Publicat la: 
20/03/2017

OMS: Lista superbacteriilor mortale rezistente la antibiotice

Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza asupra pericolului mortal reprezentat de un grup de superbacterii rezistente la antibiotice, bacterii pe care forul international le numeste "patogeni prioritari" si care prezinta cel mai mare pericol pentru sanatate, conform unui material publicat de Live Science, citat de Agerpres.

Lista de superbacterii alcatuita de OMS este impartita in trei categorii, in functie de prioritate: critica, ridicata si medie. Cei trei agenti patogeni despre care vorbim in acest material alcatuiesc categoria de prioritate critica, fiind rezistenti la antibiotice si reprezentand un pericol pentru persoanele internate in spitale, pentru copiii din crese si pentru persoanele din sanatorii.

Conform OMS, bacteriile rezistente la antibiotice, asa-numitele superbacterii, reprezinta o prioritate critica pentru ca de multe ori infectiile cu astfel de patogeni sunt mortale. Spre exemplu, pacientii care sunt infectati cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) se confrunta cu un risc de mortalitate cu 64% mai mare decat cei infectati cu varianta non-rezistenta a stafilococului.

Toti cei trei agenti patogeni din grupul de prioritate critica sunt rezistenti la o familie de antibiotice denumite carbapeneme. Aceste antibiotice sunt deseori denumite si "medicamente de ultima instanta" pentru ca daca acest tratament esueaza, medicii nu mai au solutii.

"Este foarte important ca OMS sa ia masuri in aceasta problema pentru ca in zilele noastre, cand este foarte usor sa calatoresti dintr-o parte in alta a globului, o infectie cu un organism rezistent la antibiotice se poate raspandi foarte rapid", a explicat Dr. Kenrad Nelson, profesor de epidemiologie boli infectioase la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.

Dar iata care sunt cele trei superbacterii din categoria de prioritate critica intocmita de OMS:

Acinetobacter baumannii rezistenta la carbapeneme

Aceasta bacterie poate provoca pneumonie, infectii grave ale sangelui si alte afectiuni grave, conform Centrului american pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and Prevention CDC).

Infectiile cu A. baumannii sunt de obicei infectii intraspitalicesti si se raspandesc fie prin contact direct cu persoane infectate, fie prin contact cu suprafete infectate, conform CDC. Desi acest agent patogen nu reprezinta un risc deosebit pentru persoanele sanatoase, el se poate dovedi extrem de periculos pentru pacientii cu boli cronice si cu sisteme imunitare slabite. Infectiile cu A. baumannii apar de obicei in mediile spitalicesti, in special in unitatile de terapie intensiva.

Deocamdata nu se stie cu certitudine cat de raspandita este aceasta bacterie in lume, insa, conform estimarilor, A. baumannii a provocat intre 2% si 10% din infectiile cu bacterii rezistente la antibiotice inregistrate in unitatile de terapie intensiva din Europa si SUA, indica OMS.

Pseudomonas aeruginosa rezistenta la carbapeneme

Cel mai des infectiile cu P. aeruginosa apar tot in mediile intraspitalicesti. Pentru pacientii infectati cu P. aeruginosa, pneumoniile sau alte infectii care pot aparea dupa interventii chirugicale sunt extrem de periculoase. Aceste bacterii pot insa trai si in piscine si bazinele de relaxare de la centrele spa si produc infectii grave ale urechii si iritatii ale pielii, conform CDC. Pacientii internati in spital sunt expusi riscului de infectare cu aceasta bacterie prin contact cu masinile pentru respiratie, catetere sau in urma interventiilor chirurgicale.

La fel ca si in cazul primei bacterii, aceste infectii sunt in special periculoase pentru pacientii cu sisteme imunitare slabite.

CDC estimeaza ca aproximativ 51.000 de infectii cu P. aeruginosa se produc in spitale din SUA in fiecare an, iar dintre acestea, peste 6.000 de cazuri sunt rezultatul contaminarii cu varianta rezistenta la antibiotice a bacteriei. Anual, aproximativ 400 dintre aceste infectii duc la decesul pacientilor.

Enterobacteriaceae rezistenta la carbapeneme

Infectiile cu Enterobacteriaceae rezistenta la carbapeneme (CRE) se produc de obicei in spitale si in centrele de ingrijire de lunga durata, conform CDC. Similar bacteriei A. baumannii, CRE nu prezinta un risc deosebit pentru persoanele clinic sanatoase, fiind in schimb foarte periculoasa pentru cei cu sisteme imunitare slabite.

CRE se poate raspandi prin contact cu persoane infectate sau prin expunerea la instrumente sau dispozitive medicale infectate. Intr-un studiu din 2015 publicat in revista stiintifica JAMA, cercetatorii ajungeau la concluzia ca CRE infecteaza aproximativ 3 din 100.000 de americani. Dintre cele 599 de cazuri de infectie studiate, 51 de pacienti au murit.

Alte bacterii periculoase

In celelalte doua categorii de risc OMS a inclus bacterii rezistente la anumite antibiotice precum si agentii patogeni care produc gonoree si toxiinfectii alimentare.

Sase patogeni au fost inclusi in categoria de prioritate ridicata, iar alti trei au fost trecuti in categoria de prioritate medie. Cei sase agenti patogeni din categoria de prioritate ridicata sunt Enterococcus faecium rezistent la vancomycina, Staphylococcus aureus rezistent la meticilina si la vancomycina, Helicobacter pylori rezistent la clarithromycina, Campylobacter spp. rezistent la fluoroquinolon, Salmonellae rezistenta la fluoroquinolon si Neisseria gonorrhoeae rezistent la cephalosporina si fluoroquinolon.

Cele trei bacterii din cea mai putin periculoasa categorie sunt Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilina, Haemophilus influenzae rezistent la ampicilina si Shigella spp. rezistent la fluoroquinolon.

Aceasta lista a fost realizata de OMS in colaborare cu Departamentul pentru Boli Infectioase al Universitatii din T frac. 14;bingen (Germania). Pentru a determina ce bacterii sa includa pe aceasta lista cercetatorii au luat in considerare o serie de factori, printre care cat de grave sunt infectiile provocate de diferitele bacterii, cat de rezistente sunt bacteriile la actiunea antibioticelor, cat de usor se pot raspandi, numarul optiunilor de tratament disponibile si daca pot fi prevenite infectiile.

Obiectivul OMS este de a initia sinteza unor noi antibiotice mai puternice si cu un spectru larg si de a determina guvernele sa investeasca in acest proces. De asemenea, in lupta impotriva superbacteriilor este necesara administrarea corespunzatoare a antibioticelor si nu luarea lor dupa ureche sau pentru perioade mai mici decat cele recomandate de medic, conform OMS. "Problema este ca rezistenta la antibiotice apare in urma folosirii necorespunzatoare a antibioticelor", iar aceasta clasa de medicamente este foarte des si uneori nejustificat folosita, a subliniat Dr. Nelson.