medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancer bronho-pulmonar

Cancer bronho-pulmonar

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul bronho-pulmonar

Cancerul pulmonar este o boală care atacă „tăcut” organismul și începe să prezinte simptome abia în faze mai avansate, când șansele de vindecare sunt reduse. În România, doi din zece pacienți diagnosticați cu cancer au o afecțiune oncologică la nivelul plămânilor. Estimările Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene stabilesc cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, care afectează predominant segmentul de vârstă 45-65 de ani. Tot statisticile medicale arată că boala este mai des întâlnită în rândul bărbaților decât al femeilor, una dintre explicații fiind legată de obiceiul fumatului.

Cancerul bronho-pulmonar apare atunci când, la nivelul plămânilor, încep să se dezvolte celule anormale, care apoi se grupează și formează o tumoră. Există posibilitatea ca aceste celule să se desprindă de plămâni și, prin fluxul sangvin sau limfatic, să ajungă la nivelul altor organe și să înceapă să se dezvolte și acolo. În acest caz, vorbim despre apariția metastazelor. De cele mai multe ori, metastazele se formează la nivelul plămânilor, ficatului, glandelor suprarenale, oaselor sau al creierului.

Dacă rămâne la nivelul plămânilor, cancerul pulmonar este numit cancer primar, dacă apare și la nivelul altor organe, este denumit cancer pulmonar secundar.

Chiar dacă este diagnosticat și în rândul nefumătorilor, apariția cancerului pulmonar este strâns legată de fumat. Studii medicale ample au arătat că, indiferent după câți ani o persoană renunță la acest obicei, riscul de a face cancer pulmonar începe să scadă direct proporțional cu numărul anilor în care nu mai fumează.

Există două tipuri de cancer pulmonar:

  • cancer pulmonar cu celule mici/ microcelular (SCLC);
  • cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC).

Deși pacienții pot avea manifestări similare ale bolii, cancerul cu celule mici și cel non-microcelular se tratează diferit, iar schemele terapeutice sunt stabilite de specialist în baza diagnosticului de certitudine.

În funcție de tipul celulelor canceroase, dar și de localizarea lor, cancerul pulmonar mai este clasificat și ca:

  • adenocarcinom: poate să însoțească acumulări de mucus în căile respiratorii mici; este mai des întâlnit la femei;
  • carcinom scuamos: se prezintă ca o acumulare de celule anormale, ferme, localizată în căile respiratorii mari; este mai des întâlnit la bărbați și este tipul de cancer pulmonar operat cel mai frecvent.

Speranța de viață pentru un pacient cu cancer bronho-pulmonar diferă de la caz la caz, în funcție de momentul în care a fost diagnosticată boala, de starea generală a pacientului, de tipul de cancer și, mai nou, de modificările genetice identificate la nivelul celulelor tumorale.

Datele medicale la nivel mondial indică faptul că unul din trei pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar supraviețuiește un an, iar unul din 20 pacienți are o speranță de viață de un deceniu. Rata de supraviețuire depinde și de răspândirea celulelor canceroase la momentul diagnosticului, de aceea diagnosticarea timpurie este vitală.

medic analizand radiografia plamanilor unui pacient

Cauze

Până în acest moment, lumea medicală nu a stabilit o cauză exactă a apariției acestei boli. Fumatul pe termen lung este, potrivit studiilor, un factor important care declanșează cancerul bronho-pulmonar.

Studii de dată mai recentă indică și impactul pe care poluarea aerului îl are în apariția acestei boli, precum și predispoziția genetică.

Factori de risc

Principalul factor de risc în apariția cancerului pulmonar este fumatul. Doar 15% dintre pacienții diagnosticați cu o formă a acestei afecțiuni nu au fumat niciodată pe parcursul vieții lor. Statistica arată că, în cazul fumătorilor, probabilitatea de a face cancer pulmonar este de 25 de ori mai mare decât în cazul nefumătorilor. Fumatul, mai exact substanțele toxice din țigări, duc la degradarea, în timp, a țesutului pulmonar și cresc posibilitatea ca celulele din acest țesut să se dezvolte anormal.

Potrivit studiilor medicale, o serie de factori poluanți, cum ar fi radonul și azbestul, pot favoriza, de asemenea, apariția cancerului pulmonar.

Predispoziția genetică este un alt factor de risc în cazul cancerului pulmonar. Pacienții care au rude de gradul I care au dezvoltat această afecțiune prezintă un risc crescut de a face şi ei boala. De asemenea, și alte afecțiuni oncologice pot declanșa acest tip de cancer.

Simptome

Cancerul pulmonar nu doare și nu prezintă manifestări decât atunci când avansează. În momentul în care apar simptome ale bolii, cel mai frecvent acestea se manifestă ca:

  • tuse persistentă;
  • tuse însoțită de spută cu sânge;
  • probleme de respirație;
  • stări de oboseală accentuată, inexplicabile;
  • pierderi în greutate fără explicație;
  • dureri de cap;
  • dureri de oase;
  • dureri în piept.
femeie tinand in palme o reprezentare stilizata a plamanilor, pe un fundal albastru deschis

Diagnosticare

Pentru că nu există semne și simptome în fazele incipiente ale bolii, aproape un sfert dintre pacienții care suferă de cancer bronho-pulmonar sunt diagnosticați din întâmplare, atunci când fac investigații cu un alt scop.

Cei care se prezintă la medic cu dureri în zona toracică, care au probleme de respirație și tușesc persistent, în funcție de anamneză, pot primi indicația de a realiza o serie de analize de sânge, cum ar fi hemoleucograma, care pot exclude o posibilă infecție la nivel respirator. De asemenea, în cabinetul medicului, ca prim pas în vederea diagnosticării, se poate realiza spirometria.

În scop diagnostic, cele mai uzitate teste medicale sunt analizele imagistice și biopsia. Din categoria investigațiilor imagistice fac parte radiografia pulmonară, CT-ul și PET-CT-ul. Spre deosebire de radiografie, investigațiile Computer Tomograf (CT) permit o vizualizare mult mai detaliată a țesuturilor și a distribuției celulelor în profunzime.

Pentru stabilirea unui diagnostic se pot realiza investigații invazive ca bronhoscopia, mediastinoscopia sau toracoscopia. Pe lângă faptul că aceste investigații permit vizualizarea în detaliu a celulelor din anumite zone ale cavității toracice și a aparatului respirator, prin intermediul lor se pot recolta probe biologice pentru analiza histopatologică. Biopsia oferă certitudinea diagnosticului. În anumite situații, medicul poate recomanda ca proba pentru biopsie să fie recoltată în cadrul unei intervenții chirurgicale.

Tratament

Tratamentul depinde de localizarea celulelor canceroase, de răspândirea bolii, de tipul de cancer, dar și de momentul în care a fost pus diagnosticul.

Cancerul pulmonar este, în funcție de evoluție, clasificat în patru stadii: I, II, III, IV. Stadiul I presupune că celule canceroase sunt prezente doar într-o anumită zonă a plămânului, iar stadiul IV - că celulele canceroase s-au răspândit și în alte organe și au apărut metastazele.

Tratamentul cancerului bronho-pulmonar presupune:

  • intervenție chirurgicală;
  • chimioterapie;
  • radioterapie;
  • imunoterapie/ terapii țintite.

Medicul specialist sau echipa de specialiști stabilește care este abordarea terapeutică potrivită fiecărui pacient în parte.

În cazul bolnavilor cu un cancer pulmonar aflat în stadiul I, cu tumori mai mici de 1 cm, rata de supraviețuire este de peste 90% după intervenția chirurgicală.


Complicații

Una dintre cele mai des întâlnite complicații ale cancerului pulmonar este durerea. Tumoarea poate ocupa o suprafață importantă din cavitatea toracică, ceea ce provoacă dureri intense resimțite de pacient.

Alte complicații sunt problemele majore de respirație cauzate fie de pleurezie (acumularea de lichid în cavitatea toracică, care poate fi evacuat prin intervenție medicală) sau sângerările (pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor).

Tot o complicație a cancerului pulmonar este şi apariția metastazelor: celulele canceroase migrează din plămâni la nivelul altor organe.

Pacienții care au cancer pulmonar riscă să facă cheaguri de sânge și pot avea probleme de mișcare, pentru că le este afectată inclusiv măduva spinării.

Prevenție

Renunțarea la fumat este principala recomandare pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer bronho-pulmonar. O persoană care se lasă de fumat după 10 ani scade la jumătate riscul de a face această afecțiune. De asemenea, este recomandată evitarea fumatului pasiv.

Pentru că acest tip de cancer nu dă semne și simptome în fazele inițiale, mai ales în cazul fumătorilor sunt recomandate controale medicale periodice. Medicul specialist va indica exact testele și investigațiile necesare.

Studiile medicale au arătat că stilul de viață influențează riscul de a face cancer pulmonar. Alimentația echilibrată și mișcarea fizică făcută periodic scad riscul de a dezvolta afecțiunea. Alimentația bogată în fibre și în vitaminele A și C, dar în același timp săracă în grăsimi, reduce riscul de a dezvolta cancer, inclusiv cancer pulmonar.

Bibliografie

  1. NHS Choices. Overview - Lung Cancer. 2022, www.nhs.uk
  2. “Lung Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org

Echipa medicală - Oncologie și Pneumologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.