Publicat la: 
19/07/2012

 O proteina ne avertizeaza daca vom avea Alzheimer cu 25 de ani inainte ca simptomele sa devina vizibile

Primele semne detectabile ale bolii Alzheimer apar cu 15 ani inainte ca simptome cum ar fi pierderea de memorie sa se inregistreze, potrivit unei cronologii detaliate a schimbarilor moleculare ale creierului si lichidului cefalorahidian la oamenii care au dezvoltat boala mai tarziu.

Cercetarea, publicata in New England Journal of Medicine, ofera o cronologie a schimbarilor subtile care incep in creierul pacientilor si, mai important, pot fi detectate cu mult inainte de examene RMN, teste de sange sau alte teste.

Dezvoltarea de biomarkeri care urmaresc si prezic cursul natural al bolii este importanta pentru efectuarea de studii pentru descoperirea de noi medicamente, deoarece aceste schimbari moleculare ar putea da informatii timpurii daca un medicament functioneaza. Tratamentele pentru Alzheimer au fost nereusite pana acum, deoarece oamenii au primit medicamente numai dupa ce simptomele au devenit evidente si creierele lor au fost prea deteriorate pentru a se putea recupera.

"Aceasta este, probabil, imaginea cea mai cuprinzatoare a ceea ce se schimba, in ce ordine, si cat de mult", spune Randall Bateman, profesor de neurologie de la Washington University School of Medicine si autorul principal al studiului. Acum, cu o foaie de parcurs a bolii, spune Bateman, medicii vor avea o ocazie mai buna de a judeca daca un tratament este util luand masuri provizorii mai degraba decat sa astepte pana cand boala este in plina desfasurare. Bateman este participant intr-un set de noi studii pentru a vedea daca boala Alzheimer poate fi prevenita.

O combinatie de factori similara cu cea care duce la boli de inima - diabet, dieta saraca, lipsa de exercitiu fizic, este asociata cu dezvoltarea de Alzheimer, desi cauza bolii este inca o chestiune de dezbatere stiintifica.

Cronologia a fost construita pornind de la studii pe 128 de persoane care provin din familii amenintate de forma rara de Alzheimer, mostenita, in care simptomele apar la pacienti cand au in jur de 30 de ani, in loc de peste 65 de ani, cum se intampla in cele mai multe dintre cazuri.

Potrivit studiului, nivelul unei proteine asociata cu boala Alzheimer incepe sa scada cu 25 de ani inainte de debutul simptomelor; cu 15 de ani inainte de dezvoltarea simptomelor nivelurile unei alte proteine, numita tau, incep sa creasca si unele contractii si atrofieri ale creierului sunt evidente; cu 10 ani inainte, consumul de glucoza al creierului este mai mic si unele tulburari de memorie pot fi masurate.

Cercetatorii au creat cronologia prin masurarea moleculelor-cheie la voluntari care sunt sanatosi, dar ale caror gene prezic ca acestia vor dezvolta Alzheimer. Stiind varsta la care parintii subiectilor au dezvoltat primele simptome, cercetatorii au putut sa deduca intervalul de timp dintre schimbarile moleculare si debutul bolii.

Membrii de familie care nu a mostenit genele Alzheimer nu au aratat nici unul dintre aceste semne timpurii ale bolii, spune Bateman, sugerand ca markerii intr-adevar fac diferenta intre oamenii care se afla in stadiul incipient al bolii si cei care nu sunt. Ramane de vazut daca biomarkerii pot prezice boala Alzheimer in populatia generala.

Taguri Medlife: 
Comentarii

Bun, si la ce foloseste sa traiesti cu sabia lui Damocles deasupra capului cu 15 ani in avans ? Foloseste demoralizarea si teama in terapie ? Daca ar exista tratament 100% eficient as intelege, dar cum aceasta boala nu are leac, cine profita ?

Cunoscand bine cauzele, analizam mecanismul si SIGUR vom gasi un tratament.

Buna ziua,

Aceste analize (masuratori ale respectivei proteine) se pot face si in Romania ? Daca da, unde anume ? Alte "analize" care sa sugereze un risc de aparitie al acestei boli sunt disponibile in Romania ?

Multumesc anticipat,
Marian

Cauta analiza pentru ApoE alela E4 este asociata cu un risc crescut de aproximativ 40 de ori de a dezvolta boala Alzheimer.

Multumesc.

stiu ca sunt analize genetice pentru depistarea transmiterii genei respective care se pot face si in Romania; ApoE alela E4 este asociata cu un risc crescut de aproximativ 40 de ori de a dezvolta boala Alzheimer.

25 Pași simpli pentru a evita boala Alzheimer

Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gandul de a-ți pierde mințile pe măsură ce îmbătrânim este terifiant și situația etse agravată de faptul că - până acum – se știa că sunt puținemijloacele prin care putem întârzia sau evita boala Alzheimer, cea mai răspândită formă a demenței.

Totuși, cercetările au identificat o mulțime de factori care pot crește sau scădea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos se poate diminua șansa de a contracta boala:

1. Verificați glezna
Circulația săracăa sângelui în talpa piciorului este un semn că există tulburări în creier cu un accident cerebral și demență. Teoria este că sănătatea veselor sanguine este aceeași în tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor și fluxul sanguine la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge cerebrale. Cereți doctorului un test pentru stabilirea indexului gleznă-brațe (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat cu ultrasunete și o brățară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul brațului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguine, doctorul personal poate sugera intensificarea exercițiilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicației.

2. Alimente poternic antioxidante
Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanți ce pot încetini declinul memoriei și contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele și legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de soc, stafidele, afinele și coacăzele negre.

3. Evitați grăsimile rele
Tipul de grăsimi pe care le consumați influențează funcționarea creierului în bine sau în rău. Feriți-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului și le face ineficiente. Cumpărați produse lactate (lapte, brânză, înghețată) cu conținut de grăsimi scăzut. Renuțați la alimentele prăjite.

4. Stimulați creșterea creierului
Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 sau 40 de ani, astfel încât efortul de învățare sporește. Totuși, cercetătorii cred acum ca dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învățare. Încercați să studiați, să învățați lucruri noi sau - pentru stimulare - de a lărgi cercul prietenilor.

5. Prajituri cu ciocolată
Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantități imense de antioxidanți, numiți flavonide, care au puternice proprietăți protectoare pentru inimă și creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguine către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonide ca ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le conține deloc.

6. Prezența estrogenilor
Șaizecișiopt (68)% dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca la mijlocul vieții ele pierd protecția hormonului estrogen care susține memoria. Dacă medical dvs. nu va spune altfel, începeți imediat să luați estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice întârziere Duce la riscul confruntării cu demnță și accident vascular cerebral.

7. Creșteți colesterolul bun
Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun de tip HDL protejeajă contra bolilor cardiac. Dar, de asemenea, poate să va salveze și creierul. Cercetătorii pretend că acest tip de colesterol blochează substanțele ce tind a se depune și distrug celulele creierului și acționează ca un anti-inflamator ce încetinește degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului bun include exercițiile fizice, consumul moderat de alcool și scăderea greutății.

8. Navigați pe Internet
Navigarea pe Internet în coutarea unor informații poate stimuli creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărți. Înregistrări ale activității cerebrale arată că navigatorii experimentați prezintă de două ori mai multe impulsuri ale activității cerebrale decât începătorii. Conectați-vă la Internet pentru căutarea de informații, achiziționarea de bunuri sau pentru jocuri. Deși nu se știe cât de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat în locul unei navigări pasive.

9. Gena ApoE4
Un sfert (1/4) dintre voi, care citiți acest document deține o specifică bombă genetic cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o târzie boală Alzheimer. Gena se numește Apolopiproteină E4. Dacă moșteniți o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinți, riscul dvs. de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moșteniți a doză dublă de la ambii părinți, riscul crește de 10 ori. Cereți doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.

10. Spuneți DA cafelei
Cafeaua se dovedește a fi un tonic al creierului aflat în process de îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului și reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei și diabetului, care toate facilitează demența. are un mare conținut de antioxidanți și cafeină, care stopează moartea neuronilor și ameliorează diabetul, hipertensiunea și accidentele cerebrale care conduc la demență. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2-4 cești, nu este rău și poate fi util.

11. Pericolul unei greutății scăzute
Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a arătat că femeile care au această boală au început să piardă din greutate cu cel puțin 10 ani înainte de diagnosticarea demenței. Dintre femeile care o aceeași greutate, cele care început să dezvolte demență au slăbit în decursul a trei decenii și atunci când au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puțin decât cele care nu prezentau Alzheimer. Dacă aveți peste 60 de ani și prezentați o inexplicabilă pierdere în greutate adresați-va medicului dvs.

12. Beți vin
Un pahar de vin pe zi poate întârzia demența. Cercetările arată că vinul este un anti-inflamator și crește colesterolul bun, ceea ce ajută la preîntâmpinarea demenței. Antioxidanții puternici din vinul roșu conferă acestuia proprietăți anti-demență. Astfel de antioxidanți relaxează arterele, dilată vasele sanguine și sporesc debitul sanguine, ceea ce stimulează procesele cognitive.
13. Cunoașteți care sunt primele semnale
Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. Puteți constata un declin în aprecierea distanței, de exemplu puteți dori să apucați un pahar, dar eșuați în a-l apuca. Sau puteți aprecia greșit distanța atunci când traversați strada.
Rezolvând un joc de puzzle sau citind o hartă pot, de asemenea, să vă producă probleme. Pierderea simțului mirosului poate fi, de asemenea, un semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleiași întrebări sau depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor în frigider). Acordați atenție problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai eficiente modificările de stil de viață sau de medicație.

14. Dieta mediteraneană
Indiferent de regiunea în care trăiți, dieta mediteraneană poate feri creierul dvs. de dteriorarea memoriei și demență. Studiile arată în mod systematic că mâncarea din Grecia, Italia și Liban este realmente o hrană pentru creier. Urmând această dietă - bogată în legume cu frunze verzi, pește, fructe, nuci, legume, ulei de măsline și puțin vin – poate reduce la jumătate riscul de boală Alzheimer. Decât să depindeți de un singur aliment sau de puține substanțe nutrient, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanți ce apără celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă.

15. Obezitatea la vârsta medie
Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanelșe obese au cu 8% mai puțin țesut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai puțin țesut cerebral decât persoanele cu greutate normal. Crește astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se produce în zone ce reprezintă ținte ale bolii Alzheimer și care sunt critice pentru planificare, memoria pe termen lung, atenție și funcții de execuție și de control al mișcărilor. Sesizați chiar de la apariție semnele de creștere a greutății, încă din tinerețe sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu sporește riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că putem neglija exercițiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a funcției cognitive și de întârziere a apariției bolii Alzheimer la orice vârstă.

16. Asigurați-vă un bun somn de noapte
Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie ți bolii Alzheimer. Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor temutei toxine cerebrale peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariției bolii. Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore sau mai puțin în timpul nopții este corelat cu o mare creștere a grăsimii visceral abdominal, care poate conduce la diabet și obezitate și în final la Alzheimer. Recurgeți la perioade scurte de somn (ațipiri) și la tratamente în caz de insomnii.

17. Asigurați-vă un larg cerc social
Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte social care a decedat din caza bolii Alzheimer, cercetătări din Chicago au descoperit că o largă rețea de socializare i-au asigurat o mare ”rezervă cognitivă” care a permis creierului ei să nu ăși dea seama că suferă de Alzheimer. De ce se întâmplă așa este un mister, dar interacțiunea cu prietenii și cu familia pare să crească eficiența creierului. El își formează rute de comunicare alternative, care șuntează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci întâlniți-vă adesea cu familia și prietenii și extindeți-vă rețeaua social. Cu cât este mai puternică rezerva creierului, pe care o construiți în decursul vieții, cu atât este mai probabil ca să restrângeți simptomele bolii Alzheimer.

18. Rezolvați stresul
Când sunteți stresat, corpul eliberează hormone denumiți corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar reacțiile unui stress persistent declanșate de evenimente zilnice - cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele de traffic sau cele finaciare - pot fi periculoase. În timp acest stres poate distruge celulele creierului și suprima creșterea unora noi, astfel încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruște - moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viața cum ar fi pensionarea – pot conduce la un sever stress psihologic care precede demența. Rețineți faptul că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în ceea ce privește deteriorarea memoriei și demența. Căutați sfaturi profesioniste. Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare și alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de stress, în cazul încare se iau măsuri din timp.

19. Atenție la dantură
Gingii deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de dantură și gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie și cognitive, conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit că infecția responsabilă de bolile gingivale eliberează produse colaterale ce migrază spre zonele din creier implicate în pierderea de memorie.
În consecință, perierea danturii, folosirea firelor dentare și prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la menținerea sănătății gingiilor și a dinților, dar și a acuității memoriei. Un alt studio a arătat că persoanele în vârstă cu cele mai severe gingivite (inflamării ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai mukte semen de deteriorare a memoriei și cunoașterii, decât cei cu forme discrete ale gingivitei.

20. Asigurați-vă suficientă vitamină B12
Pe măsură ce înaintați în vârstă nivelul sanguine al vitaminei B12 scade și șansa de suferi de Alzheimer crește. Abilitatea dvs. de a absorbi această vitamin din alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide stadiul de deteriorare ulterioară a creierului.
Cercetărtori de la Oxford University au descoperit ca un creier care funcționează cu un conținut de vitamină B12 redus, de fapt își reduce volumul, iar o deficiență a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protecție cu conținut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge și la declanșarea de inflamații, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamină B12. Dacă la dvs. sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau semen de demență, trebuie neaparat să se verifice de către doctorul dvs. a posibilei deficiențe a vitaminei B12.
Evitați și refuzați plombarea dinților cu combinații ce conțin mercur.

21. Oțet la orice
Există largi evidențe că oțetul scade factorii de risc ce pot conduce la scăderea memoriei, respective glicemia mare, rezistența la insulin, diabetul și pre-diabetul și creșterea în greutate. Cercetători din Phoenix (Arizona) au observant în cadrul studiilor pe oameni și animale că elementele acide potențează efectele de acădere a glicemiei. Studiile au arătat, de asemenea, că ele pot ține în frâu aăpetitul și consumul de alimente, prevenind astfel creșterea în greutate și obezitatea, acestea fiind associate cu diabetul, demența accelerată și pierderea memoriei.
Apelați la oțet, adăugați-l la salate, consumați-l cu lingura, chiar adăugați-l la un pahar de apă de băut. Orice tip de oțet este bine-venit.

22. Verificați-vă ochii
Dacă vă păstrați o vedere bună sau excelentă pe măsură ce înaintați în vârstă șansele dvs. de a suferi de demență scade cu un surprinzător procentaj de 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un test și un posibil tratament, cel puțin o dată pe an, reduce în aceeași măsură șansele dvs. de a suferi de demență. Nu este însă clar cum problemele de vedere stimulează apariția demenței, dar o vedere afectată fac e dificilă participarea la activități mentale și fizice cum ar fi cititul și activități practice, precum și activitățile sociale, toate acestea fiind appreciate ca încetinind declinul cognitive. Rețineți că ochii dvs. reflectă modul în care funcționează creierul dvs., mai ales pe măsură ce înaintezi în vârstă. Nu neglijați vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea păoate fi corectată.

23. Consumați curry
Pudra de curry conține condimentul galben-portocaliu numit turmeric (șofran de India) bogat în curcumină, despre care se știe că stopează deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar și mici cantități de curry, obțineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina acționează în primul rând prin blocarea acumulări plăgilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente, încetinind astfel declinul cognitive.
Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special curry galben. Sau presărați condimentul pe alimetele consumate.

24. Controlul glicemiei
Dacă aveți diabet de tip 2 sunteți mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai curând, cu atât este mai mare șansa de a suferi de demență. Unii experți denumesc boala Alzheimer ”diabetul creierului”. Cele două afecțiuni au cauze similare - obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat, dietă bogată în grăsimi și zaharuri, activitate fizică scăzută, precum și glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând neuronii și favorizînd inflamările. Faceți tot posibilul de a ține glicemia la valori scăzute și adoptați o dietă cu conținut scăzut de grăsimi saturate, alături de exerciții fizice regulate.

25. Beți mai mult ceai (negru și verde)
Evidențele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala Alzheimer și că cu cât beți mai mult ceai , cu atât memoria dvs. este mai ascuțită.
Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conținut de compuși capabili să penetreze bariera sânge-creier și acolo să blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. Faceți-vă un obicei din a bea ceai negru și ceai verde. Nu adăugați lapte, întrucât reduce cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului.

Alte articoleVezi toate articolele

Un studiu efectuat recent de cel mai citat neurolog din Canada, Dr. Patrick McGeer, arata ca, inceput din timp, un tratament de administrare zilnica a Ibuprofenului ar putea amana debutul bolii...
Scanare creier sanatos (stanga) si scanare creier afectat de Alzheimer (dreapta)/ Foto: Wikimedia Commons Blocarea anumitor celule ale sistemului imunitar care distrug arginina din creier, un...