie, vedeai ca e "plagiat" din BBC. Lol....
Ce descoperire epocala a facut Ionescu, baiiii... sa-ti traiasca neuronu'!

Nu e artificiala:
1. Nu e nevoie sa se creeze artificial asa ceva, la rata de schimbare a generatiilor de bacterii acestea evolueaza de mii de ori mai repede decat omul.
2. Nu exisat nici un tratament in pregatire pentru asa ceva, care sa apara pe piata in urmatorii 2-3 ani (puteti cauta pe clinicaltrial.org). Orice peste acest orizont de timp este neprofitabil pentru companii.

Ce mitocanie sa poti spune asa ceva , cand genetica este atat de evoluata , sa manipuleze bestiuta asta de bacterie si in loc sa se sperie atat , poate iese ceva bun, sau sa o manipuleze genetic pe E. Coli sa anihileze bacteria, si sa lase vrajealea asta de prost gust , cu 10 ani pana la aparitia unor noi medicamente

Tu vorbesti de manipulare genetica ca de un joc de Lego, bag de seama! "Luam gena asta de aici si o mutam aici, ba nu dincoace!" Tu ai habar ce implica toate astea, si cat tinp si cata munca e necesara? Probabil ca ai vazut pre multe filme SF in care aparea bacteria si in 10 zile era gata remediul.
Pentru aducerea pe piata a unui nou medicament sunt necesari ani buni de cercetare, productie si MAI ALES TESTARE, intai pe animale si apoi pe oameni, cautarea potentialelor efecte adverse grave si asa mai departe.
Asta este multumita accesului larg la antibiotice al populatiei. Cum il doare ceva hop antibiotic. Si nu mai vorbesc de prescrierea fara discernamant a antibioticelor de catre medici... De aici rezulta ADAPTAREA bacteriilor si rezistenta lor la antibiotice. Se pare ca adaptarea e mai rapida decat industria farmaceutica. Punct.

Afirmatiile din acest articol mi-au amintit de o relatare a unui coleg da la medicina. Un profesor , la examen pentru niste prostii spuse de un student, l-a pupat pe frunte si i-a spus: sa le spui colegilor ca te-am pupat in cxr, ca asta nu e cap.Nu enzima e rezistenta la antiboiotice ci microorganismul care o produce.Mai documentati-va si voi sa nu mai spuneti atitea prostii, memoriile electronice rezista mai mult ca hirtia. O zi buna!

prietene, nu numarul oamenilor e problema ci felul in care traim, distributia avutiei, consumului. aborigenii scot din pamant doar cat au nevoie pentru masa, omul modern scoate tot si arunca jumate.
planeta poate sa suporte intr-un grad decent de densitate vreo 15 mld. e un studiu pe net in sensul asta...

Ne trebuie un mecanism de supraveghere la scara globala si noi antibiotice pentru astfel de bacterii”, a adaugat el. "

Parerea mea e ca a fost creata artificial in scopul enuntat mai sus....:-( ( :-(

Primele 2 comentarii de mai sus nu pot totuşi eluda ideea principală a articolului, anume aceea că există tulpini bacteriene gata de a se răspîndi pe cale largă şi care sunt multirezistente la antibiotice. Nu e deloc amuzantă viteza cu care o armă fundamentală cum este antibioterapia îşi pierde din potenţial. Deocamdată nu există nici un înlocuitor pentru o asemenea armă, indiferent cît de optimist pare prietenul nostu de mai sus apropo de genetică (de care nu prea pare să ştie cu ce se ocupă) şi, independent de geşelile de documentare ale autorului care sunt evidenţiate fără doar şi poate atît de sclipitor....

Solutia exista de cand exista bacterii pe Terra, dar a fost ignorata de industria farmaceutica din cauza ca nu prezenta acelasi potential comercial ca si antibioticele. Natura a creat un antibiotic natural sub forma unor virusuri bacteriofage (adica se hranesc cu bacterii). Cautati pe google dupa "bacteriophage" sau "phage therapy". Aceste virusuri au fost "redescoperite" recent de industria farmaceutica si se cerceteaza in mai multe laboratoare din lume. Terapia era pusa la punct si practicata pe scara larga de rusi inca de pe vremea lui Stalin, dar aceste virusuri au fost descoperite de un francez pe la inceputul secolului trecut. Exista un film de vreo o ora jumate despre asta, facut de BBC daca nu ma insel, il gasiti pe google. Urmatoarele generatii de antibiotice vor fi niste virusuri. Cercetari mai recente arata ca unele tulpini ale acestor virusuri sunt capabile sa "digere" biofilmele, ceea ce antibioticele nu reusesc sa faca decat la concentratii uriase si daunatoare corpului uman.

Vreau sa mai adaug ceva. Aceste virusuri au o problema foarte mare, din punct de vedere comercial. Ti le poti inmulti acasa. Adica te duci la doctor, iti gaseste virusul care se hraneste cu ce te chinuie pe tine, apoi poti sa cumperi o pastila, o duci acasa si relativ usor poti sa-ti fabrici singur un butoi de medicament. Mai exista si o alta problema: nu poti patenta ceva ce n-ai creat tu, ci natura. Asa ca lucrurile nu sunt simple, intr-o lume in care pe primul loc e banul si abia pe urma restul.

la urma urmei nu este chiar rau. suntem deja 7 miliarde pe pamant.
ce vom face cand ajungem 10 miliarde?

sa mai murim putin oameni buni ca prea ne jucam de-a dumnezeu sau credem ca totul se poate cumpara in ziua de azi.

Homo sapiens s-a dovedit a fi o specie daunatoare pentru Terra incuzand aici si homo sapiens insusi

Chestia cu pupatul pe frunte a facut-o Grigore Moisil.

Mai usor cu isteria domnilor. GSK deja a pregatit o noua generatie de antibiotice care au cu totul un alt mecanism de a actiona asupra bacteriilor. In luna august 2010, adica acum cateva zile a fost anuntat GSK-299423, un compus care poate lupta cu succes impotriva bacteriilor rezistente la antibioticele clasice. Probabil descoperirea a fost facut a de ceva vreme, dar acum a fost scoasa din debara.

http://www.fiercebiotech.com/story/299423-gsk-cites-progress-new-gen-ant...
http://www.dailyfinance.com/story/glaxosmithkline-finds-compound-fight-s...

Proaspat doctor in biologie, muritor de foame si cautator de job (pentru ca cercetarea nu se mai finanteaza...) imi ofer serviciile de tradus/scris corect articole stiintifice de presa. Mi se pare firesc sa scrie despre asemenea subiecte cineva care stie diferenta intre o enzima si o bacterie.

Articolul e mai ok decat ce a aparut pana acum prin ziare sau pe la agentii de presa (stiri care ne dadeau deja morti) totusi concluziile sunt putin exagerate. Raportul il puteti gasi aici http://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(10)70143-2/fulltext iar daca aveti curiozitatea sa rasfoiti jurnalul o sa vedeti ca nu e singurul pericol care ne asteapta. Oricum insa de aici pana sa afirmi ca s-a terminat cu antibioticele e cale lunga (mai lunga decat pana la cei 100 de milioane de morti ai gripei porcine)

Articolul este plin de inexactități. Nu merită efortul de a le lua la rând dar, de exemplu, dacă autoarea/autorul R.M. s-ar pricepe la ceea ce scrie, în primul rând poate ar avea mai mult curaj și ar semna cu numele întreg, iar în al doilea rând, ar ști că este irelevant (și ilar) să afirmi despre enzime că sunt sau nu rezistente la antibiotice pentru simplul fapt că enzimele nu se tratează cu antibiotice. Enzimele bacteriene pot conferi rezistență la antibiotice. Este un mare păcat că mass-media e plină de asemenea habarniști care scriu despre subiecte la care nu se pricep și, adesea, răspândesc enormități.

pt autor(autoare): ND Metallo-beta-lactamase (NDM-1) este o gena care produce enzyma Metallo-beta-lactamase.

Alte articoleVezi toate articolele

Oamenii sunt capabili sa simta mirosul bolii la un individ al carui sistem imunitar este extrem de activ in doar cateva ore de expunere la o toxina, conform unei cercetari publicate in Psychological...
Aerul conditionat nu este lipsit de pericole / Foto: Flickr.com Aerul conditionat este utilizat la scara larga atat in cladirile de birouri, cat si acasa. Aceste aparate ne pot face verile...