Publicat la: 
5/11/2012

Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Cum apare razbunarea, in ce tip de societate si ce functie sociala are

Totul a inceput cu un joc inofensiv de fotbal al unor tineri in nord-vestul Albaniei. Dupa ce unul dintre jucatori a fost ranit intr-o disputa ulterioara, membrii echipei sale au impuscat o ruda a celui suspectat ca a atacat. Acum, membrii de sex masculin ai familiilor implicate nu indraznesc sa isi paraseasca locuintele. Astfel de vendete si dusmanii de sange apar in multe societati si uneori dureaza zeci de ani, iar prejudiciile pentru participanti sunt enorme. Aparent nu exista un beneficiu, deoarece participantii adesea nu isi mai amintesc ce a declansat, de fapt, cearta.

Calculele teoretice demonstreaza deasemenea ca vendetele sunt costisitoare pentru participanti dintr-un punct de vedere evolutiv si, prin urmare, nu ar trebui sa se dezvolte.

Manfred Milinski si colegii sai de la Institutul Max Planck si Universitatea din Gottingen au investigat pentru prima data geneza vendetelor. Constatarile lor sugereaza ca vendetele intre membrii unui grup pot ramane viabile pe termen lung.

Din punct de vedere evolutiv, pedeapsa pentru o abatere este costisitoare: nu numai pentru persoana pedepsita, dar si pentru cei care efectueaza pedeapsa, deoarece acestia trebuie sa utilizeze resurse pentru acest scop. Cu toate acestea, pedeapsa este larg raspandita atat in regnul animal, cat si in randul oamenilor, pentru ca incurajeaza un comportament de cooperare intre membrii unei societati. Dar, fortand cooperarea in acest mod comporta un pericol - individul pedepsit risca sa loveasca inapoi, daca el nu accepta pedeapsa. In acest mod, o serie de acte de razbunare poate aparea dintr-o singur act de razbunare, care afecteaza partile interesate si, in cele din urma, societatea in ansamblu. Ca urmare, solutionarea conflictelor si comportamentele de cooperare devin imposibile.

Studiile teoretice au ajuns la concluzia ca vendetele diadice nu rezista. Ele nu apar in cazul unui conflict intre doua persoane, pentru ca cel mai rezonabil raspuns la un comportament necooperant este pentru oameni sa se comporte ei insisi necooperant, mai degraba decat sa pedepseasca alta persoana.

In consecinta, vendetele ar trebui sa apara numai in cazul conflictelor din cadrul unui grup de trei sau mai multe persoane.

Manfred Milinski si colegii sai au testat comportamentul grupurilor in cadrul unui joc. In timpul experimentului, fiecare dintre cei patru jucatori a trebuit sa decida ce parte din capitalul lor de joc e pus pentru a plati o piscina de care sa beneficieze toti jucatorii. In timpul rundelor succesive, participantii au fost capabili sa-i pedepseasca pe ceilalti jucatori care au refuzat sa coopereze si sa fie pedepsit ei insisi. In aceste conditii, jucatorii s-au pedepsit unul pe altul in cazul in care au platit prea putini bani sau deloc pentru piscina comuna.

"Ca urmare a pedepsei pentru abatere profesionala, au aparut vendete in mod regulat, mai ales atunci cand pedeapsa initiala era nedreapta sau excesiva. In ciuda acestui fapt, jucatorii au reusit sa creasca nivelul de cooperare prin mecanismul de pedeapsa. Mai multi participanti pareau sa anticipeze riscul potential al unei razbunari si au intarziat pedepsele pe cat a fost posibil", a explicat Manfred Milinski de la Institutul Max Planck din Plon.

Prin contrast, cercetatorii nu au observat pedeapsa si vendete cand sunt doar 2 jucatori. "Depinde de mediul social daca pedeapsa are o utilitate si vendetele se pot dezvolta", spune Katrin Fehl de la Universitatea din Gottingen. "In conflictele dintre doua persoane, costurile sunt prea mari. In timp ce vendetele sunt insotite de dezavantaje considerabile, ele pot produce dreptate intre parti in grupuri mai mari. In acest caz, pedeapsa severa produce, de obicei, razbunare severa ", adauga Manfred Milinski, director la Institutul Max Planck.

Se pare, asadar, ca razbunarea poate avea o functie sociala. Ea reglementeaza modul in care conflictul este rezolvat si poate preveni pedeapsa nedreapta sau excesiva.

Razbunarea apare in primul rand in spatii in care autoritatile nu sunt in masura sa ofere o protectie suficienta, de exemplu, in regiuni in care nu exista o politie functionala sau autoritatea justitiei.

Un sistem penal institutional functional ar putea reduce riscul de vendete. Mai mult decat atat, politia si sistemul de justitie incurajeaza un comportament de cooperare intr-o societate. In plus, vendete pot fi prevenite daca partenerii sociali se schimba periodic. Societatile urbane sau cele cu mobilitate mai mare sunt mai putin predispuse la vendete. Acest lucru este, de asemenea, demonstrat de exemplul Albaniei, unde vendeta este practicata in principal in zona rurala saraca a tarii.

Taguri Medlife: 

Alte articoleVezi toate articolele

Împotriva simptomelor mahmurelii există diferite remedii, fie că este vorba despre anumite băuturi și mâncăruri, fie că este vorba despre medicamente care mai diminuează din stările neplăcute ce...
Cercetatorii de la Imperial College din Londra au descoperit un nou mod în care poate fi tratata o boala foarte frecventa a copiilor. În primul an de viata, 65% dintre copii sunt infectati cu virusul...