Persoanele cu dizabilitati pot face aceleasi lucruri ca si tine. Bariere in calea integrarii persoanelor cu handicap

Transforma dizabilitatea in abilitate / Foto: Agerpres

Tu poti sa mergi, sa privesti, sa reciti poezii. Ca sa poata face aceleasi lucruri ca si tine, multi copii au nevoie de un scaun cu rotile sau de profesori speciali care sa ii invete nu doar limba romana, dar si limbajul semnelor sau alfabetul Braille. Asta pentru ca unii dintre ei nu pot sa vada cu ochii, altii nu pot vorbi cu gura, sa mearga cu propriile lor picioare sau sa isi foloseasca mainile.

Atunci cand cineva poate sa faca bine si fara efort un anumit lucru, de exemplu sa sara coarda sau sa scrie frumos, se spune ca are o abilitate. Despre cei care nu pot sa faca aceleasi lucruri sau le fac mai greu spunem ca nu au aceeasi abilitate sau ca au o dizabilitate. Timiditatea de exemplu este o dizabilitate. Simti cum ti se inrosesc urechile, obrajii, lumea te priveste, asteapta sa auda ce spui, sa vada ce faci, iar tu nu iti gasesti cuvintele si singurul lucru pe care ti-l doresti este sa te faci nevazut. Te balbai, te impiedici si lumea rade de tine. Nu e un moment placut. Dar timiditatea este o dizabilitate pe care poti sa o invingi, sa o inlocuiesti cu o abilitate, ca de exemplu cu siguranta, curajul si indrazneala.

La fel se intampla si in cazul persoanelor cu dizabilitati, care pot face aceleasi lucruri ca si tine, insa poate nu la fel de repede, de usor sau de bine. Totul tine de cunoastere si de felul in care privim lucrurile. "Cunoasterea transforma. Cunoasterea aduce mult mai aproape si descopera adevarul pe care doar din nestiinta il respingem. Cunoasterea face posibila propria noastra transformare cunoasterea ne anuleaza prejudecatile si reactiile uneori inconstient agresive. Cunoasterea lasa loc liber nevoii de iubire si intelegere pe care suntem intotdeauna dispusi sa le daruim", spune unul din studentii care a participat la proiectul "Transforma dizabilitatea in abilitate", dezvoltat de Asociatia de sprijin a copiilor handicapati fizic din Romania (ASCHF-R).

In cadrul campaniei, zece studenti ai Facultatii de Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti au facut echipe cu tineri cu abilitati si au prezentat elevilor de gimnaziu povesti reale, reusite si abilitati deosebite ale tinerilor cu handicap. "Comunicarea devine mult mai buna dupa ce incepem sa ne cunoastem mai bine unii pe altii", explica Andreea, o tanara cu dizabilitati, participanta la proiect. "E normal sa nu stie toata lumea cu ce se mananca dizabilitatea. Lucrurile se invata treptat. Asa cum noi trebuie sa fim intelesi, si oamenii normali trebuie intelesi si ajutati sa ne descopere".

Se fac progrese

In ultimii 10 ani s-au realizat progrese in integrarea sociala a tinerilor cu handicap, arata rezultatele cercetarii realizate de ASCHF-R in perioada februarie mai 2010. Fiecare tanar are abilitati cu care se poate mandri, insa de multe ori este nevoie si de putin ajutor din partea noastra. Ne-o demonstreaza si cei 14% din tinerii cu handicap fizic, absolventi de studii superioare (comparativ cu 18% tineri cu educatie superioara in populatia generala).

Cu toate acestea...

38% dintre tinerii de 19 ani si peste si 23% din copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 18 ani nu au urmat nici o forma de scolarizare.

Pentru copiii cu handicap fizic principalele bariere ale integrarii scolare sunt:

• dificultatea transportului;
• neadaptarea programei scolare la problemele lor specifice;
• lipsa accesibilitatilor;
• lipsa profesorului de sprijin.

In ceea ce priveste asistenta medicala:

• serviciile medicale destinate persoanelor cu handicap fizic este slaba;
• asistenta medicala de care beneficiaza in acest moment copiii si tinerii cu dizabilitati este insuficienta;
• parintii si copiii cu handicap fizic au nevoie de informare, consiliere si indrumare specializata in domeniul medical.

Parintii copiilor cu varsta mai mica de 18 ani sunt nemultumiti in primul rand de calitatea serviciilor medicale oferite de medicii specialisti, de cadrele medicale din spitalele judetene si de calitatea tratamentului balnear. In acelasi timp, parintii tinerilor cu varsta peste 19 ani sunt nemultumiti de asistenta medicala din centrele de recuperare si de calitatea dispozitivelor medicale primite. De fapt, jumatate din parintii copiilor si tinerilor cu handicap fizic considera ca asistenta medicala de care beneficiaza in prezent copilul lor este insuficienta, arata studiul ASCHF-R.

Studiul mai arata ca:

• multe din spatiile publice sunt in continuare neaccesibilizate sau daca exista accesibilizari acestea sunt de slaba calitate sau impracticabile;
• asistenta acordata persoanei cu handicap se bazeaza aproape in totalitate pe solidaritatea familiala, nu pe specializare si pe asistenti personali profesionisti;
• doar 5% din tinerii cu handicap fizic sunt integrati profesional;
• persoanele cu dizabilitati intampina atitudini sicriminatorii din partea angajatorilor si a colegilor;
• situatia economica a gospodariei in care se afla un tanar cu dizabilitati este de cele mai multe ori precara.

Autor: R.M.